Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1890 (Anul 53, nr. 1-24)

1890-01-02 / nr. 1

Pa. Astfel, se plângă şi alte di­are un­­guresci, fără se recunoscă însă, că numai prigonirea şi nedreptăţirea naţionalită­­ţiloru, numai intoleranţa, falsul, libera­­lismă, nebunia de a crea Unguri şi din petri suntu căuşele, care făcu nesigură viitorulă şi esistenţa naţiunii maghiare. Peirea ta din tine israile! dinafară. Amila 1889 a trecută fără turburări în afară, mărginindu-se totul­ la dispute şi atacuri prin­­ţiare, dar pre­­gătindu-se în acelaşi timp, statele, pentru ori-ce întâmplare, prin înarmări continue. Mai înverşunată a fostă certa între chiatele austro-ungare şi între cele rusesci; ba în timpul­ din urmă foile rusesc! au începută a ataca totă mai violentă mo­narchia austro-ungară, din pricină că acesta a lăsată să aibă căutare la bursa din Viena şi din Pesta împrumutată de câteva milioane ce l’a făcut Bulgaria. Foile rusesc­ susţină, că prin facerea împru­mutului fără mijlocirea Porţii, s’a căl­cată tractură din Berlină, şi pentru acesta călcare învinuescă şi pe Austro- Ungaria, care încurajeză tendinţele de neatârnare ale Bulgariei. „Moskovskija Viedomosti"­c­ice, că diplomaţia rusescă ar fi trebuită să se amestece în afacerea acesta. „Rusia — ci­e foia rusescă — poate se tacă pănă la o vreme, dar cu atâtă mai vârtos o va face odată se aibă greutate cuvântuli ei, când va vorbi.“ De altă parte „Novoje Vremja“ sfătuesce pa Austro-Un­gari­a să se lase de politica de adi, care poate se nască, seriose neplăceri internaţionale pentru ea, însuşi guvernul­ rusescă i­eşită din reserva sa de pănă acum, adresândă Porţii o notă în privinţa Bulgariei. Pe când în Europa răsăritenă se petrecu acestea, în cea apusenă se lu­­crază neobosită la fortificări şi la pla­nuri de fortificări. Nu numai guvernulă Belgiei a hotărîtă se se fortifice de că­­tră Francia, ci şi guvernulă olandeză se ocupă acum cu planulă d’a se fortifica de cătră Germania şi de a’şi spori ar­mata. Belgia adecă se teme, că în casă de resboiu între Francia şi Germania ar­mata francesă va năvăli în Belgia, ca de acolo se atace pe Germani, ocolindă for­tificaţiile germane din Alsația, or Olanda ne teme, să nu năvălască acolo armata germană într’ună asemenea casă, pentru că şi Francesii şi Germanii voră căuta să poarte resboiului pe alte teritorii şi nu pe ale loră, deci Belgia şi Olanda iau mă­suri, ca să înlăture acestă pericolă ce le ameninţă. SCUUJu­i plătit. Hirotoniri. In chlele acestea au fost­ hirotoniţi între presbiteri: Antoniu lingură pentru comuna Uroiu (tractură Geogiu I), Atanasie Cândea pentru comuna Pe­­teritea (tract. Sulnocă), Nicolae Clonţia pentru comuna Becleanu­ (tract. Făgăraşă) Vasilie Jamnbuţiu pentru comuna Oresoi (tract. Lupşa), Iona Medren pentru co­muna Streiu-Plopî (tract. Haţegă), Nistoră Purdu pentru comuna Mucarii (tract. Fă­găraşă), Nicolau Bucşa pentru comuna Varghiaşă (tract. Cohalmă) şi Simionă Marcanu pentru comuna Călăţele (tract. Cluşă). Stăpânire vitregă. Direcţiunea finan­ciară din Sibiiu, a publicată o încunos­­ciinţare pentru contribuabili. Ce va fi­­jicândă în ea, scie Kulturegyletulă, căci e ungurescu. Destulă, că a nu publica încunosciinţarea şi în limba română şi germană, însenmeză a’şî bate jocă de majoritatea contribuabililoră şi a’i pă­gubi cu intenţiune. * fi.: ’ ' ~ • Vomă ţine minte. „Magyar Szemle“ Nr. 51, pagina 618, numindă pe Armenii din Ardély „viorele“, numesce pe Valahi şi pe Saşi bubele ciumii (fekélyekről). Românii vor­ ţine minte şi acestă insultă ungurescă. * fii * D-lu Dr. Augustina Lauranu, erudi­­tură canonică ală diecesei gr. cat. ro­mâne de Oradea-mare, care de câţi­va anu nu mai scrie românesce şi-şi publică articolii polemici în ritatul­ „Magyar Állam“ din Budapesta, retipăreste arti­colii sei din urmă apăruţi în acela diară, spune „Familia“. Titlul­ acestei cule­geri va fi: „Mivé lett a katholikus Ma­gyarország vagyis: a magyarországi ka­­tholiczizmus jelenlegi egyházpolitikai helyzetét ábrázoló napi kérdések.“ (La ce a ajunsă Ungaria catolică, adecă: Cestiuni de di relative la starea actualei politice bisericesc! a catolicismului în Un­garia). Precum se vede din titlu, auto­­rul­ se ocupă de cestiuni privitoare la catolici în genere şi nu la greco-catolici în specială. Chiar şi în invitarea ce ne stă înainte, e vorba numai de catolici şi nici amintire nu se face de greco-ca­­tolici. Care va să dică d-lă Laurană nu pentru aceștia scrie. Era deslegată și enigma, că pentru ce nu se mai servesce de limba română. fi: * fc Nouă cale ferată. Construirea proiec­tatei căi ferate dela Petroşeni la Lupeni se va începe, precum se dice, în primă­­vera anului 1890. :fî Syî Jji Români neromâni. Cetimă în „Fa­milia“, că la 1 Ianuarie a apărut în Oradea­­mare ună nou diară ungurescă, fundată de ună consorţiu, care întâiu a înfiinţată o tipografia. Acesta se numesce „Szig­ligeti nyomda“ (Tipografia Szigliteti), cr titlulă d­arului e „Nagyváradi Hírlap) (ţ­iară de Oradea-mare). Intre acţionari vedemă şi vr’o 12 Români, dintre cari amintimă pe următorii: canoniculă Paulă Vella, protopopulăgr. cat. Petru Mihuţiu, parochulă gr. cat. Nicolae Marcusă, ad­­vocatulă Iosifă Erdélyi, carele e şi pre­­sidentală consorţiului. Şi în comitetulă de supraveghiare sunită patru Români industriaşi. Tristă! fi: La congresul­ de etnografiă din Bu­­curesci, ce se va ţine în Octomvre 1890, vor­ lua parte şi d-nii Gastelară din Spania, Jules Simon, Oppert şi alţii din Francia. Precum se spune în diarele din Bucuresci, a promis şi ună învăţată din Bolivia, d-lă Pizzorio, că va veni la Bucuresci. S’au primită numerose ade­rări din Austro-Ungaria, Germania, Ita­lia şi Rusia. Secţiunea română etnogra­fică a congresului, face deja pregătiri pentru congresă. * * * * Camerile de comerţă din România. De­unădire sta făcută cunoscutii, că e în in­teresul t­omenilorii de afaceri, ca cei in­teresaţi a primi informaţiuni despre co­mercianţii din România să se adreseze cătră camerile comerciale romane. Acum se facă cunoscute reşedinţele acestor­ camere : Bucuresci, Botoşani, Brăila, Cra­iova, Constanţa, Focşani, Galaţi, Iaşi, Ploeşci, Piteşti. * * Mortalitatea în Braşova. In septemana dela 17—24 Decem­vre v. au murită 30 de persone: 1 de scarlatina, 4 de tuber­­culosă, 2 de cabară de intestine, 3 de morte întemplătore ori violentă și 17 de alte freie. Se vine deci 50.3 caşuri de morte la 1000 locuitori. fi­$ * Trahoma. In comunele Oprea-Câr­­ţişora, Streja-Cârţişora şi Arpaşulă infe­­rioră, încă n’a încetată boia egiptenă de ochi. La 19 Decemvre erau, în comuna dintâiu 29, în a doua 23, în a treia 35 de bolnavi.