Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1887 (Anul 50, nr. 142-288)

1887-11-25 / nr. 259

BEDACţniKKA ŞI ASKIHMTKAflltKIUi: BRASOYÜ, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA.“ IESE ÎN FIECARE pi. Pe une ană 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luai 3 fior. Roraânis ţi străinătate. Pe ană 40 fr., pe şese luni 20 fr., pe trei luai 10 franci, SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANULU L. ADUHlinSILE: 0 seri?, garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Soriad«** npfr*no«at8 nu prlmooow. — hlnnutoHptt* nu «e rotrâmbu. B. Mercurî, 25 Noemvre (7 Decemvre). 1887. Braşovu, 24 Noemvre 1887. De când s’au întrerupti raporturile comerciale cu România și pene aci, în nenumărate rânduri anii înregistrați scriu, că cutărui ori cutiirui comercianți de vite i-au confiscați, unuia finanții, altuia gendarmii unguresc!, vitele ce le avea de vendare, dar mai alesi porci, sub cuvântă că au foști importați din România ca contrabandă. In piaţa din Mercurea de nenumerate ori a sunaţi toba, licitându-se mai în fiecare lună asemenea vite confiscate, şi ârăşi de multe ori va mai suna, căci precum şi în numerali de a-i comunicămi ărăşi s’au confiscaţi unui negustori uni numeri însemnaţi de oi, şi se vori mai confisca, fiindi că formula legală s’a găsiţi: sunti importate din România ca contrabandă. Toata lumea se va fi întrebaţi: cum se poate să se importe cirezi întregi de vite din România pe poteci ascunse, când sciuti este, că cordonuli traşi de finanţî dealunguli graniţei e atâti de deşi, în câţi e greu se se strecoare încoace o vită, doué, der încă chreiji întregi? Bine, se admitemi că o fi foşti unuli, doi cari se fi strecuraţi o vită, doué, ori câţiva porci printre cordonuli de finanţî, der se le fi strecurată toţi la câţi li s’au confiscaţi şi încă cirezi întregî, asta-i de necrezuţi! Mărturisimi că stârni în loci de câte ori înregistrami asemenea scriî, căci nu ne putemi închipui că e cu putinţă să se comită nisce abusuri şi acte de violenţă ca cele ce ni le comunică „Ellenzék“ dela 2 Decemvre a. c. Etă ce ne spune fata kossuthistă din Cluşiu despre nisce asemenea recente abusuri şi acte de violinţă ale finanţilori unguresc!, , Curi6 de lucruri săvârşescă câte-odată aceşti oamen! »puternici*, adecă finanţii. Cela mai nou actu de vitejiă l’au săvârşită in comuna Poiana din comitatul Sibiiului. In comuna acesta locuesce une negustorii de porci, cu numele Grigorie Ion, care de mai mulţi ani nu cumperă porci din România, ci din pieţele Ungariei, şi între altele şi din piaţa Cluşiului. Chiar cu câteva săptămâni mai î nainte cumpărase în Cluşiu vreo 60 de porci, pe cari îi trimise la păşune în câmpă. Finanții vise, câtă ce prinseră de veste despre acesta, confiscară intriga turmă de porci şi o licitară. Păgubaşulă se plânse despre acesta la solgăbbrăiatură din Mercurea, dar acesta a respinsa plângerea şi bietulă negustoră a rămasă păgubaşă, deşi poseda acte legale despre cumpărarea porcilor, confiscați, a măsurată ordinațiunilor corespunfjătoare, dovedindu’și prin aceasta dreptulă de proprietate. Și foaia kossuthistă, care se vede că mai multi s’a rușinați decâti s’a indignati de asemenea acte nelegiuite, în loci de a le înfiera cum se cuvine, a cere despăgubirea negustorului şi aspra pedepsire a solgăbirăului şi a finanţilor neconsoli de datoria lori, se mulţumesce a da filosofcesculu sfati, că „autorităţile respective ar face bine să dea finanţilori a înţelege, că se fiă puţini mai precauţi faţă cu propietatea altora, căci deci aşa mergi treburile, atjd-mâne devine ilusoriă siguranţa averei în ţară şi aceasta din causa „ultrazelului“ organelori statului.