Gazeta Transilvaniei, aprilie 1890 (Anul 53, nr. 75-96)

1890-04-01 / nr. 75

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 75—1890. ferii se împiedece emigrarea, dia contră lasă să’și mergă ticăloșiile drămuia și scusă emigrările punendu vina pe cine scie ce agenți străini, cari aru îndemna poporulu la emigrare ! Der „Budapes­­ter Tagblatt“ dela 6 Aprile ne spune curata, de ce emigréza poporaţiunea. Pentru­ că se face cela mai murdara abusa cu cuvântulă „libertate“. Liberi suntu cei dela stăpânire, cari au privilegii, ceilalţi suntu slavi. Unii jdomnescu şi poruncescu, înlănţuesca massele şi le es­­ploateză, le impună porunci şi legi cu sila, şi în tote astea suntu ajutaţi de unii amăgitori de ai poporului, cari ca­ută să placă celoră dela putere. Cetăţe­­nilora li­ se ceru tota felula de dări; pănă şi mâncarea şi băutura ce o duca la gură trebue să o împartă cu statuia; numai a se nasce şi a muri îi mai este­­ cetăţenului liberu. Asta nu e nici civi­­lisaţiune, nici libertate. Mărirea unui ■ statu, dice faia de mai sus­, nu stă în pri­­vilegiuri pentru unii şi în atotputerni­cia guvernului, ci în libertatea şi ferici­rea poporului. Toţi trebue să fim­ egali, căci pe egalitate se baseza libertatea. Poporul­ vrea să fiă respectata de cei­­cari poruncescu în ţeră. In poporu în­­­­cepe a se deştepta consciinţa, că d­e în­­ceputulu vecului următorii se ivesce şi diua libertăţii generale. Etă de ce emigreză poporaţiunea: nu e libertate, nu e egalitate, nu e bună­stare, ci despotismă şi miseriă. Dinafară, „Rossische Zeitung“ şi „Alig. Reichs-Coresp.“ află din parte bine informată, că în curendu se vor­ desfiinţa măsurile de rigoare de la graniţa francesă-alsaţiană. Imperatul­ Wilhelm a promisă acestu lucru delegatului fran­­cesă Jules Simon, care a fostă la con­ferinţa din Berlin­ pentru lucrători, şi totodată a provocata pe guvernatorul­ Alsaţiei­ Lotaringiei, să se aplice mai puţină severă măsurile luate în privinţa paşaportelor­. Se dice, că împăratulă germană e hotărîta să îmbunătăţescă ra­porturile dintre Germania şi Francia. Cu căderea lui Bismarck nu numai politica din afară a Germaniei pare a se fi schimbată, ci şi politica din afară a Italiei. Principele de Neapole, moşteni­­torul­ tronului italiana, în călătoria sa prin Orienia, va merge şi în Rusia. Ţa­­rula a ordonata, precum spune „Agenţia Ştefani“, ca prinţului de Neapole să i­ se facă pretutindenea cea mai cordială pri­mire, şi ’şi-a esprimată dorinţa, ca prin­­ţul­ să potă fi primita ca oaspe în Pe­tersburg şi Moscva. Ună­trena speciala împărătescă va fi trimisa la Odessa şi va fi pusa la disposiţia moştenitorului italiană. Soirite despre mari manevre rusesci la graniţa austriacă, despre organisarea miliţiilor­ rusesc! şi despre îndoirea nu­mărului batalioanelor­ de vânători din Rusia europeana (a41 sunt­ 20) sunt­ cu atâta mai îngrijitoare, cu câta în Niko­­laiev şi în Odessa se construesc­ acum 320 de vase de debarcare, în care să încapă, afară de cei 20 marinari, şi câte 50 de infanterişti. In momentulă dată e deci Rusia în stare să debarce în scurta timp, cu cele 320 vase pe malul­ drepta al­ Dunării 16,000 ostaşi, cari ar forma antegarda unei armate, ce ar merge în contra Bulgariei. „Buk. Tgbk­t.