Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1888 (Anul 51, nr. 1-142)

1888-06-10 / nr. 128

Nr. 128, denţii germani aşteptau la gară delega­­ţiunea francesă. Studenţii germani au salutată cu spada drapelulă francesă. Studenţii italieni au strigată erata la Francia­ şi au sărutată drapelulă fran­cesa. Trăsura în care se urcaseră stu­denţii francesi a fostă desh­ămată, or Francesii purtaţi în triumfă. Presidentulă societăţii studenţilor­ a avută o între­vedere cu regele, care a întrată în Bo­­lonia, precedată de drapelulă francesă“. Aşa au fraternisată studenţii a trei mari naţiuni, şi fraternisarea a avută ună eco binefacătoră în cele trei na­ţiuni. Serbările centenarului s’au des­chisă printr’ună cortegiu de studenţi forte strălucită şi forte veselă. Se ob­serva o bute cu vină de Bariera şi ună bou oferită de studenţii din Turină şi din Padua colegilor­ din Bolonia. Stu­denţii din Pavia le trimiseră asemenea ună parmezană năprasnică, care cântărea septed­eci de chilograme. Pe acesta cas­­cavală se gravaseră versurile următore: Manducate caseum latum In his partibus formatum Et in omnibus laudatum Manducate et bibite; Sed cum bove patavino Cum barbera de Taurino Et formaio de Ticino Io panem scientiae. Dela sinoadele eparchale din Caran­­sebeşu şi Aradu. Pentru completarea celor­ publicate pănă acum, mai amintimă din agendele mai însemnate ale sinodelor­ eparchiale de mai sus, următorele: Sinodula din Caransebeş^ Sinodulă a primită normativulă co­­misiunii şcolare împreunată cu cea fi­nanciară privitoră la regularea salarii­­loră, quinquenaliiloră și a relutului de cartelă pentru profesorii dela institutulă pedagogică, precum și pentru profesorii dela institutulă teologică diecesană. In sensulă acestui normativ, profesorii or­dinari dela ambele institute de mai sus, devenindă definitivi, afară de salarală de 800 fl. mai primescă 200 fl. bani de cortelă, apoi afară de banii de cortelă salarală se urcă după 5 ani la 880 fl., după 10 ani la 960 fl., după 15 ani la 1040 fl., după 20 de ani la 1120 fl., or după 25 de ani la 1200 fl. Profesori­­lor­ actuali nu li se detragă din bene­­ficiele presente nimică și ei înainteză succesivă pănă la ajungerea sumelor­ sistemisate mai susă. Normativulă comisiunei școlare pri­vitoră la pensionarea profesorilor­ dela institutulă pedagogică diecesană și pen­tru ajutorarea văduvei oră şi orfanilor, fu în desbaterea generală asemenea pri­mita din partea Sinodului. Normativulă se estinde şi asupra profesorilor­ dela institutură teologică diecesană. Sinodulă esprimă mulţămirea sa pentru îngrijirea dovedită de P. S. S. Dlă Episcopă ală Aradului în căuşele comunelor­ mixte. Comisiunea specială presenta peti­­ţiunea Românilor­ din comuna Marghita­­mare, prin care se rogă, ca dânşii să se despartă de cătră Şerbi. S’a lăsată Con­­sistorului luarea disposiţiilor­ ulteriore in causa acesta. Competinţele de diurne şi viatice ale deputaţilor, sinodului eparchială din anulă acesta facă 1397 fl. 8 cr. Sinodulă şi-a încheiată lucrările sale în 6 (18) Main, după ce a ţinută cu totulă 9 şedinţe. Sinodula din Arad­. La finea anului trecută au absolvată preparandia 41 de elevi, esamenulă de cualificaţiune l’au depusă 16 preparandi