Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)

1886-07-22 / nr. 163

GAZETA TRANSILVANIEI. M. 163, Luni, Marţi 22 Iulie (3 Augusta.) 1886. REMgiCSEA ŞI ADMlHlSm­­ICNEA , BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA.« IESE ÎN FIECARE Dl. Pe anu anu 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. .România şi străinătate. . Pe anu 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLIX. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. &NUNCIUSILE: O serii garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicat Sorissil nafrsnodia nu ie prlmsion. — »sintorlpts nu ie retr&mitu. Braşovu, 21 Iulie 1886. Până în momentul­ de faţă n’am fi primită încă nici o scrie despre decursulii adunarei po­porale, ce a fostă convocată pe dina de eri în capitala ungară. Foile pestane de Sâmbătă se ocupă apróape esclusivu numai de persona minis­trului Tisza, care se află în Budapesta, unde a aşteptată să veda resultatulă manifestaţiei de erî. Se asigură că atji său mâne d-lă Tisza va pleca la Viena, de unde se va întoarce ârăşi la Pesta. La băile de mare dela Ostende minis­­trulă-preşedinte numai în casulă acela se va duce — ne spune „Budap. Coresp.“, deci va înceta mai curândă colera în Fiume, fiarele oposiţionale facă totă felulă de com­­binaţiuni cu privire la atitudinea d-lui Tisza faţă cu cercurile influente politice din Viena. Or­­ganul­ partidei Apponyiste susţine, că lui Co­­loman Tisza nu-i rămâne decâtă a alege una din două: sau va cere satisfacţiune pentru ofensa ce s’a adusă „naţiunei“, şi acesta satisfacţia numai prin retragerea ministrului de răsboiu comună se poate da, sau va trebui elă însuşi să-şi dea demisiunea. Avemă destule motive de a crede, că d-lă Tisza nu va primi nici una din alternativele, ce i le pune oposiţiunea moderată. Elă va căuta fără îndoială să scape şi din încurcătura actuală pe vre-o portiţă laterală, şi „Egyetértés“ vrea să scie înainte cum va suci şi resuci elă lucru­rile numai ca să rămână la putere. Se pate că şi acuma îi va veni în ajutor, d-lui Tisza posomorita situaţiune esteriora, cu ajutorulă căreia i-a succesă în cursul a celoră ciece ani din urmă mai de multe ori a-şi întări posi­­ţiunea. Şi asupra situaţiunei din afară îl­ interpeléza pe Coloman Tisza organele stângei estreme, cac se ’nţelege, pretindă ca să nu se întâmple nimicit în politica esteriora a monarchiei fără scirea mi­­nistrului-preşedinte ungurescă. Ele însăşi se vădă însă constrînse a-­şi z­icea că zădarnice suntă toate aşteptările loră şi ’n aceasta privinţă. Au ori şi cum dreptate foile oposiţiunei maghiare să fiă îngrijate din causa mersului po­liticei exterioare, căci semnele unei apropiate fur­tuni se înmulţescă pe di ce merge, înainte cu câteva a jhe întelneamă încă în pressă păreri optimistice cu privire la relaţiunile din cele trei împărăţii. Se cjicea că trebue să fie bune relaţiunile între Berlină, Viena şi Peters­burg deci după corniţele Kalnoky va merge şi ministrulă de esterne ală Rusiei Giers la Kissin­­gen, ca să dea mâna cu Bismark. Optimiştii au aşteptată însă în zadară pănă acuma sosirea la Kissingen a diplomatului rusescă, şi amânarea visitei lui Giers a deşteptată din nou îngrijirile lor­. Care să fie causa acestei amânări ? Toţi îşi dică că causa e politică şi că armonia dintre cele trei împărăţii trebue că e turburată. Bate la ochi mai alesă limbagiulă de care se folosescă de ună timpă Incoce foile rusescî, cari suntă pline de ameninţări în contra Austro- Ungariei şi de isbucniri de ură în contra Ger­maniei. Intr’o scrisoare ce-o primesce „Gazeta de Colonia“ din Petersburg, se­­jice iitre altele. De mai mulţi ani se totă vorbesce în pressa ru­­sască şi în societatea rusă şi germană de ună răsboiă germano-rusescă ca de ună evenimentă neîncungiurabilă. Pressa și opiniunea publică germană se poartá în aceasta privință cu oare-care flegmă. Ea ar privi ună asemenea răsboiă ca o nenorocire, dér décâ i s’ar impune nu s’ar teme de elă nicidecum. Pressa ruseascá însă ațîță mai multă său mai puțină la ună asemenea răsboiu, se înțelege totdeauna presupunendă că Rusia va fi în alianţă cu Francia. Ună faptă, cu care trebue să calculeze serioşii cei din Ger­mania, este, că ura societăţii rusescî în contra Germaniei cresce pe di ce merge.... încordarea relaţiunilo­l esteriore poate fi, cum ama numai spre ajdicolulu­i lui Tisza, căci în asemeni împrejurări rămânerea lui la putere va fi privită la curte ca o necesitate. Cestiunea armatei în Ungaria. La întrebarea: „Ce se cără adunările popo­rale?