Gazeta Transilvaniei, iunie 1890 (Anul 53, nr. 122-146)

1890-06-01 / nr. 122

Pagina 2 GAZETA TEANSILVANIEI. Nr. 122—1890. ţia, fiindcă Elveţia poate veni în situaţiuni politicesce forte panice, dacă lăsându a trece trupe prin ea s’ar considera acesta ca o călcare a neutralităţii. Prin nouăle linii, Germania sudică e acum legată cu vestule, nu numai prin trei (ca la 1870), ci prin şapte căi ferate cu totul independente şi deplinii destoinice de orice prestaţiune, şi neivindu-se caşuri neprevăzute, e în stare a’şi arunca la timpii puterile combatante peste Rină, care poate fi trecută în rada Germaniei sudice pe şese poduri tari de căi ferate şi pe două traiecte cu vaporul. Gu totul se află pentru unii eventualii marşă strategicii de - alungulu graniţei germane nouăspredece trecétóare cu calea ferată peste Rină, şi şesespreZece căi ferate (în 1870 numai nouă) prin rândurile duple de sini ce merge dela osta spre vestit la disposiţiunea trupelor. Nou atentată în contra Ţarului, ziarul „Daily Telegraph“ aduce o telegramă, în care este vorba despre una nou atentată în contra vieţii Ţarului. In urma comunicatului fetei engleze, nu numai nihiliştii de afară, ci şi cei din Rusia desvoltă o mare activitate şi iau toate măsurile de lipsă, ca la ună semnă dată să producă o mare esprosiune cu dinamită. Poliţia din Petersburgă a făcută mari descoperiri în direcţia acesta şi a constatată, că conjuraţii au furată din magaziile militare aflătore în sătulă Begletti ca la 210 funţi dinamită şi 400 cartuşe cu diferite materii esplosive. E lucru forte firesc, deci, decă poliţia din Petersburgă, în urma acestei descoperiri, se află în mare agitaţie, dar cu toate astea e de convingerea, că vieţa Ţarului de astă-dată va fi mântuită. Ţarul, în urma acestei descoperi, a luată măsuri ca să fiă străjuită ca niciodată. O desminţire. „Pol. Corr.“ primesce din Petersburg spirea, că în cercurile politice de acolo se combate cu hotărîre idea, că Rusia ar fi aplicată a se apropia de Germania, decă Germania va da Rusiei mână liberă în Bulgaria. Rusia, fjică politicii din Petersburgă, n’are lipsă ca să i se dea mână liberă în Bulgaria, fiindăcă ea se ţine în reservă faţă cu Bulgaria, pănă când desvoltarea evenimentelor o va sili pe Rusia la o acţiune cu succesă. O strînsă legătură între Petersburgă şi Berlină ar conturba echilibrul europeană şi asta ar periclita şi apropierea dintre Rusia şi Francia; întâlnirea Ţarului Alesandru cu împăratul Wilhelm nu va înrâuri de loc asupra politicei rusesce; întâlnirea aceasta la totă casulă va fi folositoare pentru bunele relaţii dintre Rusia şi Germania, dar nici vorbă nu poate fi, ca ea să facă o schimbare esenţială în raporturile puterilor europene. Rusia află bazele sigurităţii în libertatea acţiunei sale faţă cu toate statele şi în apărarea bunei înţelegeri între ea şi Francia, tocmai aşa, precum Germania îşi află siguritatea sa în susţinerea triplei alianţe pentru durată. In zadară se cugetă; privirea ei era mai multă uimită decâtă curiosă. Şi totuşi da scia, că acea scire trebuia să fie decisiunea asupra săvîrşirei legăturei ei, ca dară, — „ca scire“. Putea ea să ascundă, că vestea nu-i îmbucurătore pentru dânsa? In disposiţia ei de astăzi mai că se înşela în propria-i bucurie! Ca ună copilă ascultătoră îşi puse Margareta mâna în mâna lui. „Eu sunt decisă“, zise dânsa ridicându-şi privirea spre elă. Elă o contemplă cu admiraţiune şi ca ună fulgeră aşa îi deşteptară cuvintele ei sentimentele lui. Elă totdeauna în tóate a înţeles’o, acum însă n’o înţelegea. Plină de iubire îi netezi Sudram mâna, ce-i era încă în a lui. „Eu credă, că tu încă nu mă înţelegi, Greta“, Zise elă zîmbindă. „Eu vorbiamă de ună dară, ce ţi’lă aducă — nu de ună dară, de o jertfă din partea ta.