Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1885 (Anul 48, nr. 11-144)

1885-06-11 / nr. 129

REDACŢIUNEA ŞI A­DM­IVI SI R VT11.­­KA : BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe unu anu 12 fior., pe sese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate. Pe a­n­u 36 fr., pe ş­e­s­e luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. &NUNCIUSILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu ie primeaoa. — Manuscript« nu se vatrâmb­u. N* 129. Luni Marţi, 11 (23) Iunie 1885. Braşov­, 10 (22) Iunie 1885. „Cu nelinişte şi cu rele presemţirî vedemu cum Germanii din Austria suntu totu mai multu striviţi de părete!“ Mărturisirea acésta a lui „Nemzet“, organulu d-lui Tisza, aduce mai multă lumină asupra si­­tuaţiunei actuale din interiorul­ monarchiei, de­­câtu toţi articulii suciţi şi răsuciţi ai foilor­ un­guresc!. Câtă pentru Maghiari scie toată lumea ce vreau şi unde ţîntescui. Dar mai suntu şi alţi factori în acesta monarchia şi ori şi ce s’ar dice despre preponderanţa elementului maghiară în politica austro-ungară, elă este şi rămâne nu­mai una poporă de 5—6 milioane locuitori şi celelalte 30 de milioane nu potă să fie condam­nate în veci la una rolă pasiva faţă cu diplo­maţia maghiară. Se nasce prin urmare întrebarea, că ce vo­­iescu şi unde ţintescă ceilalţi fa­tori decisivi din monarchia ? Intre naţionalităţile din Austro-Ungaria o­­cupă fără îndoială locula cela d’antéia, atâta prin cultura loru câtu şi prin numerulu lorii, Ger­manii Austriei. Când s’a înfiinţată dualismul, s’a luată de basă a lui egemonia Germanilor, peste popoarele din Austria şi egemonia Maghiariloră peste po­poarele din Ungaria, identificându-se interesele germane şi maghiare cu interesele statului. La Inceputul­ erei dualistice nu se vorbea prin ur­mare decâtă numai de strivirea la părete a Sla­­vilor­ și a Românilor­ din monarchia. De șăse ani încoce însă s’a severșită o mare schimbare într’o parte a monarchiei. Astăzi, după cum vedem­, Maghiarii se plângu, că cu­metrii lor. Nemţi sunt aceia, cărora le-a venită rândula de a fi striviţi de părete. Maşina dualistică funcţionază încă mai de­parte în linişte, dar basa pe care s’a construită ea este sguduită din fundamentă. Cădendă ege­monia Germanilor, în Austria, alţi factori s’au presentată pe scenă şi desvoltarea interioara a sta­tului a luată o altă direcţiune. Intregi procedula acesta s’a desfăşurată în­tre marginile constituţionale şi guvernulă din Viena s’a ferită de ori­ce ar fi putută să slă­­bescă sau să turbure legătura cu Ungaria. Ast­­fel, nu i s’a dată nici guvernului ungurescu prilegiu de a se amestecă în afacerile interiore ale Austriei. Nici astăcjl nu esistă ună asemenea casă de amestecă. Măestria cabinetului Taaffe a stată în aceea de-a produce marea schimbare interiora, fără ca Ungurii să i se poata o­­pune. In schimbă guvernulă austriacă s’a ferită şi ela de om­ şi ce amestecă în afacerile ungare şi aceasta politică de absolută neintervenţiune a fostă adoptată și de cătră guvernulă centrală. In urma aceasta ministrulă Tisza a întinsă și mai tare coardele egemoniei maghiare esploatândă câtă numai s’a putută situaţiunea în favoarea i­­deei de stată maghiară. Intr’aceea lucrurile au avansată în Austria. Astăzi cabinetulă Taaffe dispune de o majoritate multă mai mare în parlamentă şi şansele resta­­bilirei egemoniei germane s’au micşorată. Au crescută însă pentru aceea şansele noilor­ factori şi a direcţiunei politice ce-o urmărescă. Acăstă direcţiune e diametrală opusă celei ce domnesce ar fi în statură ungară. Aici des­­potismă de rassă, colo politică de împăcare între rasse. Este