Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1888 (Anul 51, nr. 1-142)
1888-06-10 / nr. 128
Brașovfi, 9 Iunie st. v. 1888. Discusiunea chiaristica se învertesce a fi aprope numai împrejurulu persoanei împăratului Wilhelm, a acestei nouă figuri puternice, ce a păşitu, pe arena politică și a căreia însușiri particulare suntu încă necunoscute. Pretutindeni se tehuescu primele manifeste ale tânărului împăraţii. Unii sunt mai mulţii, alţii mai puţinii mulţumiţi cu cuprinsul lor. Nici mulii nu află înse într’ănsele, ceea ce ar fi dorită să scie, spre a pătrunde puţină şi în secretele viitorului. Wilhelm II, în proclamaţiunea cătră poporală său, îşi esprimă adoraţiunea pentru marele virtuţi ale răposatului său tată, dar din cuprinsul vorbelora sale se vede învederată, că voiesce să păşescă în urmele bunicului său, a lui Wilhelm I victoriosulu, mărturisindu-se mai vertosă ca continuătură ala politicei acestuia. De aici îşi esplică unii şi coloritulă religiosa, ce l’a dată împăratulă proclamaţiunei sale, eler una din gazetele inspirate susţine că cu acesta n’a voită să esprime vr’o anumită direcţiune bisericeasca. Firesce că foile germane judecă în modulă celii mai simpatică proclamaţiunea lui Wilhelm II, dar ele diferă mai multă ori mai puţină în apreciarea însemnătăţii ei. Numai într-o părere se unescă pe deplină cu tetele, că adecă memorata proclamaţiune nu conţine una programă de guvernare, ci numai o enuncare personală a noului domnitori. Programâici, se cţice, şi elu va desvolta Wilhelm II în mesagere, ce le va adresa în curenda parlamentului germană şi dietei prusiane. Caracteristică este observarea ce-o face „Gazeta Crucii“ cu privire la tonulă proclamaţiei. Acesta, zice ea, esprimă „înăscuta hotărire, timbrală adevăratului bărbată“, or întreaga proclamaţie face impresiunea unei „voinţe tari, console de ţinta sa“, care va fi de folosă şi păcii, „căci străinătatea se va feri de a se espune manifestărilor unei asemeni voinţe.“ Cestiunea atinsă de gazeta Crucii a formată aproape în acelaşi timpă obiectă de discusiune în delegaţiunea austriacă, unde deputatulă polonă Hausner vrea se afle dela contele Kalnoky, deci nu cumva nervositatea împăratului germană ar putea să pericliteze scopurile de pace ale alianţei germano-austriace ? Noulă monarchă, adause elă, este forte sensibilă și ar pute ușoră lua în seriosă vr’ună pasă agresivă alu puteriloru străine. Firesee, că contele Kalnoky s’a ferită de a răspunde la o asemenea delicată și importună întrebare, dar părerea deputatului polonă despre temperamentulu împăratului germană coincide încâtva cu observarea gazetei Crucii, că „puterile străine se voru feri de a provoca o asemenea voinţă tare.“ Piarur „Post“ se silesce de altă parte a împrăştia temerile, răspândite mai alesă de foile francese şi rusesc, că împăratulu Wilhelm II ar avea înclinări resboinice. Panslaviştii — ojice numita fotă — urăscă pe principele Bismark, de aceea au lăţită ficţiunea, când cu suirea pe tronă a împăratului Friderică III, că Germania va inaugura o politică mai amicabilă faţă cu Rusia, pentru că sub acesta împerată s’a micşorată influinţa lui Bismark. Acum după moartea lui Friderică III totă ei voră afirma, că a sosită timpulu, când Rusia nu are de a mai aștepta nici ună bine dela politica germană. Der „Post“ nu crede că Rușii ară nutri seriosă aceasta temere, căcî ei sciu că Germania nu vrea se atace pe nimeni. In ce privesce foile „șoviniste“ francese ,,Post“ crede în sinceritatea lorii, dar se miră că ună poporă de spirită ca celă francesă se poate amăgi astfelu, apoi esclamă: „Mai curendu se va scobori luna pe pămentu, decâtu ca unu împărată germană să se gândăscă a năvăli cu sabia asupra Franciei, numai spre a’șî câştiga laurseu spre a cuceri o provincia.