Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1887 (Anul 50, nr. 1-141)

1887-06-11 / nr. 127

Nr. 127. GAZETA TRANSILVANIEI, cu Serbia, să ’şi caute garanţii mai sigure într’ună gu­­vernul sârbă, care stă pa terenulu constituţiei şi legalităţei şi se bucură de încrederea poporului, intr’una guverna progresista, care e detestata de opinia publică cu toţi amicii lui, Austro-Ungaria nu poate găsi aceste garanţii. De altă parte însă nici­una guvernă în Serbia nu poate să nu înţelagă că suntă absoluta necesare întreţinerea de raporturi bune cu statuia vecina. Deşi manifestările ofi­ciale ale guvernului progresista aveau aparenţa de ami­­ciţie intimă, cu toate astea e fapta că relațiunile dintre cele două state vecine n’au fosta niciodată mai rele, de­­cat­ tocmai sub guvernula progresista, care a mărita iri­­tația din Serbia contra Austriei. Numai schimbarea gu­vernului poate îndrepta aceasta situația și cu aceasta începe și aurora viitorului politica. Alegerile de deputați pentru dieta un­gurescâ. Cojocna, 17 Iunie 1887. Astăiiî s’a săvârșită în Cojocna alegerea de depu­tata pentru dieta ungurescâ. Alegători români mai din toate părțile Câmpiei, în numără destula de însemnata, au fostă duși la acastă alegere, ba avău şi pănă în pă­­lăriă cu inscripţiunea: „Éljen Zejk Karoly!“ Veciî bine, ei nu sciau ce face, sciau numai să admire ospitalitatea duşmanilor­ lor­ politici, cari de astădată erau prea „buni* faţă cu ei, le vorbiau frumoşi, le dau bani în cinste, mâncare în cinste, beutură în cinste, dar Dómne, scumpă plătită era „cinstea“ acésta şi nefericitulu nostru poporă nu scia de asta, căci de scia, de sigură nu primea veninulu ce i s’a dată. Drumulă cătră iadă fă pentru lacomi şi flămândă prea ademenitoră. Din mijloculu Câmpiei şi pănă în Cojocna erau la deosebite cârciume deschise credite, în contură cumpărătorilor­ de suflete, la mâncare şi beu­tură pe seama tuturoră apostaţilor­, înşelaţilor­ şi trădă­­torilor­ naţionali cu votă electorala. Aceşti nefericiţi au fost­ întâmpinaţi încă în delul­ Cojocnei de soldaţi, oi la casa oraşului au fosta întâm­pinaţi de alţi soldaţi şi gendarmî, cari pe alegători i-au cuprinsă în mijlocă, formândă una cercă în jurul­ lora din care nu era iertata nici să iasă şi nici să între ni­meni. Acesta este ceea ce în Ungaria se numesce: li­bertatea votului. Din partida oposiţiei încă au venită câţiva alegă­tori, dar acestora li s’a strigato, ,Le a veres tollal!“ (Josu cu pena roşia!) şi nici măcară în apropiare nu li s’a dată voiă să păşască. Veciî bine, amăriţii oameni vă­­­tându-se în faţa bi­onetelor, n’aveau ce să facă, şi-au luata, şi încă iute, penele din pălăriă, şi-au perdutu pofta de a candida pe cineva şi aşa au pusu de mămă­ligă Astfelă fă denumită, pardon — »alesă« prin a­­clamaţiune guvernamentalul Zejk Karoly. A urmată după acesta o sdravănă tocană de oră, din care s’au ospătată mulţi lacomi şi hămisiţi. Vinar­­saja n’a lipsita. Burta şi-au umplut’o de tocană, creerii şi i-au amorţita cu vinarsi, sufletulă şi l’au vândută lui Zejk şi cu acésta alegerea s’a isprăvită. Rătăciţii aceştia gândeai că de când e lumea nu şî-au