* * * Falsificătorî de bani. In Sarbogard, comitatulă Albei, a descoperită gendar­­meria în casa vedintei Angyal, o bandă de falsificătorî de bani, cari au fostă arestați. Capii suntă faurii Emerică Ba­­liko din Tam­asi si Georgy Toth din Urd. Banda fabrica monede de 1­0., de 20 şi 10 cr. Sunt­ urmăriţi şi alţi făp­tuitori. ❖ fie Bala română, se va arangia în Aradă la 1 Februarie 1890 st. n. în salele Ho­telului „Crucea albă“ în favorilă şco­­larilor­ români lipsiţi de mijloace. Dr. Virgilă Bogdană, presidentă ; Dr. Silviu Moldovană, secretară; Dr. George Po­­poviciu, cassară; Corneliu Ardeleană , Dr. George Chicină, Dr. Aurelă Demi­­ană, Iuliu Herbay, Dr. Iuliu Mera, Dr. Cornelă Nicoră, Valeriu Petco, Ștefană, M. Petcoviciu, Dr. Petru Pipoşă, Dr. Ștefană C. Popă, Nicolae Sterbană, Dr. Ioană Trailescu, membrii comitetului a­fi:­fii Inteligenţa română din Borşia şi giurt învită la balulu ce se va arangia în 26 Ianuarie 1890 st. n. în favorulă şcolei gr. cat. de acolo, în localităţile acesteia. Inceputulu la 7 ore sara. Pentru comi­­tetulă arangiatoră , preşedintele: Augus­­tină Lem­eni, secretarulă: Ioană Tarţia, cassarulă: Eliseu Barbosu. Preţul fi în tră­­rei de personă 60 cr. Bilete de intrare se dau pe lângă arătarea acestui invita­­toriu, în sera balului la cassă. Suprasol­­virile şi alte oferte mărinimose să voră primi cu mulţămită şi se vor­ publica pe cale chiaristică. Virtualele sunt­ con­cretiate onor. domne participante. * * *■ Reuniunea femeilor­ române din Braşovul îşi va da balală seu Marţi în 9 (21) Ianuarie 1890 în sala hotelului Nr­­. începutul« la 8l/2 ore sera. Bilete de intrare a 1 fl. 50 cr. de personă şi locuri pe galeriă a 2 fl. se pot­ procura pe basa invită­rii la D-nii N. I. Ciurcu, M. şi L. László şi Fraţii Simay, precum şi sora la casă. * O faptă măreţă rară, „Luminătorului"­­i se scrie, că proprietarul­ Simeon Ni­­colaeviciu, economă în Ligetă, m­ă moş­­neagă de 80 ani, inteligentă, a­testată partea cea mai mare a averii sale, adecă 127 jugăre (lanţuri) de pământii comasată într’ună locă, în valoare de 15.000 fl. di­ecesei romane gr. or. a Caransebeşului pentru scopuri culturale­ bisericesci. Fapta vorbesce de sine d’ajunsă. fi. Aruncă de dare. Noulă vice-comite ală comitatului Timişă în primulă său raportă proiecteza adunării comitatului crearea mai multoră posturi: de pretori, vice notari, cancelişti etc., cari îmulţescă la ană bugetară plăţiloră cu peste 17.000 fl. spre a căroră copetire se va arunca câte 1 cruceră pe ană după fiă­care florină de dare. Se cjice, că aceste posturi nouă * * * Ve mărturiseseft dela începută, că deși ham fostă forte convinsă și con­vertită prin ceea ce am recruta, am fostă celă puțină forte surprinsă și îmi voiu da silința să vă espună lucrulă la modă naivă, ca și cum aşi avèa cre­dinţa unei babe. Pe timpulă acela eram medică de sa­tu şi locuiamă în R... Erna în anulă acela era teribilă. Dela finea lui Octomvre noua sosise, după o săptămână de îngheţă. Din de­părtare se vedeau norii negri venindă din­spre Nordă , şi fulgi albi începură să cadă cu repediciune. Intr’o nóapte totă câmpia fu îngro­pată sub ună strajă albă. Casele dela moșii, isolate în curțile lor, patru­ unghiulare, Inderetula perde- Morfi de arbori mari stufoși și trocniți, se păreau adormite sub grămedile de ometa grosă și înfânată. Nici ună sgomotă nu străbătea câm­pia nemişcată şi amorţită. Numai cor­bii, cârduri, cârduri, descriau niste fâşii lungi pe sub ceră, căutândă în zadară nutrimente, lăsându-se cu grămada de­odată pe câmpurile amorţite şi pigulindă zăpada cu ciocurile lor, cele mari. Se audea numai căderea continuă a acestui prajă albă, cădândă fără încetare. Optă dile de-a­rendulă