mai multă ca sigură, că desvoltându-se lucrurile mai departe, în partea de dincolo a mo­narchiei se va introduce ună regimă pronunţată federalistă. Urmările unui asemenea regimă nu potă fi decâtă periculoase pentru egemonia ma­ghiară. Reuniunile de maghiarizare nu voră fi în stare de a opri curentulă puternică ală des­­voltării popoarelor­, şi idea egalei îndreptăţiri o­­dată triumfatare în Austria şi în Ungaria. Reaua presimţire, de care vorbesce orga­nul­ d-lui Tisza , are în vedere negreşită şi a­­ce­ha eventualitate, pe lângă alte temeri ce-i in­suflă noua situaţiune în Austria faţă cu cestiunea reînoirei pactului austro-ungară, care espiră în 1887. Ce atitudine voru luă noii factori din Au­stria, acum când se sâmtă mai tari, în afacerea pactului cu Ungaria? Până când erau Nemţii austriac! tari şi mari Maghiarii sciau, că interesul­ lor­ cere de a mer­ge mână ’n mână cu denşii în cestiunile dualis­mului, acum însă guvernulă ungurescă stă faţă cu noui factori încă necunoscuţi, de a cărora concursă nu póte fi sigură nicî ună momentă. De aici vine oftarea pentru bieţii Germani, cari suntă adi striviţi de părete. Mai bine ar face organulu d-lui Tisza décá s’ar îngriji de sartea celoră de acasă, cari abia mai potă resufla de striviţi ce suntă şi de a că­­roră sprijină Maghiarii voră ave odată mai mare lipsă ca de alianţa Nemţiloră. • •**. -î Conferinţa deputaţilor!! germani în Viena. Eri s’a întrunită în Viena conferenţa deputaţiloră din partida liberală germană său cum se mai numea a »stângei reunite.« Scopulă întrunirei a fostă organisarea partidei. Resultatulă încă nu-la cunoascem­, der vedem, din articulele (fiarelor) vienese, că se tracteazâ de unita­tea partidei și că greutățile ce se opunu organisărei pe basă unitară suntu forte mari. »Amu păcătui în contra datoriei nóastre publicistice — (jice »N. fr. Presse« — déci nu amu mărturisi, că partida constituţiunei (decembristă) se află într’o crisă serioasâ, deşi încă n’amu pierdutu totă speranţa in sus­ţinerea unităţii partidei.« Se manifestă de câtva timp, în sim­la deputaţilor­ germani din Austria una curentă, ce devine totu mai puternică, spre a se pronunţa ca partidă naţională ger­mană. O fracţiune a propusă ca să se formeze unu ,clubii germani.« Oportuniştii, cari suntă încă în majo­ritate, se temu însé ca nu cumva prin pronunțarea na­ționalismului germanu să se producă efectul­ contrară și se i­ se dea cabinetului Taaffe o armă mai multa în mână ca să­dică: »etá particularismulu germanu !« In formă e vorba numai de schimbarea numelui partidei, în fondu inse se tracteaza de schimbarea tacticei și transplantarea luptei pe teremur­ mai restrânsa națio­nală* Temerea ca nu cumva o parte să persiste în a­­ceasta direcțiune, er cealaltă să se opună la ori­ce schim­bare și prin aceea să se facă o scisiune, aceasta temere vorbesce din articulii chiarelor­ vienese. »Cela mai mare pecata în contra spiritului naţio­nală amü comite, d)«ce »N. fr. Presse,­ déci prin desbi­­nări şi neînţelegeri amu contribui la întărirea sistemului actuală.... Desbinarea oposiţiunei germane ne-ar face de batjocură şi aucfimă deja în spiritu triumfulu contrarilor... Dar poate vomu fi feriți de aceasta rușine. ..