“ Atâta şi nimici mai mulţi, poate — fiindi că negustoruli nu e unguri. Der ceea ce n’a găsiţi cu cale se cere „Ellenzék“, o ceremi noi, căci aci nu mai poate fi vorba de ultrazelului organelori statului, cum „binevoesce“ a numi fota clusiană actuli de violenţa şi ilegali alui acelori organe, ci e vorba de despoiarea unui cetăţână de proprietatea sa, câştigată pe cale cinstită şi încă în favoruli economici aii țării, proprietate de care nici comunismuli celi mai estremi nu s’ar atinge. Ceremi dor ca, precum cei în adeveri vinovați de contrabandă se pedepsesci cu toţi drepturi, aşa să li se facă dreptate şi să li se dea deplină satisfacţiune şi despăgubire din partea guvernului acelori neguţători, a cărori proprieate a foşti pe nedrepţi încălcată de câtră organele financiare. Ceremi să se cerceteze fapuli cu toti rigoarea, decâ cei dela putere nu .rori să’şî atragă asupră-le odiuli unei vrăşmaşe ntenţiuni faţă cu economii neunguri dela noi. Mesagiulu lui Girévy. Etă cuprinsulu mesagiului ce l’a cetiti fostuli preşedinte aii republicei francese congresului întruniţi Sâmbătă în Versailles: Domnilor senatori! Domnilor!! deputaţi! Câtă vreme am întâmpina!!! numai greutăţile grămădite în calea mes precum şi atacurile pressei, abstinenţa bărbaţilor pe cari vocea republicei i-au chemată să stea alăturea ei mine şi neputinţa crescândă de a forma unii ministerii am luptată şi am rămasă acolo unde datoria mea mai ţinută încătuşată. Dar în mormentul în care opiniunea publică mai bine luminată a manifestată o schimbare , eu am ajunsă arăşî in speranţa d’a pute forma ună guvernă, au votată camera şi senatulă totodată o resoluţiune, care sub forma amânării pănă la o oră fixă pentru a primi mesagiulă promisă, însemnază totă atâta câtă o silă făcută preşedintelui republicei, ca sâ-șî depună puterea. Datoria și dreptulă mea ar fi se me opună, der In împrejurările în care ne aflămă, mnă conflictă între puterea executivă și între parlamentă ar putea ave uri mări, care’mî impună imperiose se me oprescă. Ințe- 1 iepciunea și patriotismulă ceră dela mine se cedeză. Trebue se lasă respunderea pentru aceasta procedere și pentru evenimentele, ce s’aru putea nasce de aci, acelora I cari o au luată asupră-le. De acea mea despartă fără regrete, der nu fără mâhnire, de guvernă, la care am fostă chemată de doue ori, fără a-lă peți, și sunt consolii de aceea, că mi-am împlinită datoria. Chemă ca mărturie pe Franţa. Franţa va spune că în cursul acelor nouă ani guvernul meu i-a asigurată pacea, ordinea şi libertatea, i-a câştigată în lume respectă, că fără întreruperea lucrată la ridicarea sa şi că în mijlocul Europei înarmate a pusă pe Franţa in stare d’a’şi apera onoarea şi dreptulă seu, că în fine năuntru a condusă republica pe calea moderaţiunei, ce i-o prescrie atâtă interesulă câtă şi voinţa ţării. Franţa va spune, că în schimbulă acestora am fostă înlăturată lela postălă meu, în care m’a pusă încrederea ei în mine. Părăsindă viața politică, nutrescă numai o dorință, ca republica să nu fiă păgubită prin loviturile ce au fostă îndreptate contra mea și să iasă victorioasă din periculele, cărora o au espusă. Îmi dau demisiunea ca preşedinte ală republicei francese. Jules Grévy. Cronica politică. După şedinţa congresului nou alesulă preşedinte al republicei francese Sadi-Carnot a primită felicitările preşedinţilor senatului şi a camerei, cărora le-a respuns următorele : „Vă mulţumescă din adâncură inimei pentru felicitările voastre şi pentru simţămintele ce mi le esprimaţi. Sunt pătrunsă de gratitudine faţă cu membrii adunării naţionale, cari concentrându-şi voturile asupra numelui meu, au manifestată dorinţa pentru pacificare şi concordia, de care este însufleţită Francia republicană. Este dorinţa mea cea mai intimă, ca acesta mare di să fiă nestârsâ în inimile tuturoră, ea inseamnă că representanţii Franciei se unescă şi se intelege. Stăruinţele d voastre comune potă şi trebue să asigure constituţia şi mersulă regulată ală unui regimă, care e stabilă, activă şi capabilă de a da naţiunei, pe lângă libertatea din întru şi voda în afară, toate bunătăţile ce le aşteptă ţara noastră dela republică. încă odată, domnii mei, vă mulţumescă, puteţi să contaţi la întregul mea devotamentă!