Gazeta Transilvaniei, octombrie 1889 (Anul 52, nr. 220-243)
1889-10-26 / nr. 240
Bel dimea, AdministratiunBd si Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mar Nr. 22. perişori nemincate nu soeri Braescu. Manuscripte nu se retrimite! ILII. Birourile de moduri: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescü în Viena Rudolfu Monte, Hnnsenstein ék Voglt-r (Otto U«ns), Heinrich Schalek, Abis Htrudi. M .Dukes, A, Op/itlik.J Daune berg: în Budapesta: .4. T’. Goldberber, Anton Mesei, Eckstein Bcrunt: în Frankfurt: (f. L.Daube.- în Hamburg : A. Steiner. Preţuiţi inserţiunilor; o seria ar monda pe o colonii 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicîiiî mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe papfina IlI-a o seria 10 cr. v. a. seu 30 banî. Nr. 240. Brașovt, Joi 26 Octomvre (7 Noemvre) fi „Gazeta i ese în fiecare toi. Abonamente pentru AustrM'Dgaria: Pe unu anii 12 •n., pe sese luni 6 fl., Pe trei luni 3 fl. Pentru România si străinătate. Pe unó anü 40 franci, pe sése luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la toate oficîele poştale din întru şi din afară şî la doi. colectori. Abortamentulu pentru Braşovi: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagiul I I., pe unu anu 10 fl., pe şăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulü în casă. Pe unu anu 12 fl. pe șase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atâta abonamentele efttu și inserțiunile suntu a se plăti înainte. țț»«• ' :• ■ Jr-1889. Din causa sfintei sărbători de mâne, iliarulu nu va apare până Vineri sera. U Braşovu, 25 Octomvre v. Cetitorii noştri îşi voru aduce aminte de uneltirile fişpanuloii Desideriu Banffy în contra renimei înveţătorilor români din ţinutulii Năsăudului, „Mariana“, încă în primăvera anului trecută publicasemă o poruncă a acestui mică despotă, prin care în calitatea sa de „comisarii regescu“ impuse înveţătorilor români de a se înscrie în reuniunea ungurescă, ce a înfiinţat Poelu şi care portă numirea: „reuniunea generală a înveţătorilor din comitatul Bistriţă-Năseudă“. De atunci s’a recrută, că scopulă lui Banffy a fostă nimicirea reuniunei române, care după lege şi în puterea statutelor sale are dreptă de a esista şi a se desvolta ca ori şi ce altă reuniune din ţara. Fişpanulă din Bistriţă însă puţină îşi bate capulă cu „legea“ şi cu „dreptulă“, când se trateza de a-şî înmulţi meritele, ce după constatarea foiloră unguresc!, şi le-a câştigată pentru maghiarisare. Esistenţa reuniunei „Mariana“ nu mai avea nici ună înţelesă după ce se înfiinţase reuniunea ungurescă cu scopă ca înveţătorimea română se fia cu forţa băgată în acesta reuniune. D-lă Banffy, fâcendu’şî acăstă socotălă, a găsită cu cale a curma viaţa reuniunei române „Mariana“ printr’ună nou actă de volniciă, care se pote alătura cu mândriă la multele acte de ăstă felă, ce le-a săvârşită acestă impiegată ungurescă. Este regretabilă, că în caşuri de flagrantă volniciă, ca acesta, nu ni se trimite din partea celoră interesaţi la timpă informaţiunile de lipsă, şi că suntemă siliţi a ni le lua din raporturile tendenţiose ale toilor unguresc!. Astfelu vedemă într’o corescienţă, ce i se trimite din Năseud lui „Kolozsvár“, cu data de 26 Octomvre, că fispanulă Banffy a ordonată o cercetare specială în afacerea reuniunei „Mariana“, cu care afacerea încredinţată pe notarulă comitatensă Panczel Janos şi ală căreia resultată a fostă, că deocamdată s’a oprită a funcţiona numita reuniune mai departe.„ Pretecste nu lipsescă niciodată când e vorba de uneltiri de maghiarisare, şi precum vedemă din corespondenţa reptilei, n’au lipsită nici în casulă de faţă. Unelta d-lui Banffy a găsită, că reuniunea n’a respectată statutele, că nu s’au respectată regulamentele ei, că nu s’au ţinută adunări de ajunsă şi câte şi mai câte imputări trase de peru, ca se potă lovi în societatea românâscă din vorbă. Câtă de îndreptăţită a fostă procederea organeloră administraţiunei în afacerea acesta o dovedesce şi împrejurarea, că vicarulă Năseudului, care este supremulă directoră ală reuniunei, după cum se constată în corespondența fetei unguresc!, nici n’a voită a se demite se intre ’n vorbă cu trimisulă d-lui Banffy. Notarul ă comitatensă Panczel îli asemeni împrejurări n’a putută se’și împlinască misiunea, decâtă numai luândă la spovedaniă pe ună învețătoră dela şcolele elemen- tare şi întreţinendă cu acesta, cum se cjice în corespondenţă, „legăturile diplomatice.