Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1890 (Anul 53, nr. 1-24)
1890-01-02 / nr. 1
Pa. Astfel, se plângă şi alte diare unguresci, fără se recunoscă însă, că numai prigonirea şi nedreptăţirea naţionalităţiloru, numai intoleranţa, falsul, liberalismă, nebunia de a crea Unguri şi din petri suntu căuşele, care făcu nesigură viitorulă şi esistenţa naţiunii maghiare. Peirea ta din tine israile! dinafară. Amila 1889 a trecută fără turburări în afară, mărginindu-se totul la dispute şi atacuri prinţiare, dar pregătindu-se în acelaşi timp, statele, pentru ori-ce întâmplare, prin înarmări continue. Mai înverşunată a fostă certa între chiatele austro-ungare şi între cele rusesci; ba în timpul din urmă foile rusesc! au începută a ataca totă mai violentă monarchia austro-ungară, din pricină că acesta a lăsată să aibă căutare la bursa din Viena şi din Pesta împrumutată de câteva milioane ce l’a făcut Bulgaria. Foile rusesc susţină, că prin facerea împrumutului fără mijlocirea Porţii, s’a călcată tractură din Berlină, şi pentru acesta călcare învinuescă şi pe Austro- Ungaria, care încurajeză tendinţele de neatârnare ale Bulgariei. „Moskovskija Viedomosti"cice, că diplomaţia rusescă ar fi trebuită să se amestece în afacerea acesta. „Rusia — cie foia rusescă — poate se tacă pănă la o vreme, dar cu atâtă mai vârtos o va face odată se aibă greutate cuvântuli ei, când va vorbi.“ De altă parte „Novoje Vremja“ sfătuesce pa Austro-Ungaria să se lase de politica de adi, care poate se nască, seriose neplăceri internaţionale pentru ea, însuşi guvernul rusescă ieşită din reserva sa de pănă acum, adresândă Porţii o notă în privinţa Bulgariei. Pe când în Europa răsăritenă se petrecu acestea, în cea apusenă se lucrază neobosită la fortificări şi la planuri de fortificări. Nu numai guvernulă Belgiei a hotărîtă se se fortifice de cătră Francia, ci şi guvernulă olandeză se ocupă acum cu planulă d’a se fortifica de cătră Germania şi de a’şi spori armata. Belgia adecă se teme, că în casă de resboiu între Francia şi Germania armata francesă va năvăli în Belgia, ca de acolo se atace pe Germani, ocolindă fortificaţiile germane din Alsația, or Olanda ne teme, să nu năvălască acolo armata germană într’ună asemenea casă, pentru că şi Francesii şi Germanii voră căuta să poarte resboiului pe alte teritorii şi nu pe ale loră, deci Belgia şi Olanda iau măsuri, ca să înlăture acestă pericolă ce le ameninţă. SCUUJui plătit. Hirotoniri. In chlele acestea au fost hirotoniţi între presbiteri: Antoniu lingură pentru comuna Uroiu (tractură Geogiu I), Atanasie Cândea pentru comuna Peteritea (tract. Sulnocă), Nicolae Clonţia pentru comuna Becleanu (tract. Făgăraşă) Vasilie Jamnbuţiu pentru comuna Oresoi (tract. Lupşa), Iona Medren pentru comuna Streiu-Plopî (tract. Haţegă), Nistoră Purdu pentru comuna Mucarii (tract. Făgăraşă), Nicolau Bucşa pentru comuna Varghiaşă (tract. Cohalmă) şi Simionă Marcanu pentru comuna Călăţele (tract. Cluşă). Stăpânire vitregă. Direcţiunea financiară din Sibiiu, a publicată o încunosciinţare pentru contribuabili. Ce va fijicândă în ea, scie Kulturegyletulă, căci e ungurescu. Destulă, că a nu publica încunosciinţarea şi în limba română şi germană, însenmeză a’şî bate jocă de majoritatea contribuabililoră şi a’i păgubi cu intenţiune. * fi.: ’ ' ~ • Vomă ţine minte. „Magyar Szemle“ Nr. 51, pagina 618, numindă pe Armenii din Ardély „viorele“, numesce pe Valahi şi pe Saşi bubele ciumii (fekélyekről). Românii vor ţine minte şi acestă insultă ungurescă. * fii * D-lu Dr. Augustina Lauranu, eruditură canonică ală diecesei gr. cat. române de Oradea-mare, care de câţiva anu nu mai scrie românesce şi-şi publică articolii polemici în ritatul „Magyar Állam“ din Budapesta, retipăreste articolii sei din urmă apăruţi în acela diară, spune „Familia“. Titlul acestei culegeri va fi: „Mivé lett a katholikus Magyarország vagyis: a magyarországi katholiczizmus jelenlegi egyházpolitikai helyzetét ábrázoló napi kérdések.“ (La ce a ajunsă Ungaria catolică, adecă: Cestiuni de di relative la starea actualei politice bisericesc! a catolicismului în Ungaria). Precum se vede din titlu, autorul se ocupă de cestiuni privitoare la catolici în genere şi nu la greco-catolici în specială. Chiar şi în invitarea ce ne stă înainte, e vorba numai de catolici şi nici amintire nu se face de greco-catolici. Care va să dică d-lă Laurană nu pentru aceștia scrie. Era deslegată și enigma, că pentru ce nu se mai servesce de limba română. fi: * fc Nouă cale ferată. Construirea proiectatei căi ferate dela Petroşeni la Lupeni se va începe, precum se dice, în primăvera anului 1890. :fî Syî Jji Români neromâni. Cetimă în „Familia“, că la 1 Ianuarie a apărut în Oradeamare ună nou diară ungurescă, fundată de ună consorţiu, care întâiu a înfiinţată o tipografia. Acesta se numesce „Szigligeti nyomda“ (Tipografia Szigliteti), cr titlulă darului e „Nagyváradi Hírlap) (ţiară de Oradea-mare). Intre acţionari vedemă şi vr’o 12 Români, dintre cari amintimă pe următorii: canoniculă Paulă Vella, protopopulăgr. cat. Petru Mihuţiu, parochulă gr. cat. Nicolae Marcusă, advocatulă Iosifă Erdélyi, carele e şi presidentală consorţiului. Şi în comitetulă de supraveghiare sunită patru Români industriaşi. Tristă! fi: La congresul de etnografiă din Bucuresci, ce se va ţine în Octomvre 1890, vor lua parte şi d-nii Gastelară din Spania, Jules Simon, Oppert şi alţii din Francia. Precum se spune în diarele din Bucuresci, a promis şi ună învăţată din Bolivia, d-lă Pizzorio, că va veni la Bucuresci. S’au primită numerose aderări din Austro-Ungaria, Germania, Italia şi Rusia. Secţiunea română etnografică a congresului, face deja pregătiri pentru congresă. * * * * Camerile de comerţă din România. Deunădire sta făcută cunoscutii, că e în interesul tomenilorii de afaceri, ca cei interesaţi a primi informaţiuni despre comercianţii din România să se adreseze cătră camerile comerciale romane. Acum se facă cunoscute reşedinţele acestor camere : Bucuresci, Botoşani, Brăila, Craiova, Constanţa, Focşani, Galaţi, Iaşi, Ploeşci, Piteşti. * * Mortalitatea în Braşova. In septemana dela 17—24 Decemvre v. au murită 30 de persone: 1 de scarlatina, 4 de tuberculosă, 2 de cabară de intestine, 3 de morte întemplătore ori violentă și 17 de alte freie. Se vine deci 50.3 caşuri de morte la 1000 locuitori. fi$ * Trahoma. In comunele Oprea-Cârţişora, Streja-Cârţişora şi Arpaşulă inferioră, încă n’a încetată boia egiptenă de ochi. La 19 Decemvre erau, în comuna dintâiu 29, în a doua 23, în a treia 35 de bolnavi.