Gazeta Transilvaniei, august 1890 (Anul 53, nr. 172-195)

1890-08-01 / nr. 172

Braşovu, 31 Iulie st. v. Cu toate obiecţiunile, verbale nu-i vorbă, ridicate de Rusia prin ambasadorul­ seu din Constanti­­nopolă, d. de Nelidor, şi cu toate protestele Serbiei şi Greciei făcute prin trimişii lor­ plenipotenţiari din capitala Turciei în contra în­fiinţării episcopatului bulgară în Macedonia, Porta a înmânată exar­­hului bulgară beratele, prin cari se instituescu trei episcopi bulgari în Vesküb, Köprülü şi Ochrida. Faptulă înfiinţării episcopatului bulgară în Macedonia a făcută sânge reu în Rusia, mai alesă după nesuccesulu paşiloru întreprins­ de ambasadorulă rusă în acesta ces­­tiune. Dar mai multă, a reînviată rivalitatea dintre Serb­ și Bulgari, care a și provocată în­­filele aceste o demonstrațiă în capitala Serbiei în contra Bulgariloră. E vorba de meetingula macedo­­serbescă, ce s’a ținută în Belgradă. In acestă meetingă s’a accentuată tendinţa Bulgariloru de a desna­­ţionalisa şi a nimici elementulu serbescu din provinciile turcesc­ europene, contopindu’lu în elemen­­tulă tartaro-bulgară, au fostă nu­miţi Bulgarii „tiran!“, în contra cărora trebue se lupte Serbii cu risiculu vieţii. S’au mai acusatu autorităţile turcesc!, că persecută elementulu serbescu şi Bulgarii că au făcută pactă cu propagan­diştii catolici şi protestanţi. Nu puternu sei, întru câtă aceste acusărî suntă temeinice,­­ pentru­ că în nici una raportă ală­­­cjiareloră despre decursulă meetin­­gului nu vede să se fi citată vor­bitorii fapte, care se adeverescu acusaţiunile ridicate în contra Bul­gariloru şi autorităţiloru turcesc!. Deocamdată puternu semnala spirea, ce nî-o împărtăşesce „Pol.­ Corr.“, că guvernulă serbescă s’a­­ şi adresată cătră Patriarchală ecu-1 menică din Constantinopolu, însăr-1 cinându-lu se numescu episcop­­ser-, besci în Macedonia. Ceea ce da o deosebită însem­nătate acestui meetingă, este te­legrama ce s’a trimisă Țarului Ru­siei, făcendu-se apelă la puternica sa protecțiune. Ce atitudine va lua Rusia în această cestiune, când i­ se cere a­­jutorul­ din partea Serbo-Macedo­­nenilor, invocându-se politica ei tradiţională de a fi „protectarea credinţei şi a ortodoxiei“, e greu de spusă în acestă momentă, dar atâta se poate cuice, că cestiunea acesta va produce negreşită în Rusia ferbere, care ar pute sili pe Ţarulu se iasă din reserva de pănă acum. Scimă din trecută, că Ţarii Rusiei n’au remasă sure]!, când s’a făcută apelă de cătră poporele dela Balcani la protecţia şi ajutorulă loră. De aceea nu trebue se ne prinefii mirarea, că Porta e ore­­cum îngrijată de resultatula finală, la care ar pute duce cestiunea instituirei episcopilor­ bulgari în Macedonia. Astfel, o telegramă din Con­­stantinopolă ne spune, că îndată după trimiterea berateloră și con­trară sfaturiloră ce i­ le-au dată unele puteri, Porta a adresată la Petersburg o telegramă, motivândă darea beratelor, cu aceea, că ces­tiunea loră e o cestiune curată internă şi că Porta n’a fostă in-1 fluinţată nici de nota bulgară dela­­ 16 Iunie, nici de tripla alianţă şi de Anglia, ci hotărîrea sa de a le da e anterioră notei bulgare şi de altmintrelea aceste berate au fost­ cerute altă­dată chiar de Rusia. Porta esprimă speranţa, că raporturile dintre Rusia şi Turcia nu vor­ fi turburate din causa aceasta. Deca e adeverată, că Porta a adresată guvernului rusă o ase­menea telegramă, atuncî ea a severşită o mare greşălă şi pă­rerea generală în Constantinopolu e, că prin asemenea paşî mai multă îş! strică. Căci decă darea beratelor­ e o cestiune interioră, nu e nevoiă de a motiva, ori mai bine­­fişă de a se scusa înaintea unei puteri streine de măsurile ce le ia una guvernă în interesulu liniştei şi păcii interne. Scusele Porţii voră încuraja guvernulă din Petersburg şi in locă de bune raporturi se potă nasce încordări, care potă fi fatale pen­tru pacea şi liniştea, de care e atâta nevoia în Peninsula balcanică. FOILETONUL II „GAZ. TRANS.