“ Acestă înveţătoră se fi mărturisită, cfice-se, pretinsele „pecate“ ale reuniunei, pe temeiulă cărora s’a comisă volnicia d’a se opri funcţionarea reuniunei. Spre ilustrarea volniciei lui Banffy, corespondentul fetei şoviniste observă ironică, că din causa resultatului investigaţiunei amintite „domnesce mare turburare în metropola grănicerilor latini“. Ar fi timpulă, ca grănicerii se’nţelegă ce’nsemneză acâstă ironiă după noua lovitură ce li se dă! Dar este timpulă în fine, ca nu numai grănicerii, ci cu toţii se ’nţelegemă, că prima cerinţă spre a se pune capătă loviturilor şi în contra nostră este, de a face se fimă respectaţi de cătră contrari. Şi acestă respectă nu se câştigă prin umiliri şi servilismu, nici prin intrigi între fraţi, ci numai printr’o bârbătescă şi energică atitudine în apărarea drepturilor noastre. XCXIII- -A.IF.A.:E5.... Imperatura Germaniei în Constantinopole. Duminecă în 3 Noemvre la 10 şi jumătate trei-deci şi trei de lovituri de fund, trase de o corabia de resbeli staţionată în faţa lui Dolma-Bakce, a anunţata sosirea escadrei imperiale germane, care era urmată de la San-Stefano de staloneta germană Loreley, de cele trei corăbii ale coloniei germane şi de mai multa de 300 bărci şi caice ; spectacolul era splendidă. Imperatula și împărătesa Germaniei s au data rosu într o barcă mare și bogată și au debarcata la 11 ore la palatul Dolma-Backe. Sultanula, prevenita de sosire, se duse însoțita de o suită numărosă pe scara, care dă pe Bosfora. Imperatula și prințula Enric au ajutata pe Imperátesa a se da josu pe cheiu, apoi părechia imperială a fosta salutată de Sultanula. musica Intona imnula germana și salivele de tunuri continuau. Suveranii și-au strinso mai de multe ori mâna cu cori dialitate esprimândo satisfacția lor mutuală, că se vede. Apoi Sultanula oferi braţula împărătesei, pentru a o conduce în sala tronului. Imperatula era în ţinută de husarii şi purta cordonula Im- I tiazului. Sultanula era în mare uniformă I cu cordonula vulturului negru. In sala tronului se făcură presentările. Sultanula a adresata cuvinte graţiose comitelui de Bismark şi s’a infor- I mata de sănătatea cancelarului. Dela Dolma-Bakce, suveranii s’au dusü în trăsuri bogate la Jildiz-Kiosk, pe I tota drumulu au fosta aclamaţi cu entusiasma de cătră o mulţime enormă. După sosirea sa, imperatul s’a retrasu pentru câte-va minute în apartamentele ce i se pregătiseră, apoi a visitato pe Sultanul. O defilare de trupe s’a făcuta în urmă. Suveranii au asistata dela una kiosk construită în speciala pentru circumstanță, una alta kiosk se făcuse pentru corpula diplomatică. Defilarea trupelor la durată o oră şi una cuartă. Imperatula Germaniei a lăudata de repeţite ori atitudinea escelentă a lori, mai cu seama a artileriei. Toţi ataşaţii militari au luata parte la acesta spectacula. Dupi defilare a fosta dejuna. — „Tarik“ şi alte diare turcesci publică din incidentul visitei împăratului Germaniei articulî in limba germană scriși întruna tonă forte măgulitoră, în cari se accentueaza marea însămnătate a evenimentului. Sera la 8 ore a fosta în Yildiz- Kiosk mare prând, de gală la care au luată parte peste 120 persoane. Sultanul a primita pe imperatura și imperatesa Germaniei la scară și a condusu pe împărătesa, căreia i-a ajutata a se da josu din trăsură, în palata. Ospeții s’au așe- datu la două mese în două sale laterale. Intr’o sală se aședară la masă Sultanula, la dreapta lui împărătesa, prințul Henriett și contele Bismark, la stânga lui imperatura Germaniei şi prinţul Friderica Wilhelm de Mecklenburg, mai departe au fostă în sala acesta şi ambasadorii, suitele şi toate damele invitate. In sala cealaltă au ocupat a locu marele Viziru, înalţii funcţionari turci, membrii ambasadei şi ai consulatului germani, oficerii germani şi impiegaţii serviciului de onoare. S’au servită la masă 12 feliuri de bucate. In sala primă s’a servita pe farfurii de aură, în a doua pe farfurii de arginta. Tacâmurile şi farfuriile de masă au fosta