* * * Falsificătorî de bani. In Sarbogard, comitatulă Albei, a descoperită gendarmeria în casa vedintei Angyal, o bandă de falsificătorî de bani, cari au fostă arestați. Capii suntă faurii Emerică Baliko din Tamasi si Georgy Toth din Urd. Banda fabrica monede de 10., de 20 şi 10 cr. Sunt urmăriţi şi alţi făptuitori. ❖ fie Bala română, se va arangia în Aradă la 1 Februarie 1890 st. n. în salele Hotelului „Crucea albă“ în favorilă şcolarilor români lipsiţi de mijloace. Dr. Virgilă Bogdană, presidentă ; Dr. Silviu Moldovană, secretară; Dr. George Popoviciu, cassară; Corneliu Ardeleană , Dr. George Chicină, Dr. Aurelă Demiană, Iuliu Herbay, Dr. Iuliu Mera, Dr. Cornelă Nicoră, Valeriu Petco, Ștefană, M. Petcoviciu, Dr. Petru Pipoşă, Dr. Ștefană C. Popă, Nicolae Sterbană, Dr. Ioană Trailescu, membrii comitetului afi:fii Inteligenţa română din Borşia şi giurt învită la balulu ce se va arangia în 26 Ianuarie 1890 st. n. în favorulă şcolei gr. cat. de acolo, în localităţile acesteia. Inceputulu la 7 ore sara. Pentru comitetulă arangiatoră , preşedintele: Augustină Lemeni, secretarulă: Ioană Tarţia, cassarulă: Eliseu Barbosu. Preţul fi în trărei de personă 60 cr. Bilete de intrare se dau pe lângă arătarea acestui invitatoriu, în sera balului la cassă. Suprasolvirile şi alte oferte mărinimose să voră primi cu mulţămită şi se vor publica pe cale chiaristică. Virtualele sunt concretiate onor. domne participante. * * *■ Reuniunea femeilor române din Braşovul îşi va da balală seu Marţi în 9 (21) Ianuarie 1890 în sala hotelului Nr. începutul« la 8l/2 ore sera. Bilete de intrare a 1 fl. 50 cr. de personă şi locuri pe galeriă a 2 fl. se pot procura pe basa invitării la D-nii N. I. Ciurcu, M. şi L. László şi Fraţii Simay, precum şi sora la casă. * O faptă măreţă rară, „Luminătorului"i se scrie, că proprietarul Simeon Nicolaeviciu, economă în Ligetă, mă moşneagă de 80 ani, inteligentă, atestată partea cea mai mare a averii sale, adecă 127 jugăre (lanţuri) de pământii comasată într’ună locă, în valoare de 15.000 fl. diecesei romane gr. or. a Caransebeşului pentru scopuri culturale bisericesci. Fapta vorbesce de sine d’ajunsă. fi. Aruncă de dare. Noulă vice-comite ală comitatului Timişă în primulă său raportă proiecteza adunării comitatului crearea mai multoră posturi: de pretori, vice notari, cancelişti etc., cari îmulţescă la ană bugetară plăţiloră cu peste 17.000 fl. spre a căroră copetire se va arunca câte 1 cruceră pe ană după fiăcare florină de dare. Se cjice, că aceste posturi nouă * * * Ve mărturiseseft dela începută, că deși ham fostă forte convinsă și convertită prin ceea ce am recruta, am fostă celă puțină forte surprinsă și îmi voiu da silința să vă espună lucrulă la modă naivă, ca și cum aşi avèa credinţa unei babe. Pe timpulă acela eram medică de satu şi locuiamă în R... Erna în anulă acela era teribilă. Dela finea lui Octomvre noua sosise, după o săptămână de îngheţă. Din depărtare se vedeau norii negri venindă dinspre Nordă , şi fulgi albi începură să cadă cu repediciune. Intr’o nóapte totă câmpia fu îngropată sub ună strajă albă. Casele dela moșii, isolate în curțile lor, patru unghiulare, Inderetula perde- Morfi de arbori mari stufoși și trocniți, se păreau adormite sub grămedile de ometa grosă și înfânată. Nici ună sgomotă nu străbătea câmpia nemişcată şi amorţită. Numai corbii, cârduri, cârduri, descriau niste fâşii lungi pe sub ceră, căutândă în zadară nutrimente, lăsându-se cu grămada deodată pe câmpurile amorţite şi pigulindă zăpada cu ciocurile lor, cele mari. Se audea numai căderea continuă a acestui prajă albă, cădândă fără încetare. Optă dile de-arendulă