“ Şorecii din Hameln. Originea, nascerea şi aparinţa mul­tora popoare pe scena lumei istorice de comună se vede a fi învălită în oare­care mită, legendă şi poveste. De sigură pen­tru aceea, că pe acelă timpă de forma­ţiune în rassă şi giute — seu în stată — oină nefiindu, înţelegemă omă contimpo­rană, care anumită să fi scrisă istoria acelui poporă sau rassă, posteritatea mai dincoce, în lipsa unei istorii de pe acelă timpă, a fostă împinsă a scorni câte și mai câte povești, unele mai absurde ca altele, cu privire la acelă timpă stră­­vechiu. In ăstă punctă de vedere, poporele cele mai de frunte, ce au trăită ori tră­­iescă — întărescă aserţiunea de mai susă. Grecii, Egiptenii, Galii şi Romanii, — apoi Ruşii, Slavii în genere; Arabii, Turcii ne dau destule fabule şi mituri, când începemă cu studiarea timpului lor o aşa clisă eroică. Nu mai multă, chiar şi originea omului la multe poporă se arată răs­frântă în aşa­­fisele tradiţiuni ori cre­dinţe religiose naţionale. Cum s’a formată omulă, fiă­ care po­poră vechiu s’a cugetată în dreptă să ne spună: în resumată, toate admită nas­­cerea seu originea aceluia dela o Putere preesistentă şi mai perfectă decâtă den­­sulă. Suntă însă acestea lipsite de spiri­­tul­ fabulei ? Cu ivirea creştinismului au cădută însă acele fabule de creaţiune. Grecii şi Romanii le părăsiră ; ei ca creştini adop­tară credinţa în creaţiunea omului după cum o spune Biblia... Aşa cade şi minciuna în faţa ade­vărului istorică. * Saşii din Ardely, cu venirea loră aici — carea venire nu e din timpurile lui Noe, ci din timpurile forte apropiate ale istoriei lumesci — n’au putută să nu vină aci, fără a nu lăsa să se dică și despre a loră „aparițiune in acestă téra“ o fabulă seu poveste destulă de comică și bizară! Mitulă stă într’aceea, crezân­du-se adecă, că Saşii au fostă aduşi de cutare Spiritu pe sub pămentă cu cetera (lăuta) din ţările Flandria şi Sacsonia, şi de-odată numai s’au vădută că iesă la ivelă în Transilvania!... Ună poetă germană, cu numele Iuliu Wolff, are o poemă, întitulată: „Der Rattenfänger von Hameln“. (Prindetorul­ de sireci dela Hameln.) Veţi vedea, cum aceasta poemă tra­gicomică este o plămădală a fabulei despre poporulă săsescă cu venirea sa aici ! In „Rattenfänger din Hameln“, nu e personificată în fondu decâtă deală națională Odin (Oanh, Wondhank-Dunar) care conduce sufletele în o mare scu deală, ce se închide peste ele, de nu mai potă eşi — după antica credinţă germană. In fluerulă musicantului e per­sonificată puterea seu sborulă morţii, ce’lă tace prin lume; sărecii suntu su­fletele muritorilor­, deore­ce pe cum Elinii personificau sufletulă prin vre­­ună fluture, liliacă ori pasăre, ăstă modă personificau Germanii sufletulă prin „ună şprecea. Eroulă acestui poemă ală lui Wolff este ună lăutară, ună artistă, care se privia a ave puterea demonică sau a fostă chiar Demonulă, şi care popora­­ţîunei i-a făcută multă bine, și i-a fă­cută multă răa. Intâiu mântui comuni­tatea de șoreci, dér în urmă îi răpi copii. „Doch nirgends gibt es in Archiv für Forscher was und Finder, Als dass ein Peifer kam und rief Die Ratten und die Kinder“. A fostă déra una lăutară cu spi­­rită, ună talentă musicală şi nimica alta. Şi fantasia poporală l’a făcută pe acesta se sufere multe şi l’a făcută obiectulă legendelor­ uimitoare. Cercați, ca să vă asigurați cum dau talentele mari destulă materială întru inventarea de fabule şi mituri la deo­sebite popoare. Ună asemenea mită are fericirea a purta la numele seu şi Mu­­sicantulă din Hameln! Adecă poporul ă­l’a eternisată în IDI2ST Cestiunea amiéna. Patriarchula ortodoxa armenii Kho­­ran Asikian, în contra căruia au fostă îndreptate demonstraţiile din­­filele tre­cute în biserica patriarchală din Kum- Kapu, şî-a datu demisiunea în manile ma­relui viziră Kiamil-paşa. Patriarchula îşi motiveză hotărîrea sa de a demisiona cu aceea, că oţărîrea poporului arménit a a­­junsu unu punctu, care’i reduce la zero influinţa sa şi’lă împedecă d’a esercita vr’o autoritate, din care causă el, nu mai poate lua asupră’și nici o responsa­bilitate. Patriarchula a rugat­ pe marele vizira să’i presinte Sultanului petiția sa de demissionare, dar marele viziră a ce­rută patriarchului să schimbe forma pe­tiției, deoarece, cum e compusă în ter­mini de gravamine, nu