Gazeta Transilvaniei, iulie 1890 (Anul 53, nr. 147-171)

1890-07-01 / nr. 147

'o.g'iT!« tură de condeiu se (J'c& unu „nu“ ho­tărî tu , căci o mare nedreptate ar fi când printr’ună simplu actul matricularu s’ar pute trece und copila protestantă dreptu catolica. Partida Cehiloru tineri, după cum spunu foile din Austria, a raportată în cjilele trecute în Praga o frumosa învin­gere. Nu de multă amă înregistrată spirea, că 2000 de Cehi tineri ţărani au ţinută la 29 Iunie n. o adunare, în care au declarată unanimă, că deore­ce pap­­tură germano-cehă nu este primită de­­câtă numai de-o fracţiune cehă, respingă şi ei punctaţiunile aceluia. Nemulţămirea ce au manifestat’o Cehii tineri încă dela începută faţă cu pactură s’a dată şi şi mai multă pe faţă, la alegerile pentru consiliulă şcolară ală ţarei. Avea să fiă alesă ună membru cehă şi altuia ger­mană. înainte de alegere s’a întâmplată o mare şi vehementă dispută între ale­gători cu care ocasiune senatorală oră­­şenescă Scholl, din partida Cehiloră bă­trâni, a ţinută o aspră vorbire în contra pactului despre care a zisă, că e peri­­culosă pentru Bohemia, or Podlipuigg, din partida Cehiloră tineri, a cjisit, că ună astfelă de pactă nici­odată nu li­ se va pute impune Cehiloră, seu mai bine nu le trebue nici o împăciuire. După acestea au vorbită mulţi alţi ora­tori, dar toţi în contra pactului. In fine s’a procedată la alegere, reeşindă depu­­tatulă Iosifă Heinrich, care deşi de ori­gine germană, totuşi elfi totdeuna a ţi­nută partea Cehilor, tineri. Din 60 de voturi Heinrich a primită 56. Din causă că Heinrich a trecută şi de astă-dată în tabăra străină, între Germanii din Praga s’a născută mare agitaţiune. Credinţa generală e, că alegerea lui Heinrich aproape cu unanimitate, este o hotărîtă demonstraţia în contra pactului şi remarcabilă e, că nu numai foile ce­­hilorfi tineri, ci şi cele ale Cehiloră bă­trâni aprobă alegerea făcută cu multă îndestulire. In Praga se vorbesce, că a­­cestă succesă arfi Cehiloră tineri este ună semnă rău, dăcă nu chiar ună pe­­nculă faţă cu pactulă germano-cehă. Dinafară. Privitoră la nota bulgară îndreptată Porţii, o telegramă din Con­­stantinopol îi împărtăşesce, că consiliulă ministerială otomană s’a ocupată în di­­lele din urmă cu ea şi a recunoscută în principiu îndreptăţirea multoră plângeri ale guvernului bulgară, dar n’a adusă nici o hotărîre. Representantulă bulgară în Constantinopol și, Vuk­ovici, a declarată guvernului otomană, în numele lui Stam­­bulovă, că nota bulgară nu e o amenin­țare, ci e simplu espresiunea stărilor ei faptice și o rugare de-a se ajuta acestoră stări. Ambasadorulă rusesofi a protestată de nou în contra ori cărei concesiuni privitoare la Gestiunea recunosterei prin­cipelui Ferdinandă. „Pol. Corr.“ primesce din Belgrad și o telegramă prin care i­ se face cu­noscută, că din incidentul­ aniversărei morţii lui Kaceansky s’a constituită o reu­niune cu numele „Velika Sefluja“, ale cărei instinţe s’ar îndrepta în contra Austro-Ungariei. Scopului reuniunei e lă­ţirea ideii uniunei între poporală sârbă, lupta pentru unirea naţională a tuturora Sârbilorfi şi ajutorarea jonaţionalilor ei lipsiţi. Reuniunea va eda cărţi şi bro­şuri, va constitui societăţi de lectură, va funda biblioteci şi va insui mereu, ca ideia marei Serbii să-şi afle espresiunea şi în massele poporalei. Ună conflictă sângerosă e în ajm­ă să se întâmple la graniţa albanesă. După cum i­ se scrie fetei vienese „N. Fr. Presse“ din Scutari (Albania), s’a ivită o mare dispută asupra unui dreptă de păşune la graniţa albanesă-muntenegrenă, care în timpulă din urmă a luată