“ Regele Italiei Umberto a primită Duminecă Conferinţa română din Caransebeşd. Caransebeşu, 20 Noemvre 1887." Numărăsă, rcărăţă şi impunătăre a fostă conferinţa nostră convocată cu scopă ca alegătorii să se pronunţe faţă cu pasulă făcută de d. deputată dietală ală nostru. Ca la 600 de delegaţi din toate comunele Severinului afară de vre-o 6 7, au participată la aceasta conferinţă, care prin importanţa, seriositatea şi însufleţirea ei extraordinară, întrece toate conferinţele noastre politice de pănă acuma. Cele mai îndepărtate comune ale Almajului au fost peste aşteptare bine representate. Şi în faţa delegaţilor, vedeai seriositatea şi resoluţia. Aceasta fisionomiă a conferinţei înlăuntru a întărită încrederea, era în afară a insuflată respectă. Ecă decursulă conferinţei: La IO1/« înainte de aamécji se deschide conferinţa în sala otelului .Pomula verde' şi se constitue alegendu-sî de preşedinte pe d. protopresbiteră Mihaiu Popoviciu din Orşova, or de notari pe d.d. lupn Ionaşă şi Patriciu Dragalina. Preşedintele făcendă istoricule convocării acestei conferinţe dă cetire literiloră d-lui deputată, Traiană Doda, cătră preşedintele dietei şi apelului adresată cătră alegători; apoi pune întrebarea dăcă conferinţa aprobéza pasulă făcută de d. deputată ală nostru ... Abia rosti preşedintele aceste cuvinte şi întrăga conferinţă prorupse în strigări de »aprobămă! *să trăiască deputatulă nostru Traiană Doda!“ care manifestaţiuni se repeţiră mai multe minute pănă ce se făcu ărăşi tăcere. Acum d. Dim. Bogoiedhiu din Bania face propunerea bine motivată, ca să votăm o adresă de aderinţă deputatului nostru. D. Ştefană Velovanu cetesce ună proiect de adresă*) pe care conferinţa îl primesce cu mare însufleţire şi î lă subscrie îndată. După aceasta se alege ună comitetă de acţiune pentru viitoarea alegere de deputată dietată. D. Lupnă Ionaşă, între vii aprobări, adreseaza conferinţei calduroase "cuvinte pentru susţinerea solidarităţii între alegători, şi pentru păstrarea onoarei naţionale a cercului nostru electorală. In fine d. Pavelă Boldea din Borlovenî, propune ca conferinţa întrăgă să mărgă la d. generală spre a’i preda adresa. Acăstă propunere se primesce, şi după ce preşedintele îndrăptă cătră delegaţi cuvăntură de încheiare, totî delegaţii mergă în sala comunităţii de avere, unde d. Generală primesce adresa de aderinţă din mânîle preşedintelui conferinţei. D Generală în răspunsulă său la începută este emoţională, curândă insă recâştigându-şî liniştea desfăşură motivele pentru care s’a hotărîtă de a nu întră în dietă, dar nici de a depune mandatulă de deputată, a’) S'a publicată în Nr. 256 ală „Gaz. Trans.* din anulă curenta. — Red. - ■' . J deputațiunile camereloră, cari i-au predată răspunsurile la discursulă tronului. Regele își esprimă viua durere asupra perderii lui Depretis, care aduse ună serviciu coronei recomandândă ca urmaşă ală său pe patriotulă Grispi, actualulă şefă ală cabinetului. Mai alesă faţă cu deputaţiunea camerei a accentuată regele că este de lipsă o organisaţiune tare în întru, pentru ca guvernula italiană să aibă vona, care să-i facă posibilii a urma o politică folositoare în afară. In fine constată Regele că situațiunea țării înăuntru și înafară este favorabilă. In 4 Decemvre a. c. a fostă deschisă Scupcina sârbeasca de cătră Regele Milano. In mesagiulu său Regele constată, că raporturile Sârbiei cu toate statele suntă cele mai bune. S’au făcută pregătiri pentru revisuirea constituției. Financele se vor îmbunătăți prin introducerea de economii, fără a păgubi puterea militară și printr’o reformă a dărilor pe basa dreapta. Serbia a satisfăcută îndatoririlor sale cu privire la construirea căilor ferate. Cu Turcia şi România se vor încheia convenţiuni comerciale, asemenea şi cu Bulgaria.