“ e informata, că corăbiile rusesc­ de pe Dunăre urmaresc­ scopuri politice, sunt­ armate ca de răsboiu şi că agenţii societăţii ruse de navigaţiune pe Dunăre aflători pe ambele maluri ale fluviului sunt­ ofiţeri ruşi ori emigranţi bulgari, cari caută a câştiga poporaţiunea din oraşele, în cari locuescă, şi pe cea­­din împrejurime pentru scopurile lor­, a lua crochiuri militare, cu ună Cuvântă a promova interesele Rusiei. Guvernul­ rusu, spune o telegramă din Iaşi, a data societăţii din vorbă unu ajutoru de 2,700,000 ruble, ca să’şi îmulţescă vasele. Admiralitatea rusă are să considere din parte’i echipagială corăbiilor­ societăţii, ca fiindă în serviciu activă ală marinei împărătesei. Serbia, sprijinită de Rusia, devine totu mai cutezătore nu numai faţă cu Bulgaria, ci şi faţă cu Austro-Ungaria. Foile din Viena împărtăşescă că chiar foile oficiose sârbesc­ scriu la adresa vulturului austriaca cei mai insultători articuli. „Agitatorii vienezi, dice „Srpska Nezavisnost“, jefuescă şi storcă statele din Orientă, ajută Bulgariei a se înarma şi o aţîţă în contra Serbiei, care va soi să aştepte cu arma’n mână. Vulturulă negru al­ Austriei e simbolul­ politicei răpitore. Aceşti înşelători şi răpitori se satură storcândă ţările balcanice.“ Acestă limbagiu va atrage de sigură după sine esplicări între Viena şi Belgradă. Lui „Pester Lloyd“ i­ se împărtă­­şesce din Berlina, că schimbulu de păreri între cancelarulu Caprini şi între contele Kalnoky a fostă fărie amănunţită şi re­­sultă din elă deplina înţelegere în tote cestiunile politicei esterne, întru câta ea cade în cadrul­ politicei triplei alianţe. In politica orientală, Austro-Ungaria îşi păstrază deplina independenţă, precum şi Germania în politica sa faţă cu Francia, e erăşi independentă. Totu acesta resultă şi din schimbul­ de păreri între Caprivi şi Crispi.. Iui şi de doi fraţi? „Moşii prea-curatii“ a disit: „văcjutu-le-am şi auzitu-le-am, dar aştâptă pănă de sără.“ De seră au mersă amândoi acasă, au cinatu ceva şi a găsi moşula, să aştepte pănă de cu Dimineţa feciorulu a căpătata dela „Moşii prea-curatu“ pe „dunga murga“ şi vasele, ca şi cei doi fraţi ai săi, şi i­a disă . Aici îţi dau apa asta, să mergi unde te-a duce ea, şi unde va mânca şi bea ea, acolo mancă şi bea şi tu, el ce va rămâne de tine, pune în vasele acestea, care ţi’le dau, şi adă-mi şi mie. Şi a mersu feciorulu pănă a ajunsă la podula de aramă. Acolo veciénda, că tipsia o podea, s’a scoborítu de pe epă, o legă de ună stilpi dela capulă po­dului şi s’a suită în pădurea de aramă şi a tăiată o podea, a plătit’o cu ună banii de aramă şi a pus’o la locu. Asemenea foou la podula de arginta şi la cela de aură. Şi merse feciorula cale lungă, lungă, şi multe văciu­elă în calea sa, care decă voiţi să le sciţi, ascultaţi bine, că cine va asculta, bine le-a învăța și cine le-o auzi, de folosit i-or fi. A mersă feciorul, pănă a data de aespe ziduri înalte, pe de asupra cărora erau o mulțime de pomi frumoși. Zidu­rile acele aveau porți de petra scumpă și zavoare de aură. Lângă poarta zi­­duriloră era o cârciumă. Acolo s’a oprit a­­pa. In luntru cârciumei era o nevastă frumosă, care văzându-lă pe fecioră s’a bucurată. A dată de mâncare și beutură la ficioră și la epă. Feciorula a mâncată câta i-a trebuita, ol ce a remasu a pusu în vasele ce i­ le-a dat. „Moșii prea-cu­ratfi.“ După acestea, mulțăminda neves­tei, a încălecată pe apă şi s’a întorsă îndărătă la „Moşă prea-curatu,“ de unde a fostă plecată. „Moşii prea-curatu,“ védendu-la, l’a întrebatu, că împlinit’a ce i-a zisă ela ? Feciorula a răspunsă, că da, şi cautându „Moşă prea-curatu“ în vase, a aflată mâncarea şi beutura adusă. După acestea l’a întrebata, că ce a vezuto în calea lui ? Feciorulu i­ le spuse tóate din firă în pără! „Mergândă pe drumă, am ajunsă la podula de aramă; acolo nefiindu o podea, m’am suita în pădurea de aramă, am tăiată o podea, am plătit’o cu unu banii de aramă și am pus’o la locu. —„Bine ai făcută, dragului moşului!