i-o poate presenta Sultanului. Patriarchula a refusat­ ori­ce schimbare şi’i trimise vizirului vorbă, că decă nu’i presintă Sultanului cererea sa, va găsi alte mijloace, să i-o înmâneze. Atunci Kiamil-paşa trimise petiţia la pa­­lata. Pănă acum nu s’a primită demi­siunea patriarchului. Peste totu, cestiunea armână îi pricinuesce Porţii necontenită perplexităţi. Episcopii bulgari în Macedonia. Beratele pentru episcopii bulgari nou instituiţi în Macedonia, cari vor­ are reşedinţa în Vesküb, Ochrida şi Kö­­prük­i, au fost­ înmânate Exarchului bulgară din partea Porţii, cu tote obiec­­ţiunile făcute de Rusia, Serbia şi Grecia în contra acestei instituiri. Deodată cu seriea acesta despre înmânarea berate­­lor­, se anunţă din capitala bulgară şi demisiunea Patriarchului ecumenică, pro­babilă că din cauza resolvării cestiunei „­Gazeta“ ese în fiă­care cji. jLe o­mite pe aici iuno-uii'm: Pe unu anu 12 fl., pe sev«­lntî 6 fl., P& trei luni 3 fl. Paştii Misia ai străinătate: Pe unu anu 40 franci, pe sese luni 20 franci, pe tr­ei luni IQ franci. Se prenumără la tote oficiale poştale din întru și din afare și la doi. colectori. Atronamentic pentru Braşov­: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagiula I.: pe unu anü 10 fl., pe ş0SG luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusula în casă: Pe unu anü 12 fl. pe ş08G luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Cnu asemplaru c­er, v. a.­­tav 15 bani. Atata abonamentele câtu înserţiunile suntu a se plăti înainte. Xira d­iii IS, Aia insîratii aia si flPfitib: SBA80V3J, pieței mars fer. 22 9di0..ri rvsiraxioat?' im an pri­medei. Mft.m«nvipbo nu s* re trimiia I Birourile te asrunm: Bra ovii, p­ata mare Kr 22 Inse»rate vriei , rimași în Viona &udolfii Moste Halmaiein é folge * 'Otto Maas), enrt Schalek, Alois Brund IM. linkes * .4.Oppen­k,J,I)cn- Hilfavfl’in Bu *pr,sta: a. 7. OW­i­­btiger An ori Mezat Schwein .3e*t*at: în Frank?uat:­­?. L Dwilettin Ham­ Burg: Ă. Steiner . Frețulu in&erț aniiurfi. o peria garcaonan ri o o oclónA 3 er •• SO cr. Im­bra pentru o oliear®. Publi ar? mai des© după t&r.fă şi învoiala. Reel tme pp pachra HI-a i ■ereă iO cv. v. a. cou HO anî Hr. 172. Mercur! 1­­13. Augustu 1810. episcopatului bulgară în Macedonia în favoarea cer­erei guvernului bulgară, în contra cărei resolvări protestase şi Pa­triarchulă. „Frontit cătră Franța.“ Sub acestu titlu a apărută în Amsterdam, sub pseudonimulă „ Al­­degonde“, o broșură, care e che­mată a dovedi, că guvernulu Teri­­loru de jos, n’ar putea face altceva mai bună, decâtu să se alăture câtă se poate mai curendu la alianța triplă. Pentru alianța cu Germania aduce autorulu următorele motive: Germania e înrudită cu noi, cu po­porulă germană ne potrivimă mai multă în năravuri, în caracteră şi în modulă de a privi viaţa, şi multe din cele mai însemnate interese germane mergă pa­ralelă cu ale noastre... A mai mări încă puterea triplei alianţe poate fi numai onori­ficii pentru Ţările de jos­. Poporulă nostru şi guvernulă nostru trebue deci se de­clare cinstită şi sinceră, fără reservă şi bărbătesce, cu inimă deschisă, că în răs­­boiul tî­cela apropiată vremii se’mpărţimu cu poporulă germană înrudită cu noi suferinţa şi bucuria. Prin acesta primimă garanţiă, că învingendă Europa centrală, indepen­denţa nostra rămâne neatinsă; dar tot­odată lucrămă la realisarea unui scopă mare, şi anume, la împedecarea unei nă­văliri panslaviste în Europa, adecă a nă­­vălirei barbariei în Europa... Mergendă Germania mână’n mână cu Ţările de josă, o altă urmare va fi, că operaţiunile francese trebue să se restrîngă pe teritoriu francesă şi deciderea pe ună câmpă de bătaiă va fi în Franţa nordică ori în Belgia. Atunci e în totă casulă cu ne­putinţă ca, precum de obiceiu se ad­mite aci, îndată după isbucnirea resbo­­iului să se concentreze o armată francesă în partea estică dela Nordbrabant. In scurtă, prin alianţa nostrâ cursulă eve­­nimentelor, s’ar regula în modă natu­rală şi forte avantagiosă pentru noi. SCHULE­­MLEL Procesul­ de pressă al­ „Gazetei Transilvaniei“. Directorulă și redactorulă responsabilă ale fetei noastre, Dr. Aurel

Next