absoluţi, în anulă şcolastică curentă sunt internaţi în alumneu 70, în cursurile pre­­parandialî suntă înscrişi 106 elevi. Pe teritoriul­ Consistoriului aradană suntă 383 şcole, numerulă copiilor­ obli­gaţi la şcola crotidiană a fostă 34.066, dintre cari la esamene au fostă presenţi 14.226. La şcola de repetiţiune au fostă obligaţi 5.519 tineri, 4740 fete, dintre cari la esamene au fostă numai 580. Pentru ameliorarea frecvenţei şco­lare şi peste totă pentru ameliorarea stă­rii învăţămentală, Sinodulă hotăresce, ca consistoriu să se dea laudatorie şi se pre­mieze pe acei învăţători, cari se vor­ distinge întru promovarea învăţământului poporală, or pe protopresbiterate să le îndemne tot­odată se creeze fonduri pen­tru premiarea învăţătorilor­, cari se dis­tingă prin zelulă loră. Se află pe teritoriulă aparţinetoră a­­cestui consistoră 52 coruri de plugari, 182 şcole de pomăritu, 88 biblioteci şcolare, 29 învăţători se ocupă cu albinărituri, 39 edificii şcolare nu suntă corespundetoare. Consistoriulă e avisată să procure ună manuală corespundătoră pentru pro­punerea „igienii“ în institutură pedago­gică teologică. Societatea de asigurare franco-ungară a selvit la cassa consistorială 2282 fl. 87 cf. ca cvotă din premiile de asigurare după edificiile bisericesci şi şcolare. Din a­­cestă sumă 1759 fl. se vină pe partea Con­­sistoriului aradană, cr 523 fl. 52 cr. pe partea Consistoriului din Oradea-mare. Starea fundaţiunei Elena Grhica Birta la finea an. 1887 a fostă de 54.246 fl. 66 cr. Sinodulă şi-a încheiată lucrările sale în 6 (18) Main, după­ ce a ţinută cu to­tulă 7 şedinţe. FOILETONULU „(LAZ. TRANS.“ Cântece şi Chiuituri poporale. Culese de Iuliu Moldovanu. Mulţămescu’ţi, bade, ţie Că m’ai lăsată tu dintâie; Eu de multă te-aşă fi lăsată, Dar m’am temută de păcată, Că prea multă drumă ai călcată Şi pe udă şi pe uscată! * Bate, Domne, cu pedapsă Pe care drăguţa ’şi lasă, Nu ’lă lăsa să aibă casă Nici pită albă pe mésu! * Frundă verde lemnă sucită Tu bade aşa-i gândită, Că tu decă mi-i lăsa, Eu în apă m’oiu ţîpa. Da s’a ţîpa bade-mnă dracă, Că nu mî-ai fostă aşa dragă; Da s’a ţîpa-mnă dracă în tău Noi peri de dorulă tău. * Frunflă verde din doi fagi Fostu-ne-amă noi, mândră, dragi, Dér cine ne-a despărțită N’ar avea locă în pământă; Nice locă în temeteu*) Nici scânduri de copârşeu! * *) IVmeíeM—íngropátóre, cimiteriu. Frundă verde pe doi fagi Fostu-ne-amă noi, mândră, dragi, Dér cine ne-a despărţită Stere-i móartea din cuțită; N’aibă locă nici în pămentă, Nice cruce la mormântă. Fiă ’n sânge pănă ’n brâu, Mănâncelă viermii de viu, Fiă ’n sânge pănă ’n pieptă, Mănânce­lă viermii de tată! * Să şciu că aşă merge ’n raiu, Face-m’aşă căruţă cu cai; Dér seiu că ’n raiu nu m’oiu duce, Că ’mi-e dragă gura dulce. * Face-mi-aşă sură şi casă, Dér pălinca-i totă pe mésu; Mi-aşă face casă şi șură, Dér pălinca-i totă la gură. * Câtă lume de-ai umbla Nici o mândră n’ai afla Să ’ți bage banii ’n curea; Nici o mândră n’ar mai dice: Nu ’ți bea banii, măi voinice, Că banii ţ’or trebui Pe când te-i căsători. * Cui îi place palinca Şese boi n’a mai mâna; Cui îi place şi vinu N’a mai mâna nici unu! Grâşmăriţă lele Flore Lâgă-mi capulă, că mă dóare, Dér mă léga cu-o