Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1890 (Anul 53, nr. 245-268)
1890-11-25 / nr. 264
pagina 2 şi ale semenilor săi. Anume a promisă mai întâi de toate, că se va îngriji, ca învăţătorii dela toate şcolele poporale să capete pe auă o plată minimală de 300 fi. în bani gata. Ministrulă a spus, anume, că elă scie cum că credincioşii bisericelor nu voră fi în stare să dea o asemenea plată învăţătorilor, dar ceea ce nu se va ajunge va da elă din bugetulă statului, ol în schimbă pentru acesta îşi va lua dreptulă de a numi elă pe învăţători, or nu mai marii bisericei. In privinţa acesta a declarată ministrulă, că va şi aşterne în dietă ună proiectă de lege câtă mai curendă. Las’, că după ce nici chiar învăţătorii de stată de astăzi nu-şi potă căpăta letile loră, din causă, ca nu-i de unde, aceste idei foarte cu greu şi le va putèa duce în îndeplinire ministrul Csáky, dar apoi dreptate este asta, ca tocmai cu banii adunaţi din dajdia bieţilor locuitori, să umble să calce dreptulă nostru autonomă asupra şcolelor susţinute şi înfiinţate de noi cu atâtea jertfe şi sudori pentru cultura nostră românescă? Ori cine pote să vadă, că decă va ajunge odată pe mâna ministrului ungurescă dreptulă de a numi pe învăţătorii noştri, elă ne va numi învăţători de aceia, cari se facă slugile diregătoriloră unguresc! şi cari îşi vândă legea şi naţia loră românescă. Nu ne trebuesefi nouă arginţii lui Juda. Dacă noi ne simţimă datori a plăti dările pentru bugetulă ţărei, şi guvernulă ţărei trebue să se simtă datoră a ne face nouă parte din acela bugetă ; dar decă noi, în schimbulă dăriloră cele plătimă, nu poftimă să ne facemă stăpâni peste bugetulă țărei, nici givernulă nu are dreptulă de a se face stăpână asupra școleloră nóastre în schimbulă ajutorului ce vrea să ni-lu dea. In tóte privințele se ridică adi nori grei asupra capului nostru de cătră Budapesta. Nici nu s’a desbătută încă în dietă legea pentru Kisdedovuri, şi era că ministrulă Csâky promite o altă lege prin care vrea să ne pună bine şi şcolile poporale. Cine stie câte au să mai vină asupra nostră, la totă casulă însă, cea dintâiu datorinţă a nostru este, ca să suportămă cu bărbăţie lupta, ce ni-o declară vrăşmaşii noştri, şi de timpuriu să facemă paşii de lipsă pentru încungiurarea primejdiei. A mai promisă ministrulă Csâky, că va aşterne dietei ună proiectă pentru schimbarea legei de pensionare a învăţâtorilor. In înţelesulă acelei legi, învăţătorii voră primi mai mari pensiuni în viitoră şi voră plăti mai puţină pentru fondulă de pensiune. Nouă însă nici acestă proiecta de lege nu ne pote causa nici o bucuria, deorece scimă, că iată ce face ministrulă Csáky, pentru maghiarisme.I cosiră, face. — „Nu-i de bunu ca boulu bunu, Ca brezdeză brezda négra Şi resare grâu roșiu“. Și se scalda și se’ntreba: „Ce-i mai bunu p’acestupamentu? —„Nu-i de bunu ca calulu bunu, Că te duce și te-aduce“ * *• * Se fii gazdă sănetosă Se plătesc! colinda nostră, C’unu colacii şi c’unu cârnaţui Şi c’unu paharu de vinu arsi. IV. La trupina merului, Hoi Lină Lină !