Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1886 (Anul 49, nr. 1-144)

1886-01-24 / nr. 19

Nr. 19. GAZETA TRANSILVANIEI 1886. notarii, fără să mai întrebe pe representanții comunali, voru lua câte 4 fl. din cassa comunală — atâta costă copia lui Tabajdi — și îi voru trimite la Aradu, fiindu ceruți pentru sprijinirea — artei. —x— Se scie că teatrulă ungurescă din Timisoara trage de morte. Pentru scăparea lui, capitanula orășenescă Töröka adresată unei foi unguresc o caracteristică scrisore în care apeleazâ la »patrioți« să nu-lu lase se pera tocmai acum, când cu atâta »succesă* a începută maghiarizarea Timișoarei. Mai dice în scrisore, că fără cunoscința limbei statului nimenea ,nu mai poate înainta* în Ungaria şi că »numai cine o cunosce are simţăminte patriotice.“ Pentru susţinerea teatrului ,fice, că reuniunea sprijinitoare se formeze în provinciă filiale. — Paremi-se că odată se vor pune pe gânduri şi „patrioţii* cu atâtea biruri. —x— D-nii N. și Al. Ciurcu, precum și d. I. Corneanu, cei trei espulsațî cari se află în Ruseiucă, adresaseră Senatului românu o petițiune, cerendu se dispună revocarea mesurei luată de guvernă în contra loră. D. senatoră Orleanu, care a fostă însărcinată cu raportulă și pe care l’a făcută în defavoarea espulsațiloră, ceruse se se amâne desbaterea în aceasta privință sub cuventă că are se ia o baia în diua în care voia Senatulu se desbată acâstă cestiune. La aceasta, d. Al. Ciurcu a trimesă din Rusciucu următorea telegramă d-lui senatoră Orleanu: »Se vediă de bine baia. De patru luni și jumătate totă așteptămă se luămă și noi una, dar cu regretă vedemă, că raportulă d-vostră, care ar vrea se cruțe, și capra și varza, ne lasă la discrețiunea guvernului, pentru care ați fostă mai amabilă, căci l’ați spălată, înainte d’a vă spăla pe d-vostră.« —x— Profesorală Carola Jüngling din Braşov, a descoperită în Carpaţii sudici ună bogată depositu de argintă, antimonă şi plumbă; se mai găsesce şi zincă, cositoră, arsenă, cobaltă, chromă, cadmiu şi aramă. Descoperitorul se va pune în legătură cu capitalişti pentru esploatarea depositului. —x— O scenă urîtă s’a întâmplată erî, Mercur!, la gimnasiula ungurescu de aci. Consiliulă profesorală, la arătarea poliției, luase hotărîrea d’a elimina din gimnasiu pe doi studenți dintre cari unulă comisese ună furta; or celălaltă spărsese nişce ferestri. Hotărîrea s’a aşternută episcopului romano-catolic din Ardealu, Lönhardt, spre aprobare sau respingere. Episcopulă încă o aprobă şi astfelă trimăsă consiliului profesorală dela numitulă gimnasiu, acesta adună pe toţi studenţii la ună locă şi ceti sentinţa de eliminare a celor doi studenţi culpabili. La despărţire, unulă din cei doi studenţi eliminaţi, care eşise mai înainte afară din sală, începu a înjura şi insulta pe profesorală. Unulă din aceştia, îi trase o palmă, or studentulă îl apucă de peptă. Atunci se repeeji profesorală Grünhut şi apucă pe studentă de peptă, el acesta pe profesoră, căruia îi rupse şi hainele. Mai mulţi dintre studenţi începură a face gură şi a lua în apărare pe colegii lor, eliminaţi, aşa că directorulă trebuisă cera sucursă dela poliţia, care şi trimise câţiva poliţişti, potolindă astfelă pe resvretitori. Studentulă renitentă fă dusă între poliţişti în arestulă poliţiei, ei după amedită eliberată, necătrendă afacerea în competenţă poliţiei, ci în a tribunalului. Casulă e regretabilă şi profesorii suntă în dreptă a proceda cu cea mai mare asprime în contra unor asemenea şcolari, cari prin resvretirea lor, au dată a se înţelege că desaprobă dreapta sentinţă a consiliului