aflata ună barbata din némulu lord, care să le ţină o scóla, să le spună, să i deştepte, să­­ înveţe şi să-i facă solidari.... Dóamne, până când noi iată aşa, FOILETON I. Balade şi doine poporale culese dela poporul, românii din Feldru, de pe valea Rodnei, de Ioana S. Mureşianu. Blăstemulă Crişancei. Crişancă, Crişancă, D’albă Mureşancă, D’albu-ţi-i porni Arcjă-ţi-lă focu. D’albă-ţi-i faţa Arcjă-ţî o para. Că tu ai avută Plugă cu şase boi Şi pogonicî doi! Şi tu i-ai lăsată Pentr’una blăstămată! Bată-mi-te bată, Minte, blăstămată. Că tu ai avută O turmă de oi Şi păcurari doi; Şi tu i-ai lăsată Pentr’una blăstămată! Bat­ă-mi-te bată, Minte blăstămată! Că tu ai avută Casă şi iosaga*) Barbatu ca unu stéga Şi tu o-ai lăsata Pentr’una blăstămată! *) iosagă=5=moşiă. Bată-mi-te, bată, Minte blăstămată ! Pecurarulă şi sora sa. » Când la dânşii-au şi sosita Şi din graiu aş’au grăita: „Bună­­Jiua ciobânaşă? „Frumosu ca ună păunaşă ! La celă vârfă de munte verde , Déra cum te mai aflaşî“ ? Mutare de oi se vede. — Sănătoşi, Da la oi cine şedea ? Voinici, frumoşi, Frate-său Hodiniţi, Cu soru-sa. Dăc’-aţî venită­ Fratele că le mulgea — N’amu venită să hodinimă Sora ’n strungă le dădea. Ci-am venita ca să peţimă, Şi din graiu aşa grăia: Se peţima pe sora ta. — Frate frăţiorulă meu — Pe sora mea nu voiu da Uită-te peste Ineu Pănă capulu susu mi-a­sta. Să-ţi ajute Dumnetreu! Fără eu vouă voi da: Mulge două, Sute numai şi totu sute Lasă nouă , De miori mândre cornute. Că pe valea lungă, lată, — Noi de-acelea n’omu lua, Vedi ce nori grei ni s’arată! Făr’ numai pe sora ta! Elă din graii, așa grăia : — Pe sora mea nu voiu da — Sore soriora mea ? Pănă capulă susu mî-a­sta. Mare esei Fără eu vouă voiu da: Nebună escî!... Sâsecjecî și numai sâse Că ceia nu-să nori de ploie De miori mândre alese. Că e leulă — Nici de acelea n’omu lua Și cu smeula, Făr’ numai pe sora-ta. Vină la line să te ia. — Pe sora mea nu voiu da Ea din graiu aşa grăia: Pănă capula susu mî-a­sta — Frate frăţiorulă meu Unde m’aşî ascunde eu? Fără eu vouă voiu da Totu deci numai după deci­or fratele-i respundea: Din turma mea de berbeci — Soro sorióra mea De berbeci cu córne ’ntórse Colo ’n colțu glugii Cari aură din carne varsă. In funda mutării. . . . — Nici de aceia n’omu lua Făr’ numai pe sora-ta. Nici cuvântulă a sfârșită — Pe sora mea nu voiu da Pănă capulu sosu mî-a­sta!! Vătrândă acum sora sa Că nu se poate ’mpăca, Ea afară că eşi Din funduţu mutării Din colţişorulă glugii, Şi fratelui îi grăi: — Frate frăţiorulă meu ,Apere-te Dumnedeă »De rele şi de nevoi „Şi de vrajba între oi. Cu ei nu ţi-i împăca, Vădu bene că-m’oră lua. Der adă-mî cuţitul­ tău Ca să taiu din perula mea, Să taiu din cosiţă plete Ca să’ţî faci torţi la gălete, Er când la strungă vei mulge, Doru de min’ de te-o ajunge Te suie în păltinaşă, Şi’ţî pune unu flueraşO, Flueraşă, şî-unu buciumaşO. Când vântu-n ele a sufla Buciumu va buciuma, Fluerulă va fluera, Oile tote-ora sbiera, Tu doru-ţi vei stâmpăra !. . . Frate frăţiorulă meu Ascultă ce’ţi mai dipă eu : Când cerceii oră cercei Şi aţa va putrezi Să scii bine c’oi muri! pănă când nu vomă fi şi noi o turmă