“ Dorim , numai — încheiă „Post“ — ca Francia să ne lase în pace şi să mţelâgă odată, că nu se mai poate restabili Germania din secululă alu 17-lea şi alu 18-lea; déci Francia ar cunoasce acestă adevără atunci între cele două naţiuni purtătore de cultură in Europa s’ar stabili o vecînică pace. Bine ar fi să cunoscă odată adevărulu şi unii şi alţii, dar nenorocirea este, că adevărulă portă în Germania chiveră erin Francia chipiu, a suspiţiona scopurile alianţei. Guvernulă rusescă este străină de aceste instiinţe, cari facă înse la Ruşi mare impresiune. Situaţiunea din afară s’a liniştită încâtva, cu toate acestea înse esistă orecare nesiguranţă în Europa. Cea mai bună garanţiă pentru susţinerea păcii este, orice ministrulă, să fimă bine pregătiţi. A intra în detaliulă cestiunilor, nu este oportună, dar constată, că cestiunea Orientului s’a mai liniştită. Aceeaşi declaraţiune a făcut’o contele Kalnoky în faţa comisiunii delegaţiunii unguresci. In faţa comisiunei bugetare a delegaţiunei austriace, după ce oratorii din diferite partide au esprimată cu toţii încrederea în direcţiunea politicei străine, d. de Kalnoky, răspundendă la mai multe întrebări speciale, a constatată, că guvernulă ţine la aceea, ca tote naţionalităţile din Macedonia să se înveţe a socoti pe Austriaci ca amicii lor desinteresaţi. De multă timp, ministrulă se sileşce a împrăştia aceasta fabulă a înaintărei spre Salonică, fabulă care cu toate astea se reînoeşce mereu şi în orice ocasiune. Ministrulă e de acordă cu unulă din delegaţi, d. Dumba, că manţinerea regimului tolerantă alu Turciei este tocmai regimulă trebuinciosă în Macedonia, şi declară că elă se silesce de ani îndelungaţi a stabili cele mai bune raporturi între Atena şi Constantinopolă. Raporturile Austriei cu Grecia suntă forţe amicale. „Noi suntemă gata, elice ministrulă, a ajuta pe Greci, câtă vomă putè, căci suntemă convinşi, că interesele nóastre se acordă cu ale Greciei. Cea mai mare parte din popoarele Balcaniloră înţelegă deja, că ceea ce noi voimă în Balcani este asemenea în interesulă loră“. Rapoturile nóastre cu Italia, cu care suntemă strînsă aliaţi, suntă într’ună modă neschimbătoră cordiale. Cele două guverne se sprijinescă mutualmente în sforţări seriose pentru o ţintă comună. Politica loră este conservatoare şi pacinică“. Comisiunea a votată fără modificare bugetară ordinară şi extraordinară ală afacerilor străine. O 10JLIJ LI. „Gazeta“ iese în fiecare liiteameme pentm Austro-Ungaria Pe unu anu 12 fl., pe sase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România și străinătate: Pe unü anü 40 franci, pe sósé luni 20 franci, pe trei luni (0 franci. Se pr enumera la toate ofictele poștale din întru și din afară și la doi. colectori. Abonamentul pentru Brașovu, la administrațiune, piața mare Nr. 22, stagiula I.: pe una ană 10 fl., pe sese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu d u s u 1 u în casă. Pe unu ana 12 fl., pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atâta abonamentele cât și inserțiunile sunt a se plăti înainte. Radasusnea, AlMistratiimea Tipogrrafia: ERAŞQVU, piaţa mare Kr 22. Scrisori netranotice nu ne primesc^, Manus jupe nu se retrimt! Birourile ie acerau; Brasova, piaţa mare Kr. 22. Inserate mai primescîi în Viena: hudolf Masse, Hoascnsietn & Vogler • Otts Mtiax), Heinrich Schalek, Aloin Berndl, M. bakes, A.Oppelik, J. Danueberg; în Budapesta: A. V.Gold: firger. Anton Mezei, Eckstein Bernül; ui Frankfurt: G.L. Daube; Sn Hamburg: A. Steiner. Preţuîu inserţhmibru: o seria garmonda pe o coloana 6 cr. cii 90 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoielâ. Reclame pe pagina IlI-a o seria în cr. v. a. sau 30 bani. Nr. 123. Braşovii, Vineri 10 (22) Iunie 1888. Din delegaţiuni. Comishunea bugetară a delegaţiunei austriace, discutându bugetulu afacerilor străine, d. de Kalnoky a făcută următorele declaraţiuni privitdre la politica esteră: Este greu, a crisit d. Kalnoky, de a vorbi adii de situaţiunea din afară fără a întorce privirile spre Berlină, unde o schimbare de tronă s’a produsă sub impresiunea unui simţâmântă de compătimire generală. Suntemă în adeveră în raporturi aşa de intime şi aşa de strânse cu Germania, încâtă este naturală de a ne întreba, deci aceasta schimbare de tronă va esercita o influenţă şi ce influenţă va pute avea asupra raporturilor de alianţă? In acestă timpă din urmă deja noi am avută