Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1889 (Anul 52, nr. 1-24)

1889-01-24 / nr. 19

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 19—1889. Caibora, pe libertatea sufragiului universală, a rămas acum. Camera, care a luptată cu o înverşunare ne mai audită contra mea, nu mai are acum înaintea sa decâtă disolvarea, şi asta trebue negreşită să se şi întâmple. Alegători! vouă şi energiei voastre va trebui să vă mulţumască patria nostră mare, după ce va scăpa de cei cari acmşugă puterile ei şi o desonorâză. Uşile republicei suntă acum deschise pentru toţi Francesii de trubă. Aceştia să vină, ver netrebnicii să plece. Să trăiască Francia ! Să trăască Republica! Ambasadele despre Boulanger. Un personagiu din lumea mare, forte frecventată în cercurile diplomatice, furnisază următorul tablou, în care sunt cuprinse într’ ună modă fidelă opiniunile predominante în diversele ambasade din Viena, în privinţa alegerei generalului Boulanger. Ambasada Francesă: Alegerea generalului Boulanger nu implică în nici ună felă idea, că întraga Franţă e gata să accepte pe generalul Boulanger. Ambasada germană : Nu trebue să ne înşelămă, reuşita generalului Boulanger e idea de revanşă, cari s’a aprobată acuma prin cele 245.000 de voturi. Ambasada din Rusia: Se exagerază prea multă urmările acestui eveniment. Nimică nu se va întâmplă în Franţa ; toate vor româna în statu-quo, pănă la alegerile generale. Ambasada Englesâ: Victoria lui Boulanger, „copilul minunelor!“, este ună eşecă nereparabilă pentru republica parlamentară. Ambasada italiană: Acestă alegere e ună pericolă. Ea demonstreză, fără celă mai mică pică de îndoială, că Regele nostru a avută mare dreptate, când a făcută să iasă în reliefă în discursul tronului de alaltăeri, cum pacea înarmată e înşelătore. Ambasada spaniolă: Ce ne pasă de Boulanger! E Ruiz Zorilă care ne neliniştesce. Ambasada Turcescă: Aşa a fostă scrisă! Deschiderea parlamentului italiană. Regele Umberto alu Italiei a deschisă parlamentulă printr’ună discursă, în care a enumerată proiectele ce suntă a se discuta în sesiunea actuală, şi între care suntu proiectulă asupra penitenciarelor, despre aşezămintele religiose, despre instrucţiunea elementară şi secundară şi altele. Apoi zise: Proiectele, asupra cărora aveţi a vă rosti, suntă de ună caracteră pacinică. Dar în pacea susţinută prin înarmări nu putemă să ne încredemă; decă guvernulă meu nu s’ar îngriji ca armata nostră să primască mereu îmbunătăţiri, atunci amă pute fi numiţi trădători ai patriei. Situaţiunea financiară a ţării ne impune, ca să micşorămă cheltuielile şi afară de căile de comunicaţia şi armată celelalte proiecte de îmbunătăţiri interne să le lăsămă deocamdată în suspensiune. SOIRILE MILEI. IM cerculara. I. P. Sa Părintele Archiepiscopă Mironă Romanulă a adresată clerului din archidiecesă uă cerculară, ca în fiecare cli să se tragă câte ună sfertă de oră clopotele şi pe edificiile noastre confesionale să fie arborată câte ună steagă negru, acesta pănă după înmormântarea prinţului de coroana Rudolfă; înfiua înmormântării să se oficieze litrghia cu ceteniile acomodate pentru odihna sufletului răposaului la care să asiste şi tinerimea şcolară. Sâmbătă în săptămâna acesta să se oficieze parastasă, la care să fie invitate şi autorităţile locale, să se întreprindă sub conducerea comitetelor parochiale colecte benevole pentru înfiinţarea unui fondă, în memoria decedatului, pentru sprijinirea tinerimei şcolare cu stipendii ori cu alte ajutore mai mici. Balui amânaţii. Din causa încetării din viaţă a Alteţei Sale principelui de coronă Rudolfă, balulă „Reuniunei femeilor române din Braşov“ s’a amânată pănă la o altă disposiţiune. Michaila Stroescu. „Telegrafula româna“ din Bucuresci spune, că neuitatul Stroescu a voitu să clădescă cu banii săi şcole române şi o universitate română în Basarabia, spre a se ’mpedeca rusificarea poporului română. Nu i s’a datu însă voiă şi atunci marele patriota româna ’şî-a îndreptată ochii cătră Românii din regata şi de peste munţi. * * * Fundaţiune. Inregistrămă cu plăcere următorele: „Domnule Redactora! In comunicatura din „Gazeta Transilvaniei“ „Amintiri din anula 1888“ înşirându-se mai multe fundaţiuni şi daruri făcute în acelai an, spre îndemnarea şi imitarea esemplului buni, credd că e la locuia său a face amintire aici, că d-la Ioana Turcu, protonotara ala comitatului Făgăraşului, şi cu soţia d-sale, încă au făcuta începutula la o fundaţiune dândd 100 fi. v. a. cu menirea, ca din venitula acestei fundaţiuni să se împartă de ocamdată premii, şi mărindu-se fondulă să se împartă apoi şi alte ajutoare copiilor, dela