Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1887 (Anul 50, nr. 1-141)

1887-06-11 / nr. 127

REDACTITÎIEA fii AnMtjiISTRAŢIUNEA I MASOVIF ,%­ista mare Nr. 22, ,GAZETA“ Pe unii anii 12 fior., pe șese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. RusalniB şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANUL II L. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. A9UN1IUNILE: 0 seriă garmonda 6 cr. și timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlisrl nefranoata nu ie primatofi. — Hanutoripto nu ae rotrămi­fi. 12701 Joi, 11 (23) Iunie. 1887. Brașovu, 10 Iunie 1887. Cu ocasiunea desbaterei în dieta ungureasca asupra proiectului creditului de şapte milioane pentru echipamentul­ şi armamentulu hoverliniei şi a glotelor­, când fostulu deputata ala Baiei de Crişti a părtinită în modă bătătură la ochi acestă proiectă, „Kolozsvár“ împreună cu cele­lalte foi guvernamentale unguresc­ erau încân­tate de patriotismul­ acestui deputată română, or vorbele lui erau cu plăcere esploatate în fa­­voarea „puterei statului maghiară.“ Acum același deputată vine și candideaza din nou în cerculă său. In potriva lui se redică ună membru ală oposițiunei moderate unguresc­ ca contra-candidată, cu toate că, după cum ni se asigură, elă a fostă dată candidatului română „cuvântul­ său de onoare,“ că nu va candida. Și ce se întâmplă ? Guvernamentalii pactează cu oposiția ungu­­r­escu şi după săvârșirea alegerei în cerculă Baiei de Crişă raportorulă ziarului „Kolozsvár“ scrie cu multă însufleţire „patriotică“ între al­tele, că a fostă una „din cele mai însemnate“ acea alegere, pentru că Hollaki — celă alesă — este celă dintâiu oposiţională, care a candidată aici (sic!), ei mai vârtosă pentru că a fostă alesă „faţă c’una candidată naţională, care a representată acestă cercă în periodulă trecută“, a fostă alesă „în cuibură Horăesciloră, Cloşcăeş­­tiloră, Ianculesciloră, şi ală actualiloră agitatori valah! cu speranţe mar! şi setoşî de sânge (véres szájú)“. „Pe partea lui Hollaki — adauge rapor­­torulă guvernamentală — s’a dată întrega in­­teliginţă maghiară cu sentimente constituţionale şi patriotice, fără deosebire de partidă, deoarece guvernamentalii şi oposiţionalii umără la umeră s­au luptată pentru interesul­ maghiarimei, care în acestă ţinută din timpurile străvechi a fostă foarte periclitată şi este şi acuma“. Mai departe comunică raportorulă lui „Ko­lozsvár“, că tóta nóaptea au fostă târîţî alegătorii la locul­ alegerei şi că spre a întâmpina „puter­nica agitaţiă“ a Româniloru din Bradă miliţia a trasă iute cordonă. Mai mărturisesce apoi, că preşedinţii unguri ai birourilor­ electorale, care erau două, fiiind­că votarea s’a f­cută separată pentru cerculă Baiei de Crişă şi cerculă Bradu­lui, vau conduse lucrul„ cu energia“, ceea ce „o dată prilejă la multe protestări din partea oame­­nilor­ de încredere români“. In fine, după ce aliaţii unguri cu ajutorulă baioneteloru, a genei solgăbirăescî, a corupţiuni­­loră cu bani şi cu mâncare şi băuturi şi a „ener­gicei conduceri“ a preşedinţiloră birouriloră elec­torale, au isbutită a alege cu 80 voturi majori­­tate pe candidatură maghiarimei, acesta — (jice raportorulă — şi-a esprimată bucuria printr’ună conductă de forţe adusă noului deputată oposi­­ţională, alesă din graţia guvernamentalilor, în contra candidatului partidei naţionale române. Atunci când fostulă deputată română ală Baiei de Crişiu se înfăţişă în dieta unguresca cu ramura de fînică a lealităţii, elă era destulă de patriotică spre a fi lăudată de toate foile guverna­mentale unguresci, acum însă când avea să fiă alesă din nou, „patrioţii“ dela putere îlă găsiră deodată aşa de primejdiosă, încâtă călcândă chiar disciplina de partidă se aliară cu „patrioţii“ din oposiţie, încheiară o „ligă patriotică“ în contra lui, ca să-l­ facă să cadă la alegere. Cum să ne esplicămu acesta straniă apari­­ţiune, deci nu aşa, că ea ne dă cea mai tare şi viuă dovadă despre ura neîmpăcată ce dom­­nesce