Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)

1886-10-24 / nr. 239

GAZETA TRANSILVANIEI. 239. Vineri, 24 Octomvre (5 Noemvre.) 1886. REDACŢIUNEA Iţi AHJII.VINTRAIH SEA­­ BRAŞOVO, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA“ IESE ÎN FIECARE pi. Pe ane anu 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Romania ţi străinătate. Pe anu 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLIX. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicat Scrisorî nofranoato nu aş primoa eu. — Hanuscripte strămb­u. Braşovu, 23 Octomvre 1886. In nisce împrejurări critice, ca şi cari n’au mai fost­ dela înfiinţarea dualismului Incoce, se întrunesc­ a fi delegaţiunile în capitala ungară. In Intrula monarchiei crisa economică şi financiară este mai acută ca ori şi când înainte de acesta. Austria se luptă cu mari neajunsuri financiare şi deficitulu ei cresce pe anu ce merge, cr câtă pentru Ungaria suntu numai câteva­­jile de când ministrulă de finance Szapary a desco­perită în esposeula sau starea cu totulu destră­bălată a financelor­ ungare, care a deşteptată în toate părțile cele mai mari îngrijiri. In afară încurcăturile se mărescă şi se în­­mulţescă. Cestiunea bulgară a luat b ună ca­­ractere forte ameninţătorii pentru Austro-Ungaria. Pregătirile necurmate militare ale celorlalte state mari silescă şi pe monarchia noastra de a cheltui din nou multe milioane pentru perfecţionarea ar­­meloră oștirei sale, or nesiguranța, ce domnesce în politica esterioará a stateloră diferite, le pune verfa la toate. Ceea ce produce a­ fi marea încordare a spi­riteloră este situațiunea esterioará a Austro-Un­­gariei. Sperămă că desbaterile în sânulă dele­­gațiuniloră voră aduce oare­care lumină asupra raporturilor­ monarchiei cu Germania şi cu Rusia şi asupra atitudinei politice viitoare a contelui Kalnoky în cestiunea bulgară. Probabilă că deja în discursură, prin care Majestatea Sa va face primirea ceremonială obicinuită a delegaţi­­unilor­, se va indica aceasta atitudine. Cestiunea bulgară este și rămâne asia îm­­prejurulă căreia se invertesce politica orientală a marilor­ puteri. Românea­ va Austro-Ungaria şi mai departe spectatoare pasivă a faptelor­ ce le săvârşesce diplomația ruseasca în Bulgaria, şi ce le va săvârşi poate în curândă marina şi armata Ţa­rului, ori va eşi din reserva ei luândă o posi­­ţiune energică în sensulă declaraţiunilor­ ce le-a dată d-la Tisza, în înţelegere cu Kalnoky, la 30 Septemvre a. c. în camera ungară? Acesta este marea întrebare: ce frămentă spiritele oamenilor­ politici în totă cuprinsulă îm­părăţiei habsburgice. Dela răspunsulă ce îlă voră da evenimentele depinde şi răspunsulă, ce toţi cu încordare îlă aştăptă, la întrebarea, că are avea­ vomă răsboiu la primăvără sau nu? Lucrurile ce se petrecă în Bulgaria facă deocamdată impresiunea, ca şi când oficială de estenie din Viena ar fi renunţată la politica schi­ţată în cunoscuta declarare a d-lui Tisza şi s’ar fi împăcată cu idea protectoratului rusescă în Bulgaria şi cu idea ca Bulgarii să nu mai alcă­tuiască ună stată liberă şi independentă în pe­ninsula balcanică. Se vorbesce chiar că marile puteri, cari pănă acuma nici măcară intenţiunea lor­ seriosa nu au documentat’o de a sprijini causa indepen­denţei bulgare, ar fi dată guvernului bulgară sfatulă de a se supune necondiţionată voinţei Ţarului, lăsândă pe Ruşi să facă ordine în Bul­garia. Acestă sfată să­ lă fi motivată cu aceea, că numai printr’o astfelă de supunere Bulgaria poate scăpa de ocupaţiunea ruseascâ. Acestă sfată, deca s’ar fi dată în adevără, a fostă celă puţină de prisosă, pentru că Bul­garii înşişi au trebuită se vină la idea de a se supune, văfrendă că toţi îi părăsescă şi că nici una din puterile „garante“ nu intervine în fa­­voarea regenţei aşa de multă strâmtorare prin a­­meninţările comandanţilor­ vaselor­ de răsboiu rusesci de la Varna. Pănă acum se credea că ciudata şi