şcola română din comuna Zârnesci, locuia natala ala fundatorilora. — d. * * * Pentru şcolarii bolnavi. Una bala se va da în 9 Februarie st. n. 1889, în sala reuniunei de lectură din Năsăud şi în favoarea fondului şcolarilor şi bolnavi. Preţuia întrărei de o personă singuratică 1 fl., de o personă în familie 80 cr. v. a. începutula la 8 ore sera. La baiu învită: „ Comisiunea administrătore a fondului şcolarilora bolnavi“. * * * Societatea Carpaţii din Brăile va da la 28 Ianuarie o convensire în saloanele Ralli. Toaleta domnelor, simplă, estumula naţionala preferabila. In ordinea de clanţa e între altele: Hora Bucovinei, Romana, Mureşanca, Romanuladapesta, plecândă la Viena şi-a luată cu sine din Budapesta şi decoraţiunile. In Viena însă n’a mai aflata nici o decoraţiă şi mai multe din preţiosele sale în preia de 500 fl. lipsiau. Una tîneră eleganta a vânduta atâta decoraţiile, câta şi preţiosele pe preţuia de 50 fl. unui aurara, care le-a topita, dar a însdiinţată poliţia îndată ce a aflata de provenienţa lord. Esposiţia din Paris!. Direcţiunea căilora ferate române a fixata la 220 lei preţuia pentru ducere la esposiţiunea din Paris şi întorcere. Biletula e valabil! pentru 6 săptămâni. Preţuia acesta redus! se face cu începere dela 28 Februarie.* * * Vieţă lungă. La începutula lunei acesteia, precum scriu foile din România, a încetata din vieţă Iona, soţia lui Barbu Ciocă, judeţula Vâlcea, în vârstă de 120 ani, or în gliua de 9 Ianuarie a încetată din viaţă Barbu Robu, din comuna Lunguieţi, judeţula Dâmboviţa, în etate de 116 ani. * * * * * * * * * * * * Profesorala Dr. Babeşu a ceruta corpurilora legiuitoare române acordarea dreptului de cetăţene română cu dispensa de sigiu în virtutea articului 7, din Constituţiune. * # * I Ludovici Wiest, artistula, care în timpă de 50 de ani a fermecată cu arcuşula său societatea Bucurescilora şi care a înălţata sufletele cu talentula său, nu mai este, spune „România“. Compositoră distinsa, vechia profesoră, la conservatorul din Bucuresci, ala tuturora artiştilora din România, unuia din puţinii măeştri, cari au cuprinsă deplina firea şi dorula Românilora, a lăsata în urmă’i opere neperitore românesc!, hore, doine, romanţe naţionale, care atinga sufletul şi faca să vibreze în inima fiecărui Română accentele dulci ale poesiei şi melodiei naţionale. Amintirea’i va fi în veci neuitată. Inşelătorii. La Banca comercială din Budapesta s’a presentato una individa cu una ceea (asignat!) de 40,000 fi. asupra unei casse din Budapesta, care are una însemnata deposit de bani la Banca numită. Ceculă sa plătită, or sora se constata, că subscrierea din cecă era falsă. Falsificatorule e urmărită. * * * Delimitarea granițelor!. ..Epoca“ spune, că marele statu majora române a terminată cu planurile ce s’au ridicata de comisiile militare pe fruntariile austroungaro-române, aşa precum au fosta definitiva rectificate de comisiile mixte. * * * Decoraţiuni furate. Baronul Plessen, consulula generala ala Germaniei la Bu* * * Noult proiecta de lege pentru schimbările ce se vor face în organismul administraţiunei financiare. Acesta proiecta de lege deja s’a presentata legislaţiunei, şi avem să ne pomenim cu o lege nouă, despre administrarea averei materiale a statului, care curge şi picură ca şi din sudarea poporului contribuabila; deci este de lipsă să fie cunoscută din toate părţile, şi Ziaristica să-şi dea părerea sa, în meritul ei. Stimă bine, că în puterea legilor existente, administrarea afacerilor fifinanciare este împărţită între mai multe corporaţiuni oficiale, tóate numite de puterea statului, şi tóate stând! sub dispunerea şi patronagială ei. Aceste suntă: oficiul! de contribuţiune (de dare); oficiul! pentru croirea competinţelor serariale; inspectoratul! de dare; şi direcţiunea financiară; competinţa acestei din urmă este estinsă şi peste 7—8 comitate; apoi mai seim,că toate decisiunile în căuşele noastre de dare, de competinţe erariale, timbre, echivalent etc. se decideau prin forurile financiare, şi în casă de apelare se revideau tot prin direcţiunea financiară şi ministerială de finance; vorba cea : Turcula te bate, Turcul! te judecă. Acesta sistem! este eredit! dela guvernulă absolutist!; şi guvrnula constituţional! unguresc! în 1867 l’a primita bin! bucuros!; căci vedi bine şi legile încă’şi au partea lora politică, guvernul!, care nu poate subsista fără bani nici ună minut!, n’a putut! să dea administrarea arteriei de viață a statului în mările, seu sub influința comitatelor!, căci pe atunci aceste erau predomnite de spiritul! stărilor! din 1848, ară de altă parte, în multe comitate majoritatea, sau