profesorală. Baia filantropică, se va ţină joi în 11 Februariu n. c. în sala „otelului naţională« din Blaşiu, în folosul „fondului pentru ajutorarea studenților„ seraci în casă de bela“. Fretulă întrărei: Pentru personă 1 fl. a. Pentru familiă de trei membri 2 fl. v. a. Pentru familiă de preste trei membrii 3 fl. v. a. Inceputula la 7 ore seara. Oferte marinimoase se primescă cu mulțămită, și se vor achita pre cale diaristică. —x— Bală română îmbinată cu concertă va ţină societatea »Progresulă« Duminecă în 2/14 Februariu 1886, în sala mare dela »Grand-Hotelu« (Crucea Albă' în Aradă. Preţulă, pentru familiă 3 fl., pentru persona 1 fl. v. a. — Membrii societăţii cu jumătatea preţurilor, soldaţii şi studenţii cu 50 cr. de personă. In galeriă: rendula I. 3 fl., rendulă 11 2 fl., rendulă III. 1 fl. de personă. Inceputul a 8 ore sera. Din venitură curată jumătate este destinată pentru învăţăceii săraci şi cu purtare bună dela diferite măestrii. Bilete de intrare se potă procura şi înainte de la cassariulă societăţii, Nicolau Mihălescu, în localitatea societăţii din piaţa Tököly, casa bisericei române. Suprasolvirile vor fi primite şi achitate în publică cu mulţămită. — Domnele şi Domnişorele sunt rugate, încâtă le va fi cu putinţă, a se presenta în costume naţionale. Din Ţinţari ni se scrie: „In 7 (19 Ianuariu c. s’a dată în Ţinţari o petrecere cu următorulă programă: 1) ,Deşteptă-te Române,“ coră de bărbaţi; 2) teatru, actulă 1 din piesa „Iorgu dela Sadagura« de V. Alexandri,;la care rolulă principală »Pitarula Damiană« l’a jucată cu succesă bravură invăţătoră d. Petru Danciu, »Slugierulă Gângu« d. I. Focşineanu, »Cocona Gahiţa« d. înv. I. Gavrilescu, »lorgu“ d. înv. Iacobă Zorea, »Iftimie« servitoră de notară S. T. Ianculescu, »prietinii“ doi studenţi din Braşovă. Toţi ’şi-au jucată rolurile spre mulţumită generală; 3) „Hora Severinului« cântată şi jucată de d-nii diletanţi, 4) »Danţă,« care a durată pănă dimitmţă. Pentru momentele plăcute ce ni le-au procurată d-nii diletanţi, primescu mulţămită nostră, înainte cu D-creu pentru desvoltarea nóastrá câtă mai româneascá!« Ună oaspe. Biserica-Albă. 30 Ian. st. n. 1886. (Corulu vocalii românii din Biserica-Albă. — Casula din Ciuchiciu. — Vieța economică. Domnule Redactoră! „Corula vocală română“ de aici în 24 n. c. la 3 ore p. m. și-a ținută prima ședință generală din estoană, în care s’a reportată despre activitatea din anulă trecută. Vă rogă deci, ca se binevoiţi a primi următărele amărunte despre starea actuală a acestui coră. Corală de presinte are 15 membri activi și 46 membri ajutători, laolaltă 61 membri. Membrii autători servescă în casa corului câte 1 fl. 50 cr. pe fie care pătrară de ană; prin urmare în decursulă acestui ană, dela 46 membri ajutători, corală are se capete 276 fl v. a. Cari suntă numai membri activi, conformă statutelor, n’au se solveasca nimică, ci au numai se cerceteze regulată orele de instrucțiune și probe. In adunări membri ajutători au votă numai consultativă. Membrii activi din estoană după voci se împartă în modulă următoră: 3 la tenoră I. (I. N. Roşiu, C. Novacescu, I. Pauşianu), 4 la ten. II. (dr. G. Ilea, D. Paleu, A. Halmăgianu, S Rasiovanfi), 5 la basa I. (I. M. Bozescu, I. Secăşianu, I. Nita, I. Negruţiu alias Braunfi, Balea), 3 la basu II. (D. Bălănescu, A. Boboroni, C. Cinuţia). In numita şedinţă generală, în care a presidită d. I. M. Roşiu, fiindă de faţă şi dr. Glaser căpit, poliţienescă, ca trămisură magistratului urbană, după ce notarulă ad hoc dr. G. I. ală şedinţei premerse a cetită procesulă verbală, s’au presentată