în tabăra Maghiarilor, fără deosebire de partidă în contra elementului românescă şi des­pre ţinta ce şi-au pus’o cei dela putere de a ni­mici acestă elementă? Unulă din intimii ministrului-preşedinte, fai­mosulă Csernatony, vorbindă cătră alegătorii din Fiume, unde a candidată, dise că elă şi cu soţii săi suntă de părere, că naţionalitatea italiană din Fiume şi naţionalitatea Saşiloră din Ardeală tre­­bue scutite şi respectate. Pe Italiani îi susţinu Ungurii în contra Croaţiloră, or pe Saşii din Ardeală îi tolereza de frica Germaniei. Câtă pentru celelalte naţionalităţi Csernatony nu s’a pronunţată, dar citândă pe lângă cei din Fiume numai pe Saşii din Ardeală, dă să se cunoscă, că celelalte naţionalităţi suntă destinate a fi cu totulă sdrobite în cazanulă maghiarisărei. Acesta ne esplica în câtva pactările guver­nului cu Saşii la alegeri şi pactările lui cu opo­­siţia în contra candidaţilor­ naţionali români şi sârbi. Dar deca aşa stau lucrurile, atunci este tim­­pulă ca să tragemă şi noi o învăţătură din pur­tarea neîmpăcată a Ungurilor, faţă cu noi şi o ab­­stragendă dela iubirea nóastra de ţară, care nu va înceta niciodată până ce va esista într’ânsa nemura românescă, să nu ne mai grăbimă a-i întâmpina cu ramure de finică, când ei vreau moartea noastră naţională. Din afară, Pressa rusă este unanimă întru a spera că d. Risti­ci va lucra spre a înlătura influenţa austriacă din Serbia. Se semnalază desele între­vederi ce le are d.­ Katkoff cu principele Kara­­georgevici şi cu generalulă Gruici, ministrulă de răsboiu sârbescă. Ministrulă de interne sârbescă a dată ordină ca să i se presinte lista tuturoră condamnaţiloră pentru ultragii în contra auto­­rităţiloră şi stabilimenteloră publice cu scapă de a fi graţia. Amnestia criminalilor­ politici va fi pronunţată mai târziu. Marea Scupcină va fi convocată la toamna. Preşedintele consiliului, d. Ristici, a făcută visite oficiale şi a primită deputaţiunile cari au sosită din interiorulă ţărei pentru a’lă felicita, atâtă pe elă câtă şi pe Regele. — „Gazetta de Voss“ trice, că regele Milan a mărturisită con­telui de Bray că a contribuită personală la că­derea cabinetului Garaşanin. Şclii din Kursundje anunţă o nouă întâl­nire sângerosă între Arnăuţi şi gendarmeria sârbă. Arnăuţii au lăsată mai mulţi morţi şi răniţi pe câmpulă de bătae, şi au perdută ună drapelă. Numai în urma acestei încăerări, guvernulă sârbă a adresată Porţii energiculă protestă des­pre care amă amintită ori în contra actelor­ de vandalismă ale Arnăuţilor­. Guvernatorulă oraşului Mosc­va a dată o mare serbare în onoarea d­lui de Laboulay, am­­basadorul­ Franciei. Notabilitățile partidului pan­­slavistă asistau la aceasta serbare. Curtea supremă din Lipsea a pronunțată judecata sa în procesură intentată mai multor­ Alsațieni pentru crimă în contra siguranții im­periului. Koechlin este condamnată la un t ană de fortăriţă, Bloch şi Schiemacher la doi ani, Trapp la 18 luni, Iordan, Rychet, Freund şi Humbert suntă achitaţi. Aceştia au stată în le­gătură cu liga patriotică francesă, căreia i-au tri­­mesă şi bani adunaţi prin colecte şi petreceri. Doi dintre condamnaţi sunt­ milionari. Vremia“ doresce noului ministeru norocă şi succesă; elă e tare, fiindă că se sprijinesce pe partida naţională, pe întregulă poporă sârbescă. Deci va dura, atunci va pune capeta unei gperiode nedemne pentru Serbia. „Nord“ (zice că venirea lui Ristici la putere e o resbunare contra ideiloră lui Garasanin, d’a face din Serbia ună regată dependentă de Austria. Aceasta schimbare arată, că com­­binațiunî diplomatice pentru lungă durată în statele bal­canice n’au locă. Cea mai bună politică e d’a se feri să facă cineva din statele balcanice ună focară din in­trige esterne. „Novosti“ scrie, că lesne se poate întâmpla, ca noulă ministeră sârbă, de­şi are sprijină tare în par­tida naţională, se fiă în curândă sdrobită în luptă cu in­fluenţa austro-ungară, dar viitorulă e ală acestui minis­teră. »Swiet“ privesce