proba strălucită, că o altă schimbare de tronă s’a făcută în imperială vecină, fără a aduce nici o modificare ori neliniştire. Din contră ni se impune părerea, că o schimbare nici nu ar fi cu putinţă. Acesta ne dă basa pentru politica nostră esteriora. Idea fundamentală a alianţei este susţinerea păcii şi aperarea celor 2 imperii în contra periculelor din afară. Ministrulă amintesce apoi încercările ce Ie face mai alesă pressa rusesca spre SCIRILE BILEI. Adunarea generală de primărră a comunităţii de avere a fostului regimentă confiniară româno-bănatică Nr. 13 s’a ţinută în 5 Iunie n. Din 98 de representanţi au luată parte la adunare S3, dovadă că Românii noştri grăniţeri se intereseaza multă de prosperarea acestei comunităţi. Averea totală a Comunităţii din vorbă representă ună capitală de 16.855.264 fl. 61 cr. care cu finea an. 1887 a adusă puţine dor sigure procente în sumă de 166,951 fl. 62 cr, ❖ piarele unguresci aducă spirea, că studentulă de classa a VI gimnasială din Beiu.pt. Aurelă Borgovană, a fostă declarată vinovata în afacerea cu stegula ungurescă din Beiuşă, şi condamnată de judecătoria de cercă la 1 lună închisore și 50 fl. amendă.* * * Pentru timpulă fertiloră judecătoresci s’a constituită senatulă tablei reg. din Tergulă-Mureşului în modulă următoră: Preşedinte în luna lui Iulie: preş. de senată Dr. Bela Vavrik; în luna Augustă: preş. de senată Iosifă Schneider. Referenţi: I ai senatului civilă: în luna lui Iulie : Iosifă Popă şi Franc. Gyárfás; în luna lui Augustă: Gabr. Fekete şi Ioană Kovács; II ai senatului criminală: în luna lui Iulie Dr. Franc. Fabinyi, Iuliu Kozma şi Franc. Csanyi; în luna lui Augustă: Emerică Lénart, Iuliu Kozma şi Franc. Csanyi. * * * Academia din Paris, a lăsată a se bate o medalia de aură pentru Regina României. Carmen Sylva va primi aceasta distincțiune pentru poesia ei: „ Chant de foret“ (Cântecul pădurei). In viitoarea ședință a Academiei, care se va ainea sub presidiulă d-lui Sally- Prudhomme, se va publica premiarea reginei României. * * * Foile din Bucuresci ne spună, că s’a acordată medalia Bene Merenli cl. r.: D-şorei Agata Bârsescu dela teatrul Curţii din Viena, Elena Teodorini, Carlota Leria, d nei Clementina Schuch născ. Proska, din Dresda, şi d-lui Kristoffer Nyrop, din Kopenhaga, pentru scrierile sale asupra României, d-lui V. Fischer, din Sallach, pentru traducerile sale din literatura română, d-lui Duiliu Zamfirescu, pentru lucrările sale literare și d-lui C. Dimitrescu, profesoră la conservatură, pentru compunerile sale musicale.* * * Sâmbăta viitoare, 11 Iunie v., se va face în Iaşi deschiderea solemnă a unor serbări poporale ce se vorarangia în grădina Copou de acolo pentru sporirea fondului statul lui Mironă Costină. Aceste serbări vor dura 3 zile, Sâmbătă, Duminecă şi Luni şi, după cum află „Curierulă“, Maiestatea Sa Regele şi Regina încă vor lua parte la ele. Pe lângă petrecerile şi spectacolele din grădină, se vor face şi serbări speciale, aşa Sâmbătă 11 Iunie se va face panahida la Metropolis asupra osemintelor lui Mironă Costină transportate de la mănăstirea din Brănişteni, aflate în mormentul Costiniană de acolo; semnarea în grădina publică a pergamentelor, ce au a se depune în temelia statuei, pergamente, cari vor fii semnate de Regele şi Regina, de Metropolis, miniştri, autoritar şi publiculă ce va fi de faţă. Duminecă, 12 iunie, va avèa locă serbarea punerii temeliei monumentului şi premiarea cooperatorilor, cari au luată parte la esposiţia din Craiova. Luni 13 Iunie va avea locă în sala universităţii o matrică literară şi artistică. * * :* Petrecere cu dare la semnă. Poimâne Sâmbătă 23 Iunie st. n. va fi oră şi petrecere cu dare la semnă a oficerilor garnisonei de aici sub aceleaşi modalităţi de participare ca mai înainte, în casa societăţii de dare la semnă (de sub Tâmpa). Inceputulă la 6 ore sera. Studenţii în Bolonia. Etă ce spună diatele parisiane despre primirea delegaţiunii trimesa de universităţile francese, ca să participe la centenarul al 8-lea al universităţii Bologniei: „Studenţii italieni însoţiţi de stu-