“ (Va urma.) Expunerea contelui Kalnoky făcută la 9 Iuniu In comisiunea bugetară a delegaţiunei austriace, înainte de a întră în meritul lucrului, contele Kalnoky Zise» că nimeni nu se poate îndoi Într’aceea, că direcţia generală a politicei noastre, precum şi basele ei fundamentale au rămasă neschimbate. Politica nostră n’ar merita numele de politică, decă din douăspre- Zece în douăspreZece luni s’ar ivi în ea schimbări. In cadrul direcţiei generale la totă casulă se potă închipui schimbări şi aici ministrulă trebue să constate, că alianţa cu puterile centrale europene nu a slăbită, ci din contră ea s’a limpezită şi mai bine, s’a înrădăcinată şi s’a întărită şi mai multă. Ministrulă nu întârzie a declara, că raporturile noastre cu Germania niciodată n’au fostă mai intime, mai tari şi lămurite ca acum. Nu puţină a contribuita la acesta domnitorulă cu mari aptitudini şi forţe energică, care stă în fruntea Germaniei şi a cărui individualitate bine pronunţată împrăştie orice negură şi şterge orice îndoială. Schimbarea făcută în oficială cancelarială ală imperiului încă n’a avută nici o înrîurire asupra raporturilor consolidate ale acestoră două state şi astăzi nu cu mai puţină încredere privită pe generalulă Caprivi în fruntea guvernului germană , precum amă privită pănă acuma pe Bismarck. Tăria alianţei reciproce nimică n’o dovedesce mai multă decâtă împrejurarea, că nici schimbarea a trei împăraţi şi a bărbaţilor de stată n’a avută dreptă resultată nici cea mai neînsemnată urmare. Declaraţiile făcute în Berlină şi Roma din locurile competente arată câtă de multă suntă convinşi şi cei de acolo despre tăria mai pe susa de tote a acestei alianţe, împrejurarea, că situaţia politică generală reclamă o deplină desvoltare a puterilor de apărare a statelor aliate pentru scopurile pacinice ale alianţei, e lucru durerosă, dar trebue să ţinem o samă de împrejurarea, că aliaţii noştri ceră de la noi o desvoltare a puterilor de apărare tocmai aşa, cum cerem noi dela ei. Relaţiile noastre cu celelalte state din Europa suntă de natură a ne inspira linişte, aşa că putem spera, că eventualele pericule se vor aplana în sensul dorinţei generale de pace. Ministrul, apoi vorbi despre raporturile cu ţările din Peninsula Balcanică. Elă Zse că raporturile cu Bulgaria suntă totă cele din anii de mai înainte. Domnia principelui se întăresce mereu şi bine în Bulgaria, şi cu bucurie putemă constata, că Bulgarii progreseză liniştiţi pe calea începută, că creditulă ţărei s’a îmbunătăţită şi că ţera se ocupă acum de îmbunătăţirea raporturilor comerciale. Se poate zice, că Bulgaria îşi ţine sartea sa în mâna ei proprie. Serbia ne-a încredinţată deja în anul trecută, prin guvernulă său, că nu se va schimba nimică din raporturile amicale faţă cu noi. Din partea nostră s'a făcută totă pentru susţinerea acestoră raporturi. Ministrulă Kalnoky apoi Zise, că curentulă, care s’a ivită în Serbia în urma schimbărei tronului şi a partideloră, curentă, care la totă casulă e nepretinescă faţă cu monarchia austroungară, decă nu chiar duşmănosă, a fostă mai tare decâtă autoritatea regenţei şi a guvernului, care sunt impotente faţă cu uneltirile necalificabile ale pressei. Pressa în Serbia se bucură de o libertate nemărginită, graţie constituţiei sârbesc!, libertate, pe care numai naţiuni forte civilisate o potă pricepe, dar acolo unde scriu elemente politicesce necopte și nevrednice, poate face mari stricăciuni... Atitudinea