pro­­porţiuni îngrijitoare. E vorba de păşunea dela muntele Velipolie, ală cărei dreptă de folosinţă îlă aveau mai înainte lo­cuitorii muntelui Clemenţi şi ai satului Cuci, împreună. De când sătulă Cuci s’a cedată Muntenegrului, Clementesii pre­tindă, că numai ei mai au dreptă asupra paşunatului. Cucienii însă au reclamat şi au dobândită dela Portă restabilirea vechei stări de lucruri, adecă a dreptului de păşune. Cearta născută de aici a provo­cata repeţite conflicte sângerase între Clementesi şi vecinii lor­ muntenegreni. Iritaţiunea între Albanesi crescu şi mai multă în urma sgomotului răspândită, că Muntenegrulă face pregătiri se cuprindă muntele dela Gusinie, care i­ s’a recu­noscută prin tratatulă dela Berlină. In urma acesta locuitorii dela Gusinie, cari suntă mai toţi Mohamedani, au făcută legătură cu Clementesii („bessa“, cum ’i dică ei) şi s’au jurată să nu lase nici cea mai mică bucată de pămentă s’o ocupe Muntenegrulă, şi să-şi apere teritoriulă pănă la cea din urmă picătură de sânge. La jurământulă acesta se alăturară toţi locuitorii de la graniţa albaneză-mu­nte­­negrenă. In urma acesta guvernului mun­­tenegrenă a trimis a şese batalioane de soldaţi la graniţă în apropierea mun­telui Clemenţi. Măsura acesta, care nu pote decâtă să întărescă pe Albanesi în credinţa loră, că Muntenegrulă are de gândă să mai ocupe o părticică din te­ritoriulă albanesă, e cu atâtă mai pri­­mejdiosă, cu câtă tocmai pe timpulă a­­cesta, poporaţiunea albanesă e liberă de ori­ce muncă a câmpului, şi ca de obi­­ceiu, pe timpulă acesta se întâmplă con­flictele dela graniţă. Situaţiunea în Al­bania deci e îngrijitoare. In Londra poliţia s’a pusă în grevă. Turburările din zilele trecute abia de vor fi are păreche în analele Londrei şi ele suntă caracteristice mai alesă, că se facă chiar de cătrâ aceia, cari suntă chiăm­aţi să pădască ordinea şi liniştea publică. Causa turburărilor­ se (jice) câ este cestiunea dreptului la pensiune a poliţiştilor ei, ces­­tiune pe care căpitanulă poliţiei Munro a adus’o pe tapetă chiar şi în camera comuneloră. Dar între Munro şi minis­­trulă de interne Matthews s’au născută divergenţe de păreri, în urma cărora Munro şi-a părăsită postulă. Urmaşulă lui, Edward Bradford, a oprită adunările publice ale poliţiştilor­. In urma acesta agitaţia s’a mărită şi turburările şi-au ajunsă culmea în scandalurile, ce s’au întâmplată înaintea biuroului poliţiei în Browstreet. S’au întâmplată bătăi şi răniri şi trupele de prin casarme au fostă consignate. Pe lângă poliţişti s’au pusă în grevă şi purtătorii de scrisori (fac­torii). Telegramele mai nouă din Londra spună, că între ei şi direcţiunea poştală nu s’a putută face pănă acum nici o în­voială, împărţirea scrisorilor­ se face cu mare greutate şi întârejiare. In 9 Iulie greviştii au dată cu puterea afară din edificiulă poştei pe persoanele ce-i înlo­cuiau, s’a născută o luptă vehementă între ei şi au abejisă cu desăvîrşire ser­­viţiului; au ţinută apoi o mare adunare în Clerkenwell la care au luată parte ca la 5.000 şi au hotărîtă să începă greva, decă substitutorii lor­ nu voră fi demisionaţi. In urma acesta 100 dintre ei au fostă destituiţi din poştă, inimă-mi cu totu­l a D-tale, dacă în răstimp , de trei ani îmi vei fi credin­­ciosă și totodată vei rămâne mută“. Saint-Pierre cu o simplă clătinare din capă arătă primirea propunerei Câjei și din acelă minutu deveni mută........... In Turină s’a și lățită vestea boalei sale ; îlă compătimeau, der causa bólei nimenea afară de Câja nu o scia, ni­meni nu scia de ce e mută. Atâtă de frumosă, așa de tâneră, atâtă de bravă și mută!... Acăstă