***) Scrisă i mésa Domnului. Der la mésá cine şâde? Şade Domnului Dumnefieu Cu toţi sfinții ’mprejurulu seu. Da la masă ce’şi făcea? Işî cânta şi’şî veselea, Pi de véra pănă’n seara. Când îşî era de cu seara Se luară, se duseră, Cu trei cai împromponaţî, Cu prompoane de metasă Se-i veda sfinții d’acasă. fi: fi: fi: Peste văi p’unde trecea Mare văi arăduia, Peste câmpii ce’şî trecea Mândre câmpii înverejia, Peste grâurî, ce’şî trecea, Mândru grâu ni se cocea. Stă la portă și grăiesce: „Deschide, maică poartaL Maica deschide porta, Măna’n sânț îşî arunca. De-o corindă nu-şi afla Fiula sântă veselă sălta, Din mijloculu raiului De-a dreapta Tatălui. (Gazdă, se fii sănetosă, Se plătesc! corinda nostă. V. Pe feţele munțiloru, Corindă-m! Domne***) Sasu e calea zoriloru, Da nu-i calea zoriloru, Ci-i o dalbă mănăstire Pe nouă stelpuţî de céra Şi pe nouă de tămâia. Naltă-i naltă din piciore De efiietorî cu căutător! Şi din praguri ’i cu glasuri, Der într’ensa cine şede ? Că îmi şede Maica Sântă Cu Iuona, sântula Iuona, Da de lucru ce’ş! lucra? — Işî cânta şi-şî veselia, ţi de vară pănă’n seara. Când îşî era de cu seara Maică sfântă ’şî cuventa „Eu ieşi, Iuonu, că’nafară, Şi vedi Iuonu ce-i vede“. Sfântulu Iuonu se sălta Maicii sfinte-i cuventa: „Dalelele ce vecţuiu, Da-unu chiar galbenui luceferu Suindu-se, nălțându-se, Josu în sclavă lăsându-se Să fii gazdă sănetosă S’ajungi Craciunulu voiosi. Audite în Betfia, de * fi: fi: GAZETA TEAN8ILV.AM1I Nr 264—18^'. Confidenții pentru trataturii de comerciu austro-germanii s’a deschisă la 2 Decemvre în Viena. D-lă Kalnoky, ministrulă de esterne ală Austriei, a ţinută o vorbire, în care a arătată însemnătatea acestei convenţiuni, pentru interesele economice ale ambelorătâri; elă şi-a esprimată speranţa, că cu toate greutăţile, negociările vor avea ună resultată favorabilă, care va întări şi mai multă amiciţia politică dintre cele două împărăţii. ____ Dinafară. In Anglia şi cu deosebire in Irlanda domnesce de câtva timpă mare mişcare şi turburare in sînulă partidelor politice. Vestitulă Parnell, conducătorul poporului irlandesă, a fostă adecă judecată într’ună procesă de divorţă (despărţire), ce l’a intentată căpitanuîă de corabiă englesă O’Shea nevestei sale, pe care a acusat’o că susţine relaţiuni intime cu Parnell. In urma acestei şedinţe, mai alesă contrarii lui Parnell, dar şi mulţi din partisanii lui, au susţinută susă şi tare, ca Parnell fiindă compromitată moralicesce, nu mai poate sta în fruntea partidei irlandese. In numerula din Dumineca trecută am arătată, că Parnell a cerută ca însuși poporulă irlandesă se hotâreascá, dacă elă este demnă se mai fiă conducătorulă lui seu nu. — In dilele din urmă s'au ținută la Londra mai multe întruniri parnelliste, în cari unii au fostă de părere, ca conducătorulă loră să se retragă, partea cea mai mare din ei însă au cerută ca elă să rămână şi în viitoră în capulă partidei irlandeze. La aceste întruniri Parnell a declarată, că elă nu se va retrage, chiar decă toţi deputaţii din partida lui l’ar sfătui la acesta, ci va aştepta ca poporulă, care l’a alesă, să decidă. Acum sosesce spirea, că la Dublin, capitala Irlandiei şi în alte oraşe din Irlanda au fostă mai multe întruniri poporale, în cari i s’a votată încredere lui Parnell. Se crede deci, că posiţia lui Parnell s’a îmbunătăţită şi că îi va succede a rămâne şi de aci înainte