cu ochi forte optimiști situația actuală a Serbiei; ca partida națională să învingă deplină, n are acum decâtă se reabiliteze și pe metropolitulă Mi­haile. Despre numirea lui Gruici, ambasadorulă sârbă din Petersburgă, ca ministru sârbescă de răsboiu, scrie foaia germană „Kreuzzeitung“ . E caracteristică că acestă postă, în locă se se dea bărbatului de încredere ală Regelui, lui Boghicevici, s’a încredinţată unui bărbată, care a re­presentată pănă acum pe Serbia în Petersburgă, și că cabinetulă s’a întărită cu ună bărbată, care a avută oca­­siune a se informa acolo despre vederile rusesci. „Post“ scrie : însemnătatea ministerului Ristici va avea să o vădă cineva nu atâtă în întreprinderi imediate, câtă în aceea că Ristici se ţine gata ca la isbucnirea unei crise acute în peninsula balcanică să-şi urmărescă imediată idea sa de o Serbie mare. Ce atitudine va lua Austria față cu aceasta, e o cestiune a viitorului, despre care nu se poate spune câtă de aproape c­­titatulă francesă „Les Débats“, vorbindă de consti­tuirea cabinetului Ristici, face că acestă faptă este o în­frângere pentru cabinetulă din Viena și o isbândă pentru politica ruseascâ, influența Austro Ungariei va fi micșo­rată politicesce și comercialicesce pe țărmurile Savei. Serbia emancipată va putea de a­ fi înainte să începa afa­ceri cu Europa fără intermediaruilă Austriei piarulu partidei liberale „Nova Ustavnost“ de la 14 iunie trice: ţiilele cele triste au trecută pentru Serbia, a sosită ună timpă de veselie. Prin încrederea regelui, între en­­tusiasmulă întregului poporă sârbescă, au fostă chemaţi la guvernă bărbaţi, cari suntă în stare a resolva problema ce o are Serbia. Poporulă sârbescă e plină de bucuriă. Fie-care fată străluce de bucuriă, că timpurile grele au fostă învinse, fie-care privire dovedesce voința d’a face totă ce ar putea scoate pe Serbia din situațiunea actuală. Fie-care Sârbă are dreptulă să se bucure de aceasta schim­bare, pentru că vede în bărbații, cărora li s’a încredin­ţată guvernulă, in fruntea cărora stă doveditulă bărbată de stată, multă meritatură pentru tronă şi stată Dr. Jo­­van Ristici, pe adevăraţii patrioţi sârbi. In noii condu­cători ai statului vede Sârbulă şi pe bărbaţii, cari între­ţină bune relaţiuni cu toate puterile, mai alesă inse cu amicii noștri naturali. Noii conducători ai statului voră repara totă ce s’a stricată în cursulă ultimiloră șăpte ani. Salutămă noulă guvernă și dorimă se ’și esecute progra­mare, sprijinita de întregulă poporă sârbescă. Probleme mari pretindă bărbați mari, ei sunt­ aflaţi — succesulă să încoroneze opera loră­­ piarură radicală fusionistă sârbă „Odjek“ dela 14 iunie scrie : Ţara şi străinătatea trebue să salute cu bucurie faptulă împlinita ală schimbărei de ministeră şi nici Aus­tro Ungaria n’are motive serioase să regrete căderea gu­vernului progresistă. Nu se poate crede, că Austro-Un­­garia găsesce ună avantagiu ca aversiunea naţiunei sârbe să crască necontenită contra ei. Austro-Ungaria şi-a sprijinita influenţa pe guvernulă progresistă urîtă de toţi, punându-şî interesele sub protecţia unui guvernă, care nici în propria ţară şi poporă n’avea ună razima sau partisană. Austro-Ungaria a căutată ună mijlocă de le­gătură cu Serbia într’ună guvernă care nu era în con­tacta legală şi constituţională cu poporulă. Acum ori­cine trebue să înţelegă că Austro-Ungaria trebue, spre a’şî mănţine interesele şi raporturile de bună vecinătate Pressa şi cabinetul­ Ristici. Foile rusesc­ vede în formarea cabinetului Ristici o complectă victorie a Rusiei, de la care va data în Ser­bia o nouă eră. „ Vjedomosti“ din Petersburg. (z ice că Ristici îşi poate dovedi acum în faptă sinceritatea sa că­tră Rusia. Cu câtă mai tare e terenulă pe care stă elă cu atâtă mai­ ușoră poate înlătura pedecile și să justifice încrederea amiciloră sei, or Rusia, spre a’șî îndrepta gre­­șelele din trecuta, se facă acum mai multă decâtă se ajute pe Ristici numai cu promisiuni și trase. „Novoje

Next