“ „Asemenea am făcuta când am ajunsfi la podulă de aură şi de argintă. Mer­gândă mai departe, am ajunsă într’o peşteră, acolo erau jocuri petreceri şi voiă bună. M’au îmbiată şi pe mine se joca, dar mi-am păzitfi treba.“ „Vezi, scumpulă moşului cei ce jucau suntu duhurile necurate, care te îndemnă şi te amăgescă şi te silescă la toate relele şi păcatele.“ „Mergându mai departe, am ajuns şi într’o poenă, unde apa curgea, orba crescea, în trei şi’n patru se’mpletea, de mai mare dragulă îţi era. Acolo era o ciurdă de vaci, care ziceaă, vai de noi şi de cine ne-a pusu pe noi aici, că pe­rima de femé!“ —„Vezî sufletulu moşului, vacile acelea suntu care le-au dată nănaşii la fini şi le-au părută reu după ele, c’au fostă prea bune, acelea acolo se vor chinui în veci.“ „Mergându mai departe, am vezutu nisce pomi înfloriţi, în care unele pome atunci se făceau, în alţii se coceau şi în pomi erau nesce paseri, care ziceau , vai de noi şi de cine ne-a pusu pe noi aici, că perimă de fome.“ — „Veni nepote dragă, pasările acelea, suntu sufletele copiilorfi, cari morfi nebo­tezaţi.“ „Mai încolo am ve4utu unii omfi şi o muere culcaţi, şi erau învăliţî cu o pele de oră, pe care o totă trăgea unulă dela altulă şi se văetau, că pieră de frigu.“­ —„Omenii aceia, dragului moşului, sunt aceia, cari au furată aia dela vecinulă loră săracă, cari numai pe aceea au avut’o după sufletula loră; aşa o voră trage ei pănă-i lumea.“ „Mergéndu mai departe, am vezutfi o gropă afundă, din care eşia unu omu pănă la gura gropei, şi atunci ună taură îlă împingea erăşi în gropă.“ —„Vedi, omulu acela, a furată şi a belită taurulu satului, pentru aceea omenii l’au blăstămatfi, căci li-au rămasu vacile sterpe şi prin aceea li­ s’a luată laptele din gura copiiloră şi de aceea elă aşa se va munci în veci.“ „Mai încolo, am vezutu nisce pomi uscaţi, şi în ei erau o mulţime de pasări, care 4100a’a: „ferice de noi şi de cine ne-a pusă pe noi aici.“ — „Veci, pasările acele suntu sufletele copiiloră, cari morți botezați, pănă la șepte ani.“ „Mergendu mai departe, am vezutu una câmpă mare cu flori, trecendu prin el florile-mi 4100au '. ia-mă pe mine, ia-mă pe SOIRILE PILEI. Pentru serbarea jubileului de 10 ani de archipăstoriă a I. P. S. S. Dr. Sil­vestru Morariu Andrievici s’a constituită în Cernăuţi ună comitetă româno-ruteni de 44 fii de-ai bisericei gr. ort., care a ţinuta pănă acum mai multe şedinţe, în care s’a statorită în trăsuri generale programa. Acestă comitetă s’a pusă în relaţiune cu întrega inteligenţă gr. ort. bucovineană spre a realisa o participare generală şi uniformă la acestă serbare, care se va face în 8 şi 9 Maiu, adecă în diolele de aniversare a instalării Mi­tropolitului actuală, precum spune „Re­vista Politică“. Deputaţi sinodali, D-lă George Lazaru, advocată în Vinga, a fostă alesă de de­putată sinodala mireană în cerculă Vinga, or d-la advocata Dr. I. Suciu în cercului Chişineului* * * Intregulu clera gr. or bucovineană s’a adunată în 1 Aprilie a. c. la Cer­năuţi spre a manifesta iubitului său Ar­­chipăstoriu, I. P. S. S. Mitropolitului Dr. Silvestru Morariu Andrievici, simţămin­tele sale de mulţămire pentru