dură acestă ninsore, pănă se conteni. Pămentulă se învălise cu o manta grosă de cinci urme. După acesta, trei săptămâni de-arendulă, mă ceră senină ca cristalulă, vânătă dina, și nóaptea presărată cu stele, ca nisce solei de şerpe sclipitori, se estinse deasupra covorului albă, dură şi sclipitorii de zăpadă. Câmpia, gardurile, arborii de pe hotarele închise, toate se păreau morte, ucise de frigă. Nici omeni, nici animale nu mai eșiau afară; numai coşurile căsciorelor, îmbrăcate în haină albă mai dau semne de o viaţă ascunsă, prin fumulă celă subţire, care se ridica dreptă în sus, prin aerulă îngheţată. Din timp,i în timpii se audiau arborii trosnindu, ca şi cum membrele loră de lemnă s’ară fi sfărîmată sub scorţit; şi, câteodată, o ramură mare se desfăcea şi cădea; gerulă neînvinsă îngheţase suculă şi sfărma fibrele. Locuinţele presărate ici şi colo prin câmpie păreau depărtate o sută de miluri una de alta. Lumea trăia cum putea. Acestă flagelă, credea lumea, nu e de locă naturală. Se elbcea, că noaptea se audiau voci, fluerături înţeglate, strigăte, cari treceau prin aeră. Aceste strigăte, aceste şuerături veniau fără îndoială dela paserile călătore, cari călătorescă în reversatură zoriloră şi cari fugiau în masse cătră sudi. Dar pune-te să capacitezi pe omeni nebuniţi de groză ? Nisee fiori nespuşi apucaseră spiritele; toat lumea se aştepta la o întâmplare extra-ordinară. Făuri» bătrânului V... era situată la capătul cătunului în drumur de ţară, acum invisibilă şi deşertă. Dar de-oarece locuitorilor le lipsia pânea, faurula se hotărîse să mergă pănă în sate. El rămase acolo câteva ore de vorbă prin cele şese case, cari formau centrul ţinutului, îşi luă pânea şi noutăţile, şi împreună cu ele ceva din groza lăţită asupra întregului ţinută. Şi plecă spre casă înainte de însărare. Deodată, mergândă de-a lungul unui gardă, i se păru că vede ună ou în zăpadă ; da, ună ou, aşeetată acolo, albă de fotă ca și restulă lumii. Se pleca, era într’adevără ună ou. De unde venia? Ce găină va fi putută eși din coteţă și a venită să ouă in locală acela? Faurula se minună, nu înțelese de locă; dar ridică oulă și-lă duse la nevastă-sa. — Ține, găzdoie, iată ună ou, ce l’amă găsită pe drumă. Femeia dete din capă: — Ună ou pe drumă ? Pe vremea aceasta, dar ești beată, de sigur ? — Nici-decum, nevastă, era josu lângă ună gardă, și încă caldă, nu înghețată. Iată’lă, l’am pusă în sinii, ca se nu se răcescă. Ți-l vei mânca la prândil. Oulă fu pusă în căldarea în care ferbea ciorbă și faurula începu să istorisescă, ce se povestia prin prejură. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 11800. rangiatură. Bilete: de personă 3 fl., de familia 5 fl.; bilete de galeriă: rândulă I cu 3 fl., ală II cu 2 fl., ală III cu 1 fl. Biletele se capătă pe lângă presentarea învitărei, cu 2 zile înainte de bală, la „Crucea albă,“ or sera la cassă. Inceputul la 9 ore seara. Suprasoluiri se primesc cu mulțămită și se cinteză în publică. După pregătirile făcute, balul c are să fiă unulă dintre cele dintâiu de acolo. In pausă se va juca „Căluşarulă“ şi „Bătuta,“ * ❖ î»î „Influenza“ începe a bântui acum şi prin comunele rurale, nu numai în oraşe Omenii se se ferescă câtă se poate de răcelă ,şi îndată ce nu se simtă bine, se stea în casă. * Lupii pricinuescă mari pagube între vitele comunei Livăzeni. Bestiile vină noaptea pănă în comună, ca să-și ia prada. *