stergură Că ’să betâgă de beutură. De-oiu muri pe capulă tău, Nu mă ’ngropa ’n temeteu, Ci mă ’ngropă ’n făgădău Cu capulă sub m­ă hurdău S’audă vinulă ciurăindă Şi mândrele tropotindă. Hopă leliţă cu năframă Trage la bărbată o palmă Şi mă ia pe mine ’n seama! * Asta-i lelea, mânce-o dorulă, Că-i­ e gura ca şi mărulă, Când te dai a săruta, Nu te mai poţi sătura Ca de somnă primavéra. * Supărată-i biata fată Când îşi vede coda rotă; Focu bată-o supărare, Că de conciu mai bine-i pare. * La fântână sub părete Se’întâlniră două fete, Dis’a fată cătră fată : Ce ne-omă face noi, surată. Că perimă nemăritate, Părulă ne albesce ’n spate! * Frundă verde săcărea Aşa dice măndra mea,­­ Că nu-i gură ca la ea: Buză moi şi subţirele Impenate cu zăbrele. * Vai de m’aşă vede scăpată De fetia blăstămată, Că-i rușine să moră fată Bătrână, nemăritată! * Patru-decî de ani îmi pare De când sunt tată fată mare Și poftă cadă pe spinare Tată gândindă la măritare. * De când jocă fete pe-alesă N’am dohană*) să dohănescă; De când jocă pe care-apucă De dohană d’abia mă ducă; De când jocă mai mânunţele De dohană abia pocin mere. * Vai săraca leliţa Subţire face pânza, Subţirea ca draniţa Şi dusă ca vraşniţa. Pănă gată m­ă vală de pănză Mâncă trei tocuri de brânză, Laptele dela trei vaci Şi fărina din trei saci. * Rele dile­amă ajunsă, Domne, Că toate fetele’s domne Cu topăncî şi cu barşone, Părinţii le moră de fonie! * *) dohtriii, tutună. GAZETA TRANSILVANIEI. Corespondenţa „Gazetei Transilvaniei.“ Din tractulu protopopescu alu Gherlei Iunie, 1888. Onorată Redacţiune! La începu­­tul­ acestei luni preoţimea din tractură protopopescă ală G­herlei ţinu adunarea sa tractuală (sinodală) în parochia Or­­mană, locală natală ală fericitului Epis­copă Ioană Bobă, din agendele aceleia vină a vă raporta următorele: La 8 ore a. m. preoţimea adunată la biserică servi­s, liturgia, pontificândă Rvdss. d-nă Archidiaconă Andrem An­­tonă, care rosti şi predica, forte acomo­dată între săteni, despre sudalmă (în­jurătură), predică forte bine lucrată şi predată cu măestrie adevărată oratorică. Biserica — frumosă, din materială solidă, spaţiosă — cuprindea ună pu­blică numerosă. După finirea s. liturgii preoţimea tractuală se duse la casa os­­pitală a d-lui preotă locală Ioană Bo­­chişiu, de unde, după ce luă dejunulă, se duse în localul­ scelei, unde ţină a­­dunarea sa. Adunarea o deschise Rev. d-nă Ar­chidiaconă tractuală cu o vorbire fru­mosă, după care conferinţa se constitue, d-lă Archidiaconă luândă presidiulă, eră d-lă Teodoră Sabou, preotulă din Heş­­date, ocupândă loculă de notară. Se pune la ordinea cjilei punctulă din programă privitoră la înfiinţarea, respective augmentarea fondului diece­sană comună, punctă care rămăsese ne­­resolvată din conferinţa ultimă. Asupra acestui punctă se încinse o discuţiune interesantă. D-lă preotă locală Ioană Bochişm e de părere, că d­erulă să facă paşi, ca după ce fondulă viduo-orfanală a ajunsă la suma frumosă de 70—80.000 fl. să se împartă în viitoră atâtă preote­­seloră văduve, câtă şi orfaniloră, aju­tore mai mari decâtă de 30 fl. D-sa spe­­rază, că este interpretulă clerului când elice, că doresce a se înfiinţa şi respec­tive augmenta ună fondă, însă