nostră față cu Serbia totdeauna a fostă binevoitoare de ani de Zile și nu noi vomă fi causa, decă atitudinea acesta, din care Serbia a trasă multă folosă, s’ar schimba în nefavoarea ei. Amă primită nouă asigurări, că e o greşălă a crede, că regenţa nu nisuesce seriosă întru susţinerea buneloră raporturi cu noi. Noi nu respingemă acăstă asigurare, dar vomă aştepta, ca pe viitoră guvernulă sârbescă şi regenţa nu numai prin cuvinte, ci şi prin fapte se dovedescă, că are autoritatea de ar validita vorbele sale şi atunci de sigură nu va lipsi speranţa, că bunele relaţii dorite şi de noi se vor susţine. Ministrul însă declară, că Serbia trebue se caute ca amiciţia ei cu Rusia să nu provoace relaţii ostile faţă cu Austro-Ungaria. Ce privesce pe România, raporturile cu ea şi cu guvernulă ei suntă forţe amicale. Ministrulă însă regretă că esistă încă răsboiulă vamală. Privitoră la reînceperea tratărilor comerciale Kalnoky Zice, că ele stegneză şi că din stagnaţiunea aceasta, cu toate stăruinţele din părtea nostră, n’am putut ieşi. Politica nostră comercială deci reclamă pe viitoră o atenţiune mai mare şi sperămă, că deşi predomnesce direcţia protecţionistă, raporturile se vor lămuri, aşa că va fi cu putinţă să restabilimă şi cu vecina năstră Germaniă, în privinţa comercială, mă raportă mai corăspunzătoră actualei stări de lucruri, intenţiilor şi dorinţelor poporaţiunei. După ce sfîrşi ministrulă Kalnoky, delegatulă Bilinsky întreba, că suntă prospecte, ca principele bulgarii se fiă recunoscută în curendă, lucru ce-ar fi de dorită, fiindcă împrejurarea, că principele nu este recunoscută, îi slăbesce autoritatea, împrejurare, care s’a văzută şi cu ocazia conjuraţiunei oficerilor. Ministrul Kalnohi răspunse, că asta nu este tocmai aşa, pentru că şi pe principele Alexandru, deşi era recunoscută, l’a detronată o conjuraţiune. Kalnoky, din împrejurarea, că poporaţiunea a stată departe de conjuraţiă şi de planu- rile lui Paniţa, deduce, că conjuraţiunea a fostă urzită de elementele neîndestulite din afară şi nici decâtă nu s’a născută în interiorulă ţărei. Ce privesce recunoscerea principelui, Kalnoky Zise, că afacerea este pendentă de tractatură de la Berlină, în urma căruia recunoscerea se pote face numai cu învoirea tuturoră puteriloră semnatare ale tractatului respectivă, lucru care pănă acum încă nu s’a putută obţinea. * Afiarele din Viena primescă cu mare însufleţire vorbirea contelui Kalnoky, „Neue fr. Presse“ Zi°e, că ministrulă comună de estenie rareori a mai vorbită cu atâta putere şi virtute. Din vorbirea lui reiese, că monarchia nu este dispusă a suferi intrigile din Belgrad, fără de represalii. Paciinţa Austro- Ungariei a ajunsă la sfârşită şi cuvinteloră lui Kalnoky au urmată şi faptele. Cine vrea s’o scie acesta, n’are decâtă să cetăscă celă mai nou ordină ală ministrului de agricultură, contelui Bethlen, privitoră la importulă de vite din Serbia (s’a îngreuiată importulă viteloră din Serbia, fiindă îndreptată ordinaţiunea şi contra importului vitelor din România prin Serbia—Red.), şi se va convinge, că acestă ordină rigurosă este ună avertismentă politică. Entusiasmul pentru Rusia, care se manifesteaza în Serbia prin persecuţia Austriei, trebue să se sfirşască ca o catastrofă. „N. fr. Presse“ îşi sfîrşesce articululă cu aceea, că celă mai splendidă succesă ală lui Kalnoky este mărirea sigurităţii păcei. „Fremdenblatt“ declară, că cabinetul din Viena niciodată n’a ţinută cont de monopolisarea simpatiilor Serbiei, nici lipsa acestora n’o supără de locă. Enunciaţiunile lui Kalnoky au convinsă delegaţiunea, că