admirate de cătră suveranii germani, cari în totu timpul a prândului au conversată forte viu cu Sultanula, care, ca și imperatura Wilhelm, era bine dispusa. Musica a cântată mai multa piese germane. La 9 ore s’a terminata prândula. In parcula dela Yildiz, care era splendida iluminata, a fosta foea de artificii, a căruia efecta a fosta foerica. Imperatula Germaniei a cso, că n’a mai recruta așa ceva. La 10 ore se depărtară ospeții împărătesei. Tn timpulă prânzului Sultanulu a oferita prințului Henriett și contelui Herbert Bismarck marele cordona ala ordinului Osmanie în briliante. In 7 Noemvre imperatura Germaniei cu suita militară a mersă la apele dulci din Europa şi a visitat apoi şcoala militară. Imperatula a mulţămită ofiţerilor turcesci şi germani pentru succesul d eserciţiilor artileristice. După aceea monarhula a mers călare pănă la Stambul. Marelui viziru Kiamil; așa i-a conferita imperatula Germaniei ordinulu vulturului negru. După amecul în 4. c. părechia împărătesei a mersă pe yahtula „Sultania“ la Therapia in Bosfora, unde a visitatu parculu palatului ambasadei germane și monumentulu ce l’a fostu ridicata în onoarea lui Moltke colonia germană. La 6', s a reîntorsă părechia împărătescă în palatulă Yildiz, unde a fostu pranciü la Sultanulü. Imperátésa germană a visitatu apoi haremulü, fiindu condusă de Sultanulü și acompaniată de d-na de Radowicz (soția ambasadorului germanü) și de alte dame. Două fiice ale Sultanului au esecutat la dorinţa împărătesei pe fortepiana piese de Chopin şi imnula prusienescu. Visita împărătesei în harema durată trei cuarturi de oră. SOIRILE zILEI. Introducerea procedurei verbale. Se dă ca sigură soirea, că ministrul ungurescu de justiție va presenta dietei câta mai curenda una proiecta de lege cu privire la introducerea procedurei verbale la judecătoriile de cercu. Scopul acestui proiecta de lege este adecă introducerea procedurei verbale în toate afacerile ce cadă în sfera de putere a judecătoriilor de cercu, or ca foru de apelațiune ala acestora afaceri se va introduce, în locuia Tablei reg., primula colegiu judecatorescu, adecă Tribunalulu. Totu unu dracu. In adunarea comitatului Solnoca-Doboca, ținută în dilele acestea, s’a luată în desbatere și apelulă „Kulturegylet“-ului din Clusiu pentru a l i se vota ună anumita aruncă de dare. Adunarea a hotărîttt însă, că deoare-ce locuitorii acestui comitatu încă mai dinainte Înfiinţaseră una fonda „culturala“ comitatensă, care stă sub admi- I nistraţia propriă, şi care este totu una dracu cu „Kulturegylet“-ulü din Clusiu, deoarece pe teritoriulü său totu spre ace- I leași scopuri nisnesce, ca și Kulturegy- I let“-ulü, de aceea adunarea în timpulü de față nu află cu cale a se face unu nou arunca de dare „culturala“. * * * * * * Alegerea de membri în comitetulü comitatensu pentru toate cercurile electorale din comitatul Solnoca-Doboca se va face la 13 Noemvre n. c. Vacante sunt locurile a jumătate din membrii de pănă acum, ala carora mandată espiră cu finea acestui an. Pe lângă astea se vor întregi și locurile acelora membri, cari au murite, sau cari și-au perdutu dreptul. Românilor le dicemț se fiă solidari și să lucreze cu stăruință pentru a alege membri de aceia, cari se aibă în vedere binele și interesulu poporului, or nu alți Kulturegyleturilor. * * * Grozavă difterită bântue în marea comună româneasca Tebeiu din comitatul Solnoca-Doboca. Nu numai între copiii cei mici, ci și între tinerimea mai mărișoră seceră acestă înfiorătore bolă numeroase victime, așa că e temere, cumcă o generațiune intreaga va fi nimicită. Pănă acum se raporteazâ, că au cărtută victimă ca la 200 vieți. S’a intemplato, că într’o singură séptéméná au muritu 20 de copii. Periculula nu slăbesce, medicula de cercu s’a mutată cu locuința în numita comună, dar nu poate ajuta nimica. Și ce face stăpânirea? Stă cu mânile’n síni, fiindcă comuna e românâscă? Nu ia măsuri și nu dă ajutore medicului? *❖ * „Cucerire românescă in Bistriţa.“ Sub acestă titlu cetimit în „Kolozsvár“, „Bistriţâna“, noua bancă înfiinţată în Bistriţa, încă în anul trecută a cerută ca o parte din banii comitatului, ce suntu a se capitalisa, să se depună la ea. I s’a răspunsă, că să-şi arate mai înteiu soli