scrie aevea, că a atinsă în modă neplăcută pe fetele Turinului, dar în zadară ! Pre lângă totă compătimirea, pe lângă toate lacrimile vărsate în as­cunsă nu s’a putută face nici o strămu­tare în esența lucrului. Compătimirea amicilor, elfi nici că o băga în samă, din care causă cei mai mulţi l’au con­damnată şi au încetată a-i fi amici sin­ceri; şi elă a rămasă mută. Insă ca o povară grea îi apăsa inima gândulă, că nu-şi mai poate manifesta amorală în modula de pănă acum, şi nu odată se clătina în propusulă seu, dar totdeuna își aducea aminte de cu vreme de cinstea cavalerâscă — și tăcea. Intr’una din dile, îmboldită de o patimă nebiruită, era pe aci să dea cursă liberă simțăminteloră sale, uitândă ju­rământulă ; dar privirea rece a Cărei îlă împedeca — și a tăcută............ „Rămasură bună“ şi­ l’a luată prin o epistolă de câteva rânduri. Ajungândă în Francia, din ce în ce se lăsau nori mai posomoriţi peste firea lui. Trăia retrasă, ca ună eremită. Când erupse resboiulă contra Angliei, ună gândă i­ se furişă în minte şi inimă: a muri în răsboiu! La armată s’a purtată vitejesce, și lupta, care pe-aci era să fiă pierdută, nu odată o făcu victoriosă. . .. Vestea lui Saint-Pierre nu peste multă se lăți în tabără și’n țară. De ca­­valerulă mută vorbiau ostașii, or fetele amoroase visau de elă. Insă floarea neveș­­redită, atunci o potrivi mai bine în cununa-i de învingere, când într’una din acelea lupte, cu o cutezanţă ne mai po­menită, abătu lovitura de morte în­dreptată spre regele său. Regele îşi răsplăti mântuitorulă vieţii sale cu lanţulfi seu de aură, şi l’o nu­mită de comandantii supremă ală arma­tei. Acesta era o posiţiune forte înaltă pe acelea timpuri, dar şi Saint-Pierre a sciut’o purta cu demnitate. Prin reuşita bună a răsboiului, în­­tr’atâta şi-a câştigată iubirea regelui, încâtă acesta în tóte părţile ţârii a dată publicaţiuni, promiţendă ună dară re­­gescă aceluia, care va fi în stare să vin­dece boia eroului mută, îndemnaţi de premiură pusă, cu miile se adunau me­dicii din toate părţile ţârii în capitală, de ceea ce Saint-Pierre deveni îngrijată, că în cele din urmă prin atâţia medici aie­vea va deveni mută. Regele, ca să scutescă pe prietinulă sau de ori şi ce neplăcere, a ordonată a se vesti, că mediculă va primi pre­miulă publicată, dar acela a cărui probă nu va fi urmată de succesă, va trebui să morâ. După acésta publicațiune întru atâta s’au împuţinată medicii, încâtă nu au râmasă decâtă doi. Nici sciința şi esperința acestora inse nu au avută succesă, ei la ordinulă aspru ală regelui ei au fostă închiși și nici că voia se audă de scusele loră. In mijloculă capitalei s’a ridicată ună eșa­­fodă îmbrăcată în postavă roșu, pe care aveau se fiă esecutațî cei doi captivi. In timpulă acesta se însinua la cur­tea regală o damă de o frumseţă rară, care doria să fiă primită înaintea re­gelui. „Maiestate!“ dise tinera damă,­„nu­mai trei dile ceră, şi dacă în acestă timpă nu voiu fi în stare se vindecă pe amiculă Maiestății Tale din mutiă, de bună voiă îmi voiu pleca capulă sub barda călăului. Frumseţă răpitore şi maniera ele­gantă a tinerei dame ’lă pătrunseră pe rege, şi o ruga se rănunţe la o atare în­cercare zadarnică şi să nu-şi pună în pe­­riculă viaţa înfloritore. Tinera damă însă rămase forte ho­tărîtă pe lângă propusul­ ei. „Modul­ mea de vindecare e folo­­sitoră şi sigură, lasă-mă doar Maiestate să-lă aplică.“ — „Bine, curcă“ — z­ise regele — „dar nu uita, că decă încercarea îţi va fi zadarnică, moartea ţi-e sigură.“ SCIK­UIK IMLE1. 