nu fon­dulă comună , ci numai fondulă cu desti­­naţiunea de a se ajutora preotesele vă­duve, orfanii de preoţi şi preoţii defici­enţi, care fondă însă să aibă mai nainte statutele sale bine definite, în ală că­­roră înţelesă administraţiunea lui să fie obligată a depune raţiocinia în totă a­­nulă. Este deci în contra înfiinţărei şi respective augmentărei acestui fondă comună. Preotul­ Seplacului, d-lă Ioană So­­nea constatazâ că menirea acestui fondă este frumosă şi salutară pentru cleră şi biserică şi apelază la preoţimea tractu­ală să nu fie cea din urmă întru îmbră­ţişarea unei instituţiuni de folos comună ca şi acesta. După ce vorbescă la Gestiunea a­­ceasta toţi preoţii din tractă, dându-şî fiecare din ei părerea sa, se pune la votă propunerea şi cade cu 10 contra 2 voturi. Preotul­ din Seplacă, d-lă Ioană Urnea, propune ca şi preoţimea să ceră înfiinţarea unui fondă­r de pensiune din visteria statului, împreună ceu concursulă clerului şi a bisericelor­, dupăjeum s’a fă­cută fondulă de pensiune învăţătorescă regnicolară; din acestă fondă să se îm­­părtăşască apoi cu pensiunea preoţii, pre­otesele şi orfanii de preoţi. Face deci propunerea, ca pro­ven. Consistoriu e­­piscop, să fiă rugată a face pași în a­­ceasta privință. — Se primesce. Notarulă face ună raportă scurtă despre starea bibliotecei tractuale, din care se vede, că s’a pusă fundamentă unei instituțiuni de mare folosă pentru clerulă tractuală. Din raportă aflai, că biblioteca s’a mărită din munificenţa Ilustrităţei Sale Domnului Episcopă die­cesană, care a donată câte-va opuri; apoi din dărnicia unor­ preoţi tractualî, precum şi din contribuirile preoţimei trac­tuale cu taxa de 1 fl. pe ană, din cari s’a abonata pe sema bibliotecei şi „Fata bisericască şi scolastică“ din Blaşiu. Nu respectă la înmulţirea opurilor­ bibliotecei, preotul­ Sonea din Seplacă face propunerea, ca nu numai să con­­tribue preoţimea tractuală taxa de 1 fl. pe ană, ci să colecteze fie­care preotă în parochia s­a şi de la poporă. Propu­nerea se primesce. Urm­éza la ordinea dilei cestiunea înfiinţărei grănarieloru bisericesci-scolare. In neesă cu acesta ven. presidiu, cu consimţirea adunărei, cetesce ună arti­cula din „Foia bis. şi scol.“ din Blasiu prin care se arată mijlóacele înfiinţărei unoră asemeni fonduri. După ce adunarea asculta cu viu interesă cetirea articulului, preotulă lo­cală, d-lă I. Bochişm, la dorinţa confe­rinţei, dă cetire raportului asupra înfiin­­ţărei şi desvoltărei fondului de bucate înfiinţată de d-sa în acestă parochi. Deşi fondulă este înfiinţată abia de 5—6 ani, elă are acuma avere de vr’o 800 fl. în bani şi bucate, împrumutate pe obligaţiuni, şi în realităţi cumpărate din averea fondului. Lăudabilă este şi scopulă mai depărtată ce-lă urmăresce d-lă preotă Bochişiu cu fondulă de bu­cate, adecă de a da din percentele fon­dului cu timpulă salară preotului locală. Se hotăresce, ca în viitor, la fie­care conferinţă tractuală, preotulă res­pectivă, în a căruia părochie se ţine adunarea, să facă raport­ despre activi­tatea desvoltată în direcţiunea înfiinţă­rei şi desvoltărei fondului de bucate în parochia sa. Urmeaza partea literară a conferin­ței. Preotul­ Sintereagului Ioană Ta- 1888

Next