conducerea afaceriloresterne este în mâni tari. „Wiener Tagblatt“ Zice, că Kalnoky vorbesce încă blândă cu copii necrescuţi din Balcani, dar cu atâtă mai mare va fi stricteța, cu care îi va strînge în marginile respective. După „Deutsche Zeitung“, contele Kalnoky n’a descoperită decâtă numai ună punecă negru pe prisontură politică; acesta e Serbia. SCriLE VILEI. Audiențe. La 9 Iunie n. Maiestatea Sa a acordată audienţe generale la peste 100 persoane. Primiţi au fostă şi d-nii: Vasile Moldovanu, fostă preşedinte ală sedinei orfanale din Dicio-Sân-Mărtină, şi maiorulă Mihălţianu. * * * „Miraculă.“ Poporaţiunea catolică din Galgocz şi împregiurime se află în mare ferbere din causa unei întâmplări neînţelese. Vierulă Havranekşi nevastă-sa, după lucru de mai multe ore în vii şi după ce prândiră, se puseră să dormă lângă ună fisvoră, aproape de aşa numita pădure tînără. Deodată se deştepta Havranek strigândă : „Sfânta maică a Domnului a apărută la isvoră, am vă- zut-o cu ochii mei.“ Nevastă-sa îi spuse acelaşi lucru. Amândoi împrăştiară spirea despre visiunea loră şi partea cea mai mare a poporaţiunei catolice, chiar şi inteligenţă, începu a peregrina la isvoră. Comandară să se zugrăvescă o iconă, după descrierea făcută de cei doi ţărani, representândă pe maica Domnului, aşa, că în Joia verde porniră în procesiunela isvoră, cântândă cântece religiose, cete de omeni din Galgocz şi din comunele învecinate, încercarea preotului catolică, de a lumina pe omeni, v’avu succesă şi solgăbirăul încă aşteptă să vadă ce sfârşită va lua lucrulă. Autorităţile bisericesci superioare suntă datore să cerceteze lucrulă. Deocamdată cei cari au vii în apropierea isvorului se bucură, că în casă când locuia acela s’ar destina pentru peregrinare, îşi voră vinde vinulă repede şi cu preţuri bune. * * * Intoleranţă religiosă. Cu ocasiunea confirmării într’ună institută de fete din Pesta, episcopulă Palasthy găsi cu cale să le rostesca fetelor, o vorbire în care Zise: „In vieţa socială veţi veni în atingere şi cu creştini de alte confesiuni. Vă facă deci atente, că religia catolică, nu-i vorbă, nu opresce a vorbi cu ei şi deci şi voi puteţi vorbi cu ei, dar să nu vă încredeţi nici decum necatoliciloră, ci să vă încredeţi esclusivă numai catoliciloră“. Acesta intoleranţă a făcută o rea impresiune nu numai părinţilor, protestanţi ai fetelor din acelă înstitută, ci şi părinţilor catolici, spune „Pester Lloyd.“ * * * Trenurile de persoane, micste şi de mărfuri, care transportă şi persoane, cari circulă pe liniile Solnocă—P.-Ladany, Oradea-mare—Cluşiu, Cluşiu—Braşovă, Braşovă—Predelu, P.-Ladany—Dobriţin, Cucerdea—Târgu-Murăşului, Târgu-Murăşului—Reghinulă-săsescă, Murăşă-Ludoşă —Bistriţa, Copşa-mică—Sibiiu, Dobriţină—Bud-Sân-Mihaiu, Oradea mare —Beiuşă—Vaşcău , Oradea-mare —P.Furd, Oradea-mare—Rot, Sighişora—Odorheiulă-săcuescă, afară de staţiunile citate planulă mersului trenuriloră dela 1 Iunie stilulă nou, se oprescă condiţionată şi la cantone. Numărulă acestoră cantoane se poate vedea în planulă mersului trenuriloră, ce se află la fiăcare staţiune. * * * Nenorocire. In Făgăraşă se spăria calulă unui Română, pe care’lă trînti şi îlă răni aşa de rău, încâtă bietulă omă muri după câteva minute. Germanii şi Maghiarii. Foile unguresci continuă a’şi vărsa pe rândă foculă asupra Germanilor, neuitândă în acelaşă timpă a spune neadevăruri, ca de obiceiu, despre stările interne, şi totodată a arăta şi intenţiunile maghiarismului, demascându-se astfelă şoviniştii ca ceia ce în adevără suntă. „Pester Lloyd“ a fostă celă dintâiu care, dreptă răspunsă la articulii Ziarelor.