“ răspunde Ignaz Helfy în „Ellenzék“ urmatoarelor :Capitala țării a pusă în văgașă mișcarea, care va fi chemată să răspundă la provocarea de deunăzi a spi­ritului tradiţională.­ O conferinţă numărosă visitată a luată hotărirea să întocmescă o adunare poporală. Nu e nici o îndoială, că ţăra va urma exemplului capitalei: „Neatârnarea patriei noastre să se aducă la valoare şi în armată prin instrucţiuni durabile“, încheiă resoluţiunea ce are să se ia. Acesta după părerea mea numai în­­tr’ună modă se poate­­face. Anume decă se înarti­­culăză şi se f­ormăză armata ungară de sine statutere. Şi nici nu mă îndoiescă, că autorii reso­­luţiunii sub cuvintele de mai sus, acăsta au înţelesi şi tocmai de aceea îmi pare rău că n’au esprimat-o clară. Speră, că oratorii adunării poporale, precum s petiţiunea ce se va adresa dietei, voră umplea acâsti lacună. Niciodată nu s’a dovedită mai palpabilă, că­­ fără armată de sinestătătore Intrega nostra constituţiune este o vorbă golă. Problema adunărilor­ poporale nu e diplom­atisarea, ci trebue să spună lămurită şi hotărîtă ce vrea poporulă. Şi cu toate astea e sigură că, dăcă acii s’ar supune cestiunea unui plebiscită : »Ce doresce naţiunea ungurăscă în făţa situaţiunei de acumă şi cu privire la viitoră?" dela Carpaţi pănă la Adria­­tică ar răsuna răspunsul­: O armată un­gară de sines­tăt­ătoare 1 — Acăsta s’o spună şi a­­dunările poporale, căci numai aşa voră fi tâlmaci cre­dincioşi ai adevăratelor­ simţăminte ale naţiunei un­­gurescî.« Sub titlul: „Tisza Ianski« a apărută o broşură de Ariston, care se ocupă cu schimbările personale mili­tare de dem­ăfil. Pseudonimulă autoră istorisesce de­­cursul­ afacerilor,­lan­del-Edelsheim şi espectorările sale culminăză în cuvintele, că ministrul- preşedinte nu se va pleca dinaintea spiritului Ianski, deorece elă nu vrea să vină in contrastă cu naţiunea sa. Răsturnarea mi­nistrului comună de răsboiu, pe care o cere Ariston, va împăca naţiunea ungurăscă, căderea lui Tisza însă ar trebui s’o amărască. Comitetul­ studenţilor­ din Pesta, care a pregătită adunarea poporală, a trimesi deja in provinciă apelulă pentru întocmirea de adunări poporale, care să dea es»­presiune în publică simţului ofensată ală naţiunei. »Pesti Napló« caracterisăzâ atitudinea oposiţiunei unite faţă cu adunările poporale în afacerea Edelsheim­­lanski. Guvernulă, (}ice numita fotă, a dată declaraţiunî clare, care au mulţămită pe tote partidele. Pensionarea lui Edelsheim şi înaintarea lui Ianski însă se bată în capete cu declaraţiunile lui Tisza. Fiă că guvernulă a­­ fostă slabă, său indiferentă în apărarea punctului de vedere ce­a aflată generală aprobare, atâta e sigură,­­ că responsabila e guvernulă de întâmplările de deunăzi­­ şi oposiţiunea îlă va şi trage la răspundere. Resolu­­■ ţiunea adunării poporale de Duminecă lasă afară tocmai­­ sâmburele afacerii: responsabilitatea­­guvernului. Dealt­­mintrelea acăstă mişcare merită totă simpatia. Numi­­s­tului (jiaru ar dori cu tele astea, ca membrului oposiţiu­­­­nei moderate, Horanszki, să nu vorbăscă in adunarea­­ poporală. I .P. Lloyd« ia cu plăcere actă, că oposiţiunea m­o­­ derată nu doresce să ia parte la adunarea poporală, şi­­ accentuăză că cestiune armată nu esistă. i In 8 Augustă se vă ţină in Cincî-Bisericî o­­ adunare poporală, r î Relaţiunile dintre Francia şi România. I (Fine.) i Succesorulă d-lui de Ring fii d. Ordega. D-lui se , întorsese din Marocă, unde din causa caracterului său neîmpăcătoră și bruscă s’a certată cu vizirulă, cu mi­niştrii şi cu corpulă diplomatică. Şi pe acesta o să l’au desemnată pentru România flexibilă. D. Ordega a cre­­­jută că are a face cu Marocanii şi s’a făcută displăcută dela