şi unu pastorii ! . Altmintrelea preoţi români la acâstă alegere nu au luata parte. Câmpenula. Din Comitatul­ Solnoca-Doboca. Iclodula mare, 17 iuniu 1887. Astăciî s’a săvârşită alegerea în Iclodulă mare a deputatului pentru dietă Ună singură candidată a fostă (guvernamentală) Bokros Elek din Cluşiu, care a şi fosta alesă cu aclamaţiune. Preoţii români din cercnlă acesta au ţinuta strânsa la hotărîrile conferinţei române din Sibiiu, nici unuia din ei n’a compromisă cond­usele con­ferinţei naţionale. Onoare lora! Intre aceştia, vecii bine, eu n’am înţelesă şi pe ex­­preotula din Poptelecă (nu Sâmbotelecă) Ioană Ger­mană, pe care Blaşiulă, neaflându-le vrednică să păsto­­reasca o turmă româneasca, l­a scosă din preoțiă. După aceea și-a probată noroculă la greco orientali, în Sibiiu, în urmă la Gherla, ca să fiă primită ărășî în derula onorabila, der poate dej ,prmă bună, ce este nici în­­tr’una locu nu a fostă primita. Vedendu aceasta în urma urmeloră s’a întorsă cătră stăpânitorii­­J’leb că dera va căpăta dela ei una osă de roșu. Aci șî-a aflată locuia Póte umbla din tocană în tocană și pote benchetui cu ei câtă de multă, căci acuma nu trebue să aibă grije de turmă. Aci nu potu să nu amintescă pe atot-puterniculu Vallya Ferencz, fisolgăbirăulă din Ciachi-Gârbău, care nu s’a sfiită a se lăuda în Nr. 60 din »Ellenzék«, că nu­mele lui e »tősgyökeres magyar név« cu tóate că în anula 1874 Ianuarie 3, i-a fosta draga a se subscrie pe una documentă românescfl: »Văcjută, Franciscă de Vallya, jude procesuală«. Timpulu însă s’a schimbată și d-nulu Vallya încă s’a schimbata. Oameni de prin satele Sur­­ducfi, Brigleza, Zalha de o depărtare de 60 chilometri au trebuită să vină la porunca „măriei sale" Vallya pănă la Iclodă, numai ca să nu se strice cu „măria sa" Pentru osteneala și perderea timpului fresce care alegetora română a primită câte 1 fl. v. a. și apoi a luata parte și la prânejură comună. Apoi la prândă să fi ve­lutu la toasturi, care de care toastau pe întrecute. Intre cei mulți a toastată și românesce ună notaru »românescu« cu numele Barcianu din Ormanu, dar firesce pentru activitatea ungureascá și nu pentru passivitatea româneascá. Cu aceasta alegerea s’a finito. Someșianulu. Corupți­uni, escese și bătăi la alegeri. Din Oedenburg se comunică oficiala, că în comuna Ivană s’au încăerata partisanii candidatului Solymossy cu partîsanii candidatului Karolyi. Alegătorula Bereticî m­iri după două­­file din causa răniloră primite. S’a pornită cercetare. In M­ad s’au bătut­ alegătorii, şi trei au fostă greu răniţi. In Ugod alegătorii lui Fenyvessy şi alegătorii lui Scheffer s’au bătuta pănă la sânge. Unii (Jică că au murită trei oameni, alţii cfică că au murită şapte. In Hosszupalya partida lui Csanady a­­bătuta pănă la sânge pe aderenţii p­artidei contrare. In Szin oposiţia a bătuta pe guvernamentali, aşa că Vad. Hunyady candidatura acestora a părăsită locuia alegerei protestânda. In Hidas s’a trimisă o companiă de infanteriă de tema antisemifilora. In Mattersdorf lângă Oedenburg gendarmeria fiindu atacată de alegătorii oposiționalî, veniți mai alesă din sate croate, a făcută usa