cu to­­tulă neobicinuita purtare a generalului Kaul­­bars este a se atribui mai multă unui escesă de zelă ală acestuia. Chiar organulă principe­lui Bismarck a esprimată părerea, că Kaulbars nu ar posede în toate privințele consemțămentulă cabinetului din Petersburg. Astăzi nu mai poate esiste o dubietate nici în aceasta privință. Foata oficială din Petersburg declară clară şi respicată, că procederea generalului Kaulbars a primită aprobaţiunea Ţarului. Astfel, câştigă nota din urmă a trimisului rusă adresată regenţei bulgare în formă de ul­­timată, o importanţă foarte serioasă şi poate că pre cândă scriemă aceste şiruri Kaulbars să fi şi plecată din Sofia cu întregă personalulă agen­ţiei, după cum a ameninţată. „S’au vătămată“, — Vi'ce Kaulbars în nota sa, — Bună Rusă, s’au vătămată mai mulţi Ruşi !“ Guvernulă bulgară răspunde: „Vă rugămă să ne spuneţi care suntă acei Ruşi şi cine ia vă­tămată, ca să-i pedepsimă“. Kaulbars replică: „Decâ i s’ar mai atinge unui Rusă numai ună firă de păru voiu părăsi Sofia cu întrega agen­ția“.­—Acum supușii Ruși potă face și cele mai mari scandaluri, căci autoritățile bulgare nu mai cuteza să se atingă de ei. Așa stau lucrurile a ei în Bulgaria. Agenţii Rusiei caută nodă în papură. Scopulă loră este de a produce amărăciune şi turburări ca să poată porni Căzacii să facă ordine. Pănă când voră privi celelalte puteri, şi în deosebi monarchia nóastra, cu nepăsare la cele ce se petrecă în Bulgaria ? Crisa bulgara. — Porta nu încetăză de a telegrafia la Sofia pen­tru a da sfaturi de prudență și mai cu sămă pentru a­­mânarea judecăţii conspiratorilor­ dela 9 Augustă. — Sir White, ambasadorulu Angliei din Constanti­­nopolu, într’o visită ce a făcut’o ministrului afacerilor­ străine turcesci, vorbi despre sosirea bastimentelor­ ru­sesci în faţa Varnei, şi sondândă pe ministrulă asupra intenţiunilor. Porţii, în faţa acestui faptă, sfătui pe Portă să trimătă şi ea bastimente în Marea Năgră pentru a coopera cu Ruşii. —• O circulară rusăscă adresată puterilor, declară în modă categorică că, dăcă Bulgaria dă urmare jude­căţii conspiratorilor­ dela 9 Augustă, Rusia va fi nevoită să iasă din reservă şi să ia toate măsurile ce cer şi îm­prejurările. — „Nowoie Wremja“ şi „Novosti“ consideră des­chiderea Sobraniei ca o nouă demonstraţiune anti-rusă, de natură a compromite succesulă negociărilor­ angajate de generalul­ Kaulbars. „Nowoe Wremja“ (}'cea­­a e timpulă ca poporulă bulgară se înţelegă, că nu e ună factoră politică pe care se poate întemeia; că armata bul­gară, singura forţă reală a ţării, e dominată pănă acum de regenţi, şi că din acăstă armată nu va rămână pote într’o 4i decâtă o bandă de aventurieri politici, nedân­­du-se înapoi în faţa unui act­ de desperare, pentru a se scăpa şi a scăpa cu dănşi pe aţîţătorii lor­ din Sofia. „Nowoe Wremja“ conchide, că e timpul­ de a veghea ca desvoltarea afacerei bulgăresc! să nu coste mai scumpă decâtă valorăză întrăga afacere şi să se isprăvăscă cu pseudo regenţii din Bulgaria; că astfelă e calea de reu­şită de care va depinde cursulă ulterioră ală evenimen­­telor­. Citatulă a cară sfătuesce în fine să rupă ori ce negociărî cu regenţii, spunendă că s’a pierdută deja multă timpă numai cu vorbe, și că a sosită momentulă de a lucra. — Guvernulă englesă a dată Bulgariei sfatulă de a se supune fără condiţiuni, pentru a evita o ocupaţi­une rusăscă, aruncândă tóta răspunderea asupra puteriloră semnatare ale tractatului dela Berlină. — Discursulă regenţei bulgare a făcuta o impre­­siune pesimistă în cercurile financiare din Berlină. Cu toate acestea în cercurile politice nu se crede încă la o ocupaţiune. ţitarele apreciază discursulă regenţei ca demnă şi ca neconţinăndă nici o provocare său vre-o părăsire a intereselor­ bulgăresc­. „Gazeta Germaniei de Nord­“ nu crede, că generalulă Kaulbars lucrăză în acorda perfectă cu d. de Giers. — Se vorbesce despre o apropiată întrevedere