raporturile anuale, din cari amintescă următorele: în decursul anului 1885 comitetul corului a ţinută 5 şedinţe; s’a mai ţinută încă şi o şedinţă generalul; în 4 Iuniu st. n. s’a arangiată ună lunială; în 27 Septemvre st. n. cu ocasiunea concertului plugarilor români din Margita-mară (comit. Torontală) s’a făcută o escursiune în corpore la Verşieţă; în 3 (15) Nov. s’a arangiată ună concertă vocală împreunată cu danţă şi cu concursulă d-lui prof. N. Popoviciu în 31 Decemvre s’a arangiată o serată cu cântece, representaţiune teatrală şi danţă. Venitură anuală a fostă 1095 fl. 42 cr., spese 948 fl. 50 cr., festă activă 163 fl. 92 cr., restanţa membrilor ajutători face 118 fl. 50 cr. v. a. Onorariul dirigintelui I. Simionescu (Schămichen) face 20 fl. pe lună. Orele de instrucțiune și probe se țină de 3 ori pe săptămâna, seara dela 8—10 ore. Pentru localitățile corului se servesce 4 fl. chiria pe lună; servitorul corului are asemenea 4 fl. pe lună. Averea corului mai consistă din urmatoarele: aproape 150 piese musicale, mai multe vestminte și instrumente pentru representațiuni, armoniu, dulapuri și alte mobile. Spesele ordinarie lunare ale corului facă cam 30—35 fl. v. a. Raportulă a fostă bine primită, ol comitetului pentru zelulă, osteneala și activitatea sa neobosită, luândă în considerare mai cu seama progresulă, care l’a arătata corală prin producțiunile mai din urmă, i s’a votată mulțămită protocolară. După aceasta comitetulă și directorulă, conformă statuteloră, și-a dată demisiunea, s’a alesă ună preşedinte și notară ad hoc și s’a purcesă la noua alegere. In comitetă s’alesă: preşed. I. M. Roşiu adv., notară Const. Paleu, cassară D. Bălănescu, archivară S. Rosiovană; membrii: A. Novacă, A. Boboroni, I. Nita şi C. Novacescu; oi în directoriu: Tr. Popescu, E. Turconia, P. Mitler şi I. Eremiciu, toţi cu unanimitate. Au urmata propunerile dintre aceste este mai de însemnată propunerea d-lui Tr. Popescu, referitoare la cumpărarea unui stindartă pentru coră, ceea ce în principiu s'a şi primită. Noteză, că zelosulă preşedinte a promisă, că va contribui cu 10 fl. la cumpărarea stindartului corului. Adunarea a primită donaţiunea cu mare entusiasmă, şi a decisă, ca anume pentru d’a se aduna bani pentru stindartă să se arangieze vr’o producţiune, când comitetulă va afla timpulă mai potrivită. In urmă s’a alesă o comisiune de doi (dr. G. Ilea şi A. Boboroni) pentru reviolarea socoteleloră anului 1885. Ca ună ce deosebită trebue sĕ amintescă, că presidiulă corului a primită o adresă frumosă din Fratauţî (Bucovina) dela Rev. d. exarchă şi parochă Iracliu Porumbescu, de cito 10/22 i. c., în care felicită corulă pentru frumosulă progresă, ce l’a dovedită, îlă încuragiază şi îi mulţămesce în termină cei mai călduroşi pentru esecutarea în publică cu succesă distinsă a unor composiţiuni d’ale repausatului şi multă regretatului său fiu Cipriană Porumbescu. Spre mângăiarea sufleteasca a d-lui Iracliu Porumbescu amintescă, că corală vocală română de aici posede mai multe composiţiuni d’ale multă regretatului său fiu, şi în deosebi le posede toate acele, cari au apărută în ediţiunea »Armonei« din Cernăuţi, cu cari s’a produsă pănă acum mai de multe ori în publică şi încă totdeuna cu bună succesă. Şi acum, ce se ţine de trecutulă istorică ală acestui coră, permiteţi-mi d’a nota, că meritulă înfiinţărei — în câtă îmi este cunoscută — între alţii este ală lui Contantină Paleu şi ală repausatului Vasa (Vasiliu) Raduloviciu, care a fostă primula preşedinte ală acestui coră. Paşii de înfiinţare s’au începută a se face pre la anulă 1874. Statutele constătătore din XXI de §-î, dto 12 Martie și 20 Aprilie 1879, au fostă provocjate cu clausula de aprobare a ministerului de interna reg. ung. la 24 Maiu 1879. Prin urmare corulă este în ală 7-lea ană ală esistenței sale. * Ce atinge casulă îngrozitoră, de care, intre soliile fiilei din Nr. 10 faceţi amintire după »P. Lt.