de arme, a împuşcata în mul­țime, omorându cinci oameni, răninda parte de moarte, parte uşoră opta persoane. Doi gendarmî au fostă greu răniţi. Din mulţime s’a împuşcata cu revolvere asupra gendarmilor­. Intre morţi se află doi fraţi, ună bătrână de 70 anî şi unu copii­. Ucişii erau locuitori din loca­lităţile croate Zamersdorf, Antau şi­­Sigios. Intr’unii cercu din provincia—„patrioții“ nu-i spun — una cortesă alț unui candidată plăti alegătorilor, pentru voturile lor, câte 7 fl. Cum află despre acesta contrarula, plecă pe la „onoraţii" cetățeni şi în tonulă celei mai sincere consternări morale, că’şî aruncă votu­rile, strigă: ,Ce? Şapte florini vi s’a dată? Scandală! Daţi încoci banii! Fiă aci vă dau — 10 fl. şi acum vo­taţi pentru celalaltu!“ In­­jiua alegerii apărânda alegă­torii în sala de votare, corteşulă contrarului îi primi şi voturile li le trecu într’o listă, or alegătorii se depărtară în toata liniştea sufletului și a consciinței că și-au eser­­eitată cu „onoare« dreptulă de cetațenii. Intr’o altă co­mună câțiva alegători luară bani dela amândoi candi­dații, dar în zi­ua alegerei le trimiseră amândurora — — certificate medicale că nu potu merge la votare. In comuna Ulma notarulă locala și solgabiroula aă publicata următorea încunosciințare: Gelu ce voteazá pentru candidatura guvernului, capătă la locula de ale­gere Fehertemplom (Biserica Albă) întreținere gratuită, drumula gratuită și 3 fl. bani. Er celă ce voteazá pentru candidatura oposițiunei nu capătă cară ca să merga la locuia de alegere, ci 3 anî închisore în carceră." In Verbo s’a­sistată alegerea din causa agitaţiuni­­loră antisemite. In­­Jiua alegerei aerulu răsuna de stri­gătele şi ameninţările antisemiţiloră contra guvernamen­­talilor­. Mai rabiaţi erau alegătorii din Breşova. Anti­semiţii uniţi cu „panslaviştii“ au atacată cu petri şi cu bâte pe cetăţeni. Când guvernamentalii erau aproape a eşi învingători cu candidatura lor­, se răspândi ca ful­­gerul, scriea că arde în mai multe locuri. Panica era mare, vântulă sufla cu putere, fumuli înăbuşă lumea, zapaceala era cumplită, şi preşedintele trebui să sisteze alegerea. Miliţia n’a putută face nimica. Cu greu scăpă Verbo de ruină şi poporaţiunea de mari nenorociri. Fo­­culă l’a pusă una antisemită din Miada. In Zombor apare o forţă guvernamentală „Bacska“. Era cum anima aceasta codiţă oficiasă pe alegători a vota pentru candidatura guvernului: „Acolo (la guvernă) aflăm pe aceia, de la cari şi în viitor, avemu să aşteptămă şi să cerem­ asta şi aia; pe aceia de cari o fi de cji ne lâgă tari fire de interese şi de a corora bunăvoinţă foarte multe atârnă în greaua nóstra situaţiune. Suntu dórá cele mai multe cestiunî din litigiu de o astfelu de natură, că se privescă şi din dreapta şi din stănga, că se potu concepe şi aşa şi altmintrelea. Şi la astfelu de ocasiuni facemă bine, dacă ne provocămă la ceva, décâ putemă du­ce. Acum e timpul­ să ne .quitămă« puţină!« Ruşinosă trădare a secretului oficială! Guvernul­ se poate felicita. SOIRILE PILEI. Maiestatea Sa a dăruită 20.000 fl. pentru inun­daţii din Ungaria sudică, şi 200 fl. pentru incendiaţii 1887.

Next