începută. Dânsul ă a întrebuinţată recomandaţiunile intenţionate, ce ’i-a dată predecesorulă său şi se asocia cu oposiţiunea... După multă ostenălă şi nevoiă s’au început p ărăşî negocierile pentru încheierea unei conven­­ţiunî comerciale. Atitudinea d-lui Ordega însă a fostă de na­tură că s’a întrerupta îndată toate tratările şi a avută de re­­sultată prohibiţiunea reciprocă a productelor­ române şi francese. In Francia s’a imputată României, că e in­grată şi d. de Freycinetă a fostă înzestrată cu autori­­saţiunea de a lua măsurile de retorsiune. Insă chiar din raporturile posteriore ale d-lui Ordega, ministrulă fran­­cesă s’a convinsă, că agentulă său a fostă lipsită de bună-voinţa şi delicateţa necesară ; afară de acăsta gu­vernulă din Bucurescî a cerută într’ună modă formală rechemarea d-lui Ordega, care a fostă atacată într’ună modă violentă de cătră pressa ministerială. D. Ordega fă deci silită a părăsi palatulă din calea Victoriei. Pe atunci ambasadorulă francesă în Mexico se afla în concediu la Parisă... Ministrulă de externe s’a gândită tocmai în ce modă ar putea ocupa postulă din Bucu­rescî pentru a evita fatalităţile întâmpinate de d-nii Debains, Ring şi Ordega, şi l’a­­propusă d-lui de Cou­touly. D. de Freycinet i-a cjisit: »Contezi pe d-ta că vei dovedi Româniloră că republica francesă e amica loră cea mai sinceră. ..“ Abia instalată în Bucurescî d. de Coutouly căută a dovedi că este decisă de a nu urma pe calea predecesoriloră săi. Dânsulă a solutfi a’şi câştiga în curândă simpatiele regelui şi reginei şi rela­­ţiunile sale cu munitrulă preşedinte au devenită, într’ună timpă forte scurtă, amicale. In Decemvre anulă trecută, aproape 2 luni după sosirea noului ambasadoră în Bucurescî, d. Brătianu a esprimată dorinţa de a reîncepe negocierile relative la convenţiunea de comerciu... D. de Coutouly se grăbi a răspunde că e însărcinată de a primi cu cea mai mare plăcere o astfelă de propunere, şi că guvernulă francesă cu bucurie va reîncepe negocierile. Puţine z zile după acesta, în ianuarie, au începută conferinţele. Insă cu totă buna voinţă ce au avută părţile contractante negocierile au întâmpinată dificultăţi. Francia a cerută clausa naţiunei celei mai favorisate, care România n’a putută să o acorde decâtă condiţionată. Negreşită că pe atuncea deja gu­vernulă română a gândită de a rupe relaţiunile comer­ciale cu Austro-Ungaria. Guvernulă română voia să-şî reserve dreptul șjj să aplice tarifulă autonomă pentru ună numără de articole produse atâtă în Transilvania câtă şi in România. După ce representantulăi­ Franciei a decla­rată, că parlamentară nu va sancţiona o astfelă de con­­venţiune, d. Brătianu a arătată că escepţiunile stipulate nu potă lovi industria francesă, care nicî nu produce acele articole şi că România ţine forte multă de a’şî re­­serva acele drepturi. Atuncea d. de Coutouly a decla­rată că Francia doresce în adevără de a veni în aju­­torul­ industriei române, dar pe de altă parte n’are nicî o pricină de a înlesni şi încuraja ună răsboin vamală cu Austro-Ungaria, şi că poate consimţi la încheiarea convenţiunei numai când i se voră da alte compensaţiunî. In adevără Austro-Ungaria a întrevăzută manevra gu­vernului română. Baronulă de Mayr, care­­pănă atuncea a stată în relaţiunî colegiale cu d. de Coutouly, a în­cepută a fi reservată într’ună modă demonstrativă. Con­tele Hoyos s’a esprimată faţă cu d. de Freycinet că e forte avantagiosă pentru Francia de a avă în Bucurescî ună representantă, care să înţelăgă de a’şî câştiga sim­patiile Românilor, în paguba altoră state. De atunci negocierile au începută a merge cu anevoie, se discuta mai multe ceasuri asupra unui ar­­ticolă... In fine după ce s’a văzută, că Camera nu va mai avea timpă de a se ocupa cu Jconvenţiunea, s’a întocmită o convenţiune provisoriă care pentru Francia are avantagiulă practică că o mulţime de articole potă fi importate în România. Cu acestă proiectă d de Cou­touly a venită la sfirşitul­ lunei Maiu în Parisă şi a obţinută dela d de Freycinet autorisaţiunea de a iscăli­­ convenţiunea pe şăse luni. României, din contră, i s’a

Next