dură acestă ninsore, pănă se conteni. Pămentulă se învălise cu o manta grosă de cinci urme. După acesta, trei săptămâni de-a­­rendulă, m­ă ceră senină ca cristalulă, vânătă dina, și nóaptea presărată cu stele, ca nisce solei­ de şerpe sclipitori, se es­­tinse deasupra covorului albă, dură şi sclipitorii de zăpadă. Câmpia, gardurile, arborii de pe ho­tarele închise, toate se păreau morte, ucise de frigă. Nici omeni, nici ani­male nu mai eșiau afară; numai coşurile căsciorelor, îmbrăcate în haină albă mai dau semne de o viaţă ascunsă, prin fumulă celă subţire, care se ridica dreptă în sus, prin aerulă îngheţată. Din timp,i în timpii se audiau arborii trosnindu, ca şi cum membrele loră de lemnă s’ară fi sfărîmată sub scorţit; şi, câte­odată, o ramură mare se desfăcea şi cădea; gerulă neînvinsă îngheţase su­­culă şi sfărma fibrele. Locuinţele presărate ici şi colo prin câmpie păreau depărtate o sută de mi­­luri una de alta. Lumea trăia cum putea. Acestă flagelă, credea lumea, nu e de locă naturală. Se elbcea, că noaptea se audiau voci, fluerături înţeglate, strigăte, cari treceau prin aeră. Aceste strigăte, aceste şuerături ve­­niau fără îndoială dela paserile călătore, cari călătorescă în reversatură zoriloră şi cari fugiau în masse cătră sudi. Dar pune-te să capacitezi pe omeni nebuniţi de groză ? Nisee fiori nespuşi apucaseră spiritele; toat­ lumea se aştepta la o în­tâmplare extra-ordinară. Făuri» bătrânului V... era situată la capătul­ cătunului în drumur­ de ţară, acum invisibilă şi deşertă. Dar de-oare­ce locuitorilor­ le lipsia pânea, faurula se hotărîse să mergă pănă în sate. El­ ră­mase acolo câte­va ore de vorbă prin cele şese case, cari formau centru­l ţi­nutului, îşi luă pânea şi noutăţile, şi îm­preună cu ele ceva din groza lăţită a­­supra întregului ţinută. Şi plecă spre casă înainte de în­­sărare. Deodată, mergândă de-a lungul­ unui gardă, i­ se păru că vede ună ou în ză­padă ; da, ună ou, aşeetată acolo, albă de fotă ca și restulă lumii. Se pleca, era într’adevără ună ou. De unde venia? Ce găină va fi putută eși din coteţă și a venită să ouă in locală acela? Fau­rula se minună, nu înțelese de locă; dar ridică oulă și-lă duse la nevastă-sa. — Ține, găzdoie, iată ună ou, ce l’amă găsită pe drumă. Femeia dete din capă: — Ună ou pe drumă ? Pe vremea aceasta, dar ești beată, de sigur ? — Nici-de­cum, nevastă, era josu lângă ună gardă, și încă caldă, nu în­ghețată. Iată’lă, l’am pusă în sinii, ca se nu se răcescă. Ți­-l vei mânca la prândil. Oulă fu­ pusă în căldarea în care ferbea ciorbă și faurula începu să isto­­risescă, ce se povestia prin prejură. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 11800. rangiatură. Bilete: de personă 3 fl., de familia 5 fl.; bilete de galeriă: rân­­dulă I cu 3 fl., ală II cu 2 fl., ală III cu 1 fl. Biletele se capătă pe lângă presentarea învitărei, cu 2 zile înainte de bală, la „Crucea albă,“ or sera la cassă. Inceputul­ la 9 ore seara. Supra­­soluiri se primesc­ cu mulțămită și se cinteză în publică. După pregătirile fă­cute, balul c are să fiă unulă dintre cele dintâiu de acolo. In pausă se va juca „Căluşarulă“ şi „Bătuta,“ * ❖ î»î „Influenza“ începe a bântui acum şi prin comunele rurale, nu numai în oraşe Omenii se se ferescă câtă se poate de răcelă ,şi îndată ce nu se simtă bine, se stea în casă. * Lupii pricinuescă mari pagube între vitele comunei Livăzeni. Bestiile vină noaptea pănă în comună, ca să-și ia prada. *

Next