« ■O Procesulu de presso ala „Zastavei“ In Nr. 115 ala fetei noastre amu comunicată ceti­­torilor, că fóiei serbescl »Zastava« ce apare in Neoplanta i s’a intentată procesă politică pentru »agitare în contra statului maghiară«. Procesulă s’a pertractată Sâmbătă la 20 Iuniu n. înaintea juriului de pressă din Pesta. Ca președinte a funcționată Johann Krisst, er ca acusatură substitutulă de procurară Dr. Edm. Fekete. Acusatură a fostă Lazar Nancicî, ună bărbată teneru, care așteptă cu multă li­­niște resultatulă procesului. După ce s’a sortată juriulă şi după ce s’a atrasă atenţiunea publicului, care apăruse în numero fate mică, acusatulă spune că e de 31 de ani, de confesiunea gr. or., ş. a. Se citesce apoi actulă de acusaţiune şi arti­­cululă încriminată. Acusatulă recunosce, că elă e autorulă articulului şi că ’şi ia asupră’şî responsabilitatea. Substitutulă de procurară Dr. Edm. Fekete ia cu­­ventulu­­jicendii între altele: Felulă pasionată ală agitaţiuniloră ce se ivescă de uni timpu Incoace totu mai desă între naţionalităţi începe a influenţa deja simţulă nostru atâtă de multă, încâtă aşă dori să se evite de totă ce ar putea duce pe orî­ care dintre noi în aceasta direcțiune. După părerea lui articululă agită în contra legăturii de stată a țărilor­ coroanei unguresc!. Ce a făcută tinerimea italiană ? O spune articululă , a elibe­rată și a unită poporală italiană, sfărîmândă tronurile și tro­­nulețele singuraticilor , principi și întemeindă Italia unită. Prin urmare — tjice acusatorulă — totă o astfelă de problemă ar avea și tinerimea serbeasca: de a sfărîma a­­numite tronuri sau cu alte cuvinte de a rupe legătura ce unesce pe Serbii din Ungaria cu statulă ungară și în modulă acesta a întemeia Serbia unită. Dar cu aceasta nu se sferșesce articululă, ci strigă: »Tinerime! Süsa, înainte la lucru! Poporală vrea’să te vad­ă lucrândă, poporală o dorește și aștăptă . . . fă’ți datoria!« Acusatorulă propune, ca amesurata § 173 din co­­dulă penală ungurescu jurială se declare pe autorulă ar­ticulului vinovată. Aperatorula Polonyi găsesce, că în actulă de acu­sațiune numele proprietarei și editoarei featei, Milița Mi­­letici, s’a pusă cu intențiune, ca prin aceasta se se dea procesului oare-care tendinţă. S’a amintită cu aceasta de bărbatură, nimicită şi fisicesce şi sufletesce, care a fostă duşmană ală Ungariei şi acum ispăşesce amară aceasta şi care acum părăsită de toți are ună singură sprijină, pe Sca sa. De aceea aperatorul­ face apelă la jurați să facă abstracțiune de aceasta și se judece numai articululă în­criminată. In casulă de față, tjice­ală, nu e vorba de o agitare directă, după cum se prevede în lege. O țară serbeascâ nu esistă între țerile coroanei ungurescî, și la așa ceva nu s’a putută gândi nicî autorulă articului. Aperatorul­ observă, că articululă încriminată nu conţine altceva decâtă trase bombastice scrise la Crăciună cătră tinerimea de limba sârbéscá. Elă descompune ar­ticululă şi arată că, după instituţiunile Ungariei, nu se găsesce acusaţiunea ce o face acusatorulă, căci unulă care vorbesce o limbă streină, după legile ungurescî, nu se poate tracta altfelă decâtă ca ună indigenă, şi de aceea cere achitarea acusatului. Vorbesce apoi acusatulă Lazară Nancicî în limba germană. Elă­dice că, ori câtă de înţeleptă şi învăţată ar fi procurorulă, ce privesce patriotismulă nu poate da nimerui înteietate. Educațiunea sa l’a învățată să-șî iu­­beascâ limba maternă din toate inima, dar ori când va fi mândru că e ună cetațenii ală Ungariei libere și inde­pendente. Ele accentueazâ, că în articolulă încriminată nicăerî n’a intenționată o rupere a Serbiloră de cătră statuia ungară și de aceea face apelă la simţulă de drep­tate ală jurațiloră ca se­ la achite. După ce­a mai replicată acusatorulă în defavorulă acusatului er aperatorula in favorulă acestuia, și după cea mai accentuată odata acusatulă realitatea sa pentru statulă ungară, jurații s’au retrasă în camera de chib­­zuire spre a-și formula răspunsurile la întrebările acusa­­torului. Verdictură a fostă unanimă, vinovată.

Next