înaintarea şi apărarea intereselor­ bisericesci, mai alesă pentru publicarea apologiei din urmă, despre care vom­ face o dare de semn. Voci frăţesci. La banchetula con­gresului didactică din România, ce s’a dată în Bucuresci, d-la Dimanu, insti­­tutoră în Botoşani, a ţinută o vorbire, în care a făcut a se reiasă suferinţele nóstre, ale Românilor şi de dincoace. D-lui St. Mihailescu, secretarul­ ministeriului de culte, a răspunsă d-lui Dimană, că „cu câtă se propagă cultura într’o ţeră, cu atâtă trebue se dispară prejudeţele şi resentimentele, şi prin urmare trebue se tindem şi şi mai multa spre acesta scopu.“* * * Trachoma. Epidemia de trachomă (boala egiptenă de ochi) face mereu pro­grese în batalionulă de pioneri în Po­­jună. Din totă batalionulă cu ună efec­tivă de 570 omeni, numai 40 sunt­ să­nătoşi, ceilalţi sunt o parte în spitală, parte concediaţi. Dintre cei concediaţi în tomna trecută au orbita mai mulţi inşi. Boia se întinde acum şi între ar­­tilerişti.* * * Producţiune şi petrecere va arangia Reuniunea socialilor­ români din Bra­­şov­. Luni, în 2 (14) Aprilie 1890, a doua zi de Pasci, în sala Hotelului „Nr. 1“ din locfi. Inceputul ei la 8 ore sera precisa. Intrarea 60 cf. Bilete de intrare se potu căpăta la cassă, la D. D. Ere­­mias, la librăria d-lui N. Ciurcu și la Casina Română. Oferte marinimose se primescă cu mulțămită și se vor a­chita prin ziare. —■ Programa: 1. Musica na­ţională; 2. „Marsu“, arangiata de Iacoba Mureşianu, corula sodalilorü; 3. Decla­­maţiune ; 4. Musica naţională ; 5. „Eu me ducă codrulă rămâne“, arangiata de I. Mureşianu, corula sodalilorü; 6. Mu­sica naţională; 7. „Nunta ţărănescă“, comediă într’unii actu de V. Alexandri, jucată de sodali. 8. „Căluşarulă şi Bă­tuta.“ După producţiune urmeză clanţă. * * * * * * Noua inchisoare de statu a înaugurat’o „liberalulă“ regimi ungurescu la Seghe­­dinți şi se va împopula în 1 Maiu a. c., strămutându-se prisonerii politici dela Vaţă la Seghedinți. Ea are 24 de chilii cu câte o ferestră. Reglementarea va fi mai strictă ca la închisorea din Vatfi. Cu timpul ei va fi ca în Siberia. Nici vorbă, stăpânirea nostra e gelosă de cea rusescă.# * * Nouă cale ferată. Ministrulă de co­­merță a concesii advocatului Dr. Ed­mund Mayer să facă lucrările pregăti­­­toare pentru construirea unei căi ferate­­ de la staţiunea Jibotă pe hotarul­ Vi­­nerei pănă la Cugiră. * * * Procesul­ fraţilorii Iliescu, pentru tor­turare urmată de morte, se va judeca la 13 (25 Aprilie.) * * * Dara pentru biserică. Văduva Simina Cusmanu din Chelmacfi, în memoria ne­uitatului ei soţii Damaschinfi Cusmanfi, a dăruită pentru s. biserică din Chelmaca u­ă rândă de odăjdii din catifea negru, în preţă de 60 fi. v. a. pentru care faptă nobilă şi démna de imitata în numele comitetului parochialfi ’i esprimă mul­ţămită d-nii Georgia Rusu preotii, şi Teodoră Popa învăţătură. * * * I Maiu ori de serbatoare. Lucrătorii din lumea întregă au hotărît ei să serbeze ziua de 1 Maiu, ca o serbătore a lucrăto­­rilor­ internaţională. Pe ziua aceasta este , provocată fie­care reuniune de lucrători să ţină adunări generale şi să se pro­nunţe asupra întrebării de a se lucra nu­mai 8 ore pe 4i­* * * Congresulu bisericescu serbescu. O te­legramă din Agramă spune, că cu re­­sultatulă alegeriloră potu fi mulţămiţî atât şi amicii guvernului, cât şi şi oposiţia, deoarece elementele moderate voră forma, probabilă, majoritatea în congresă. O fracțiune va candida pentru scaunul.

Next