di­plomatică în cestiunea candidatului la tronulă Bulgariei — După o depeșă din Viena, prințulă Valdemar de Danemarca ar refusa ori­ce candidatură la tronulă Bulgariei. — Circulă scrrea, că 3 corăbii şi 9 canoniere ru­sesci au plecată din Sevastopol pentru a se duce la Varna. „Telegrafulu“ e informată, că caraveliştii se pre­­gătescă a face o nouă lovitură de stată. Pentru acestă scopă ei s’au adresată la generalulă Kaulbars propuindu’i alcătuirea regenței din Karaveloff, Zancoff şi Tanefî. Ge­neralulă Kaulbars a răspunsă, că trebue să consilieze gu­vernulă rusă. Să v'°e că generalulă a și primită răs­punsă însă nefavorabilă pentru persoana lui Karaveloff, care este considerată de nedemnă de încrederea Rusiei. Karaveloff s’a adresată la solicitudinea lui Zancoff, însă acesta i-a răspunsă, că nu pute nimică. Generalul­ Kaul­bars a emisă părerea, că regența bine primită de Rusia, trebue să fiă compusă din d-nii Slavek­ofî, Metropolitulă Klement şi Zancoff. Planuri rusesci. Dintr’o corespondenţă din Petersburg a zia­­rului „Neue Freie Presse“ estragemu urmatorele : Ce va face Rusia, acum, după trimiterea vaseloră sale de răsboiu la Varna, nu putemă să scimă, mai cu sămă că într’o ocupaţiunea a Bulgariei nu se poate crede. Atâtă cercurile politice câtă şi cele militare din St. Petersburgă n’au poftă pentru o acţiune militară în Bul­garia, unde, după asigurările unui bărbată de stată rusă, ipsesce ună partidă, care ar dori o legătură mai strînsă a Bulgariei cu Rusia Chiar şi Bulgarii aderenţi ai Ru­­şilor, visăză despre alipirea Macedoniei, întinderea Bul­gariei pănă la Marea Egeică şi pănă la Constantinopolă şi Rusia să n’aibă altă interesă, decâtă acela de a con­tribui ca să se poata înfiinţa o Bulgaria mare. Acela distinsă bărbată politică propune într’ună diară din Moscva următorulă programă: 1. Rusia să ţină cu tărie la tratatură dela Berlină. 2. Să nutrăscă amiciţia cu Francia fără a încuragia veleităţile de răsbu­­nare. 3. Să trăiăscă in cea mai bună armoniă cu Turcia garantându-i integritatea posesiun­ilor­ în Asia şi Europa şi s’o ajute moralmente în cestiunea Egiptului, precum şi isgonirea Austriei din Bosnia şi Erţegovina 4. Rusia în fine să stăruiască pentru executarea stipulaţiunilor­ tra­tatului din Berlină în ceea ce priveste Macedonia şi Ar­menia, precum şi în privinţa regulărei fruntarielor­ turco­­greceşti. Incâtă pentru atitudinea Rusiei faţă cu Bulgaria, şi acestă consiliera nu pote da altfelă sfată decâtă acela, că Rusia să se ferăscă de o ocupaţiune; căci în fine bulgarii, pentru a pune ună capătă anarchiei, voră în­şişi ună comisară şi oficeri ruşi, cari pănă la alegerea principelui ar avea să înlocuiască pe regenţii actuali. Acesta ar trebui să fie cuventul şi cele din urmă al­ Ru­siei în cestiunea bulgară, a cărei soluţiune prin o ocu­paţiune nu e de dorită nici pentru Bulgaria nici pentru Rusia, Germanii şi Polonii. Pe cei din Germania îi cuprinde o cumplită ner­­vositate de câte ori audă vorbindu-se de Poloni, şi mai cu sămă când audă că pretindă şi Polonii unele drep­turi. A fostă destula ca în Teschen să apară o broşură, care cere pentru Galiţia o posiţiune de dreptă faţă cu Austria, ca a Croaţiei faţă cu Ungaria, şi să se sburlăscă foile germane. .National-Zeitung« a fostă celă dintâiu, care şî-a vărsată foculă, ameninţândă ch­iară, într’ună articula apărută în numărulă de Duminecă. Intre al­tele 4'ce: „A se da Galiţiei o posiţiune, cum o înţelege au­­torulă, n’ar mai fi acesta o afacere curată austriacă. Autorul­ e de părere adecă, că în 1863 Rusia şi în ul­tima sesiune a Reichstagului germană prinţulă de Bis­marck au declarată, că tractarea cestiunei polone în res­pectivele state, adecă în Rusia şi în Prusia, e o afacere internă, de unde resultă acelaşi dreptă şi pentru Austria. Elă uită însă, că readucerea unei provincii revoltate la ordine, înăbuşirea uneltirilor, revoluţionare său duşmă-

Next