9 Alegere de protopopii in Braşovă. Astăc­! s’a făcută alegere de protopopă, pentru protopopiatulă I­­ală Braşovului. Candidaţi au fostă : protopopulă Ioanii Petrica, parochulă Vasilie Voina şi pro­fesorala gimnasialei loanii Popea. Votanţi au fostă 60 şi a primită parochulă Vasilie Voina 29 voturi, prof. Ioană Popea 18 voturi, şi protop. Ioană Pe­­trică 13 voturi. Astfel, a fostă alesă­­protopopă cu majoritate de voturi pă­rintele Vasilie Voina. ^ * Uni conflictu de graniţă. Cetimă în „P. Lloyd“, că din sătulă românescă de la graniţă, Cornniţa, 300 de Români înarmaţi cu furci şi cu puşci ar fi nă­vălită pe moşia statului Balta-Cerbului şi mai curândă ca gendarmii să-i fi ză­rită, ei au secerată toate sămănăturile şi le-au dusă cu dânşii. Poporaţiunea, care voia să-i oprască de a face acesta, fă îm­­prăşciată şi pusă pe fugă. A doua di o nouă céta de 60 Români a dată năvală; de astă-dată se întâmpla o încăerare sân­­gerosă între năvălitori şi gendarmi. Ună Română a fostă împuşcată, mulţi alţii răniţi, or alţii arestaţi. „P. L.“ susţine, că Românii voiau să omoare (?) pe ună silvanistă ungurii şi-­ şi deteră câte­va lovituri de cuţit şi când sosiră şi împie­decară alte acte de violenţă. Chiar aşa să fie?! Faptă, nobilă. Distinsulă comerciantă din Brăila, d-lui V. P. Sassu, a binevoită a înmâna administraţiei fetei noastre pre­ţuia abonamentului pe ună ană pentru cinci esemplare din „Gazeta“ de Du­minecă, cu rugarea, ca să se trimătă gratuită în cinci din acele comune ro­mâne unde se simte mai mare lipsă. Fapta acesta se caracterisăză pe sine însăşi. Mulţămimfi fierbinte d-lui V. P. Sassu în numele celoră, cari voră bene­ficia din darură seu marinimosă! * * * Societatea pressei in Bucuresci. Ce­timfi în fiarele din Bucuresci, că pentru adl. Sâmbătă sera 30 Iuniu­ v., suntă con­vocaţi în localul­ Redacţiei „României“ ană numera însemnată de d­iarişti cu scopă de­ a discuta asupra disposiţiunilor­ ce trebuese fi luate spre a se pute pune bazele unei societăţi a pressei. întru­nirea acesta este pregătitorea altei întru­niri generale, la care vor­ fi invitaţi directorii şi redactorii principali ai foia­­relor ei.* * * Bătaia lui Dumnedeu. In dilele aces­tea l’a trăsnită Dumnedeu pe primarulă din Băişora cu numele Marte Augusztin. De Dumnec­eu trăsnitulă a fostă, după cum scrie „Kolozsvár“, Română de viţă, dar a ţinută cu Ungurii. Elă a fostă unulă dintre cei mai mari sprijinitori ai „Kulturegyletului" din Iara de josă. * * * Convocări. Adunarea generală a „Associaţiunei Transilvane“ este convo­cată pe diua de 15 (27) Augustă în Be­­ghinula sasesti. — Adunarea generală a Despărțământului XI (Selagiu) ală „Associaţiunei“ este convocată pe 4 Au­gustă s. n. în Supurula de susii. — Adu­narea generală a Despărţământului II (Făgăraşfi) ală „Associaţiunei“ este con­vocată pe 15­­27. Iulie în Zernesci. Toţi Românii iubitori de cultura popo­rului nostru suntă invitaţi a lua parte la aceste adunări.* * * Institutul­ „Lumina" din Bucuresci, calea Rahovei, Nr. 46, a fostă ridicată, precum aflăm ei, la rangulă de liceu. Di­rectori vor­ fi d-nii Gr. G. Tocilescu şi d-lă D. R. Cordescu. Voră funcţiona la acestă liceu trei profesori de facultate şi alţi 8 profesori de la liceele statului. * * * Iubileula lui Guttenberg. La 24 Iuniu n. în multe orașe, mai alesă în Ger­mania, s’a serbată iubileulă de 450 de ani ală inventărei tiparului. Cea mai fru­­moasa serbare s’a făcută în Maiența, unde s’a născută Guttenberg la an. 1397. Cea dintâiu carte s’a tipărită la 1452 —1455 (Biblia). Guttenberg (sau cum se numia după părinții săi Gensfleisch) a murită la anul­ 1468.* * * Efectele tarifului pe zone în Austria. De când s’a introdusă tarifulă pe zone

Next