influința decidetere era în mânile naţionalităţilor nemaghiare. A trebuit ideră să se aştepte încetarea şi delăturarea acestor! împrejurări molestatore pentru guvernele, cari se identifică cu statul!. Mult la slăbită spiritul! comitatens, care cu mândriă se numia: bariera constituţiuuiei; ora naţionaltăţile s’au sfărîmat! cu desăvârşire prin legea de virilişti şi prin împărţirea electorală a membrilor! comitatensi, ne mai amintind! atot-puternicia oficiosă. Intre asemenea auspicii a sosita timpula de reformă, timpul! , ca administrarea financiar! să aibă legătură organică cu administraţiunea politică, şi la aceste tinde noula proiecta , deci se’la vedem! mai de aproape. După noul proiecta, inspectoratele de dare şi oficiele pentru croirea competinţelor serariale, se vor desface, şi cercul de activitate al acestora se va împărţi între oficiele de contribuţiune şi direcţiunile financiare, cari vor primi altă organisaţiune. Rasa estinderei şi competinţei acestor! direcţiuni financiare va fi: teritoriul! comitatens, cu escepţiune a comitatelor! mai mici, la cari, cel! multa pentru două va fi instituită o direcţiune financiară. Scopul! proiectului este: unificarea administraţiunei financiare, şi nexul! ei organic! cu administraţiunea politică,de unde direcţiunile financiare vor funcţiona în cadrul! (cercul!) comisiunilor! administrative comitatense, pe lângă cooperarea şi controlul! acestora; oră funcţiunea lor se va extinde la toate ramurile administraţiunei financiare. Şeful! direcţiunei financiare (directorul! sau suplentul său) va fi membru cu vot al! Comisiunei administrative comitatense, şi totodată referentul! căuşelor! financiare; când însă discusiunile şi deliberările se vor face asupra deciselor sau agendelor! direcţiunei financiare, sau în meritul! responsabilităţii acesteia, precum şi în căuşele apelate dela direcţiune, referentul acesteia nu va ave vot! decisiv!. Cercul! de activitate al! direcțiunei financiare se va extinde: la aruncarea dărilor!; la dreptul! de scutire de acestea, și iertarea lor! ; va puta da concessiuni de prelungirea plătirei dărilor!. Proiectul! de lege mai enumera taxativ! toate ramurile agendelor, cari cadă în sfera ei, enumără cazurile în cari se poate apela la comisiunea admin.comit., și în cari se poate apela la curtea (judecătoria) financiară administrativă. Dreptul Comisiunei administ. comit, în înţelesula proiectului se extinde la supravegherea şi controlarea agendelor! direct! financiare; mai poate cere dela ea desluşiri, raporturi etc., are dreptul! de a şterge din dările directe neincassabile pănă la suma de 100 fl.; esercază dreptul! disciplinar! asupra anumitelor! persoane ale administraţiunei financiare; exercază dreptul! forului apelativ! în căuşele taxative enumerate. Una paragraf! anumit! a proiectului enumără, cari cause trecu in apellata la Curtea (judecătoria) adminis. financiară, şi cari la ministerul de finanţe. Croirea competinţelor, plătibile nemijlocita, o va face oficiul de dare, şi anume unele însuşi în sfera activităţii sale, altele numai prealabila, cu aprobarea organelor! direcţiunei financiare; cari vor fi căuşele aci amintite? le va decide ministrul de finance prin ordonanţă. Cerinţele supremă (fispanulă) este controlorul! imediata ala direcţiunei financiare; şi ca atare poate întreprinde când voiesce investigaţiuni; poate cere desluşiri, raporturi; poate face provocări de îndreptare; şi în casa de neascultare, a cere între venirea ministrului; însă şi oficiile şi organele administr. politice, toate sunt îndatorate a le da mână de ajutor. In privinţa disciplinei, directorul! financiar!, consiliarii financiari, secretarii şi proto-comisarii financiari, vor! sta sub forul! disciplinar! ala comisiunei comitatense administrative; eră ceilalţi diregători subalterni, sub comisiunea disciplinară instituită spre acesta scop în sînul şi din membrii direcţiunei financiare. In capitala ţărei Budapesta, vor fi susţinuţi în vigoare atât inspectorii de dare, cât şi oficiele pentru croirea competinţelor serariale. Ce priveste Ardealul, cu intrarea în vigoare a nouei legi, direcţiunea catastrală de la Cluşiu va înceta, asemenea vor înceta toate inspectoratele catastrale şi comisarii catastrali instituiţi pentru evidenţa funciară. Aceste sunt aliniamentele principale ale proiectului. Acest proiect! este basat! pe două principii fundamentale, unuia: ca administrarea tuturor dărilor directe şi indirecte să fie unită, al doilea: ca administraţiunea estmodo unită să se aducă în legătură strînsa cu generala administrațiune politică; ăstmod! ambele administraţiunî vor caracterisa două di-