“, fapta nu este aşa de grosnică, cum voescă unii a o califica. Deci deocamdată, pănă ce se va aduce judecata forului I.. ca unulă, care cunoscă casulă şi împrejurările mai de aproape, vă rogă se bine-voiţi a înregistra urmatoarele amenunte: Adevărată, că preotulă G. L. din Ciuchiciu (comit. Caraşă-Severină) este în prastă preventivă la tribunalulă de aici, şi că este acusată, ca unulă, care ar fi încercată d’aşi omorî soţia cu foamea, şi care şî-ar fi înmormântată ună copilă de viu. Casulă însă se reduce la împrejurarea, că nefericita soţia a numitului preotă sufere de alienaţiune mintală de ună timpă mai îndelungată. Preotulă n’a avută mijloace d’aşi cura soţia cum se cade; mai de multe ori s’a adresată preturei din vamă, pentru a mijloci transportarea ei în institutul alienaţilor dela Lipót-mező, fuse fără de resultată; deci findăcă femeia, mai cu samă m timpulă celă mai din urmă, a începută a avea accese mai puternice de alienaţiune mintală, devenindă periculosă pentru cei din giură, şi fiindcă fugea de acasă şi se ascundea la câmpă chiar şi în casă de orne, aşa încât 3 4 de întregi n'o putea afla, a fostă silită a o închide preste noapte în o cameră (nu în pimniţă au în podiumă, cum se dice pe aici), unde-şi ţinea legumele şi vietoaicele; darmaua era liberă şi i se dedea de mâncată cum se cuvine. Cămara preste 4‘ era deschisă şi femea umbla liberă, deşi ca una, căreia îi plăcea singurătatea, ea şi preste 4* mai bucuroşii petrecea în acea cameră. Acasa cu îmmormântarea copilului de viu este şi mai puţină motivată, pentru că acelă copilă fă născută mortă, şi este îmmormântată mai de multă de câtă de ună ană de 4ile- Preotulă pe acelă timpă a zăcută bolnavă în pală, așa încâtă n’a putută face nici ună pasă. Dar deca cumva copilulă s’ar fi născută viu, atunci numai nebuna sa mamă l’a omorîtă, pentru că atunci, când s’a observată, că nefericita femeeă a născută, copilulă era şi mortă. —x— —x— Poporenii din Reşiţa-Montană mulţămescă în foia nostră, prin d. comerciantă şi proprietară Constantină Marta, parochului locală d. George Pocicană, care fiindă bolnavă sa îngrijită ca in dua Botezului parochienii săi se nu rămână fără preotă, pracum şi D-lui N. Traiană, parochă în Socseniu care a oficiată la sfinţirea apei în Reşiţa Montană. —x— De câteva c^ile s’a începută recrutarea în Sofia. Se trimită gardişti de uliţă, i se scrie »Resboiului,* cari I strîngă tinerimea de pe strade; pe cine găseşte îlă ia ! inmediată şi’lă duce la cancelăria recruțiloră, unde-i face cunoscută că de acuma înainte are să fie soldată în armata bulgară. —x— în tomna anului 1887, Grecia va arangia o esiposițiune națională, ziarele din Athena scriu, că la aceasta esposițiune se vor reînoi jocurile olimpice și se vor repeta în totă ală patrulea ană. Jocurile se voru arangea în Athena, nu în Olympia.xîn Bataglia, provincia Padua din Italia, s’au ivită 13 cașuri de coleră asiatică. Ministerială italiană a dispusă se se ia energice mesuri in contra lațirei acestei boale. în Bataglia pănă acum nu s’a ivită niciodată coleră, și acesta se atribue isvorului de pucioasa. —x— Din Cracovia se semnaleazâ, că din causa esundării Fistulei numerose sate și orășele sunt deșertate de locuitori. O parte a Cracoviei e deja în apă.