şoculă partidei irlandese. Impăratul Germaniei, care se purta cu idei mari de reformă, şi-a pusă în gândă de a introduce schimbări şi îmbunătăţiri în întregul înveţămentă superiorii alu împărăţiei germane. Pentru scopulă acesta înpăratulă Wilhelm a conchemată în Berlină o conferinţă de omeni învăţaţi, care va ave să se sfătuiască asupra întrebării, decă nu va fi lucru cu sfată, ca în viitoră şcolarii să nu mai fiă aşa de multă încărcaţi cu studii ca pănă acuma, restrîngendu-se orele din limba latină şi grecă, apoi ca să aibă mai multă grijă pentru sănătatea, loră corporală, prin înmulţirea orelor de eserciţii gimnastice. Impăratul însuşi a deschisă conferenţa arătândă într’o lungă cuvântare, că spiritulă trebuie să fie cuprinsă, nu numai formă. Elfi îşi esprimă dorinţa, ca şcolarii să nu fie încărcaţi cu totă felul de studii, cari nu li sunt de lipsă şi să se împuţineze materia de înveţămentă. Tinerii trebuescu cultivaţi a măsurată cerinţelor naţionale şi ale vieţii. Nu ne trebuescu noué, dise împăratulă, Romani, nici Greci, ci trebue se crescemă tineri nemţi naţionali. SCIKILK OIL SSL Intimpinări numeroase sosiriră din toate părţile dela particulări, amici şi soţi de principii ai noştri în cursul săptămânei acesteia, salutândă cu căldură liberarea Directorului fetei noastre din închisorile Cluşiului. Intre aceste amintimă adresa bine simţită subsemnată de 11 Români din Deva, în frunte cu domnii G. Almăşescu, proprietară, Alesiu Olariu adv., Georgiu Nicola parochă ş. a. Mulţumimă tuturora din inimă pentru aceste nobile dovedi de simpatia. * * * întrunirea studenţilor universitari. Cetimă în Românulă : Luni, 26 Noemvre, studenţii universitari sunt convocaţi pentru a discuta statutele şi memorandulă întocmită de comitetula esecutivă, în cestiunea ardelenescă. Comitetula esecutivă, compusă din d-nii Mehedinţă, Lupulescu, Negulescu, Policrată, Rădulescu, Mândrescu, Iordan, Bogdanu şi Dragomirescu, a luată măsuri pentru ca întrunirea se fiă câtă se poate mai populată şi mai solemnă. Au fost invitate la acestă întrunire mai multe persoane marcante din Bucuresci, mai alesă profesori, cari se intereseză de situaţia Românilor de dincolo. Probabilă că va asista şi d. Al. Orăscu, rectorul Universităţii. Va asista apoi d. Schwenhagen, corespondentă ală ziarului Kreizzeitung, care deja şi pănă acum a scrisă foarte favorabila despre mişcarea studenţilor universitari din Bucuresci, sârbă şi celă ală socialiloră, cu totulă apróape 100 de cântăreţi se adunară în localităţile hotelului „die Burg“, de unde într’ună conductă imposanta cu feliurite lampione s’au dusă la preşedintele corului română, la d-tă advocată Ioană M. Roşu, unde corurile cântară câte-o piesă, se ţinură frumoase vorbiri, şi se arăta istoriculă de 11 ani ală corului română. Peste noapte a fostă petrecere, or în diua următore cele 4 coruri, în marşurile musicei militare a regimentului 43, au plecată la biserica română la frunte mă coristă română, îmbrăcată în costumă naţională ducea frumosa liră, care este făcută de economulă română Nistoră din Berbişte. Toţi fruntaşii oraşului se aflau în biserică, unde preotul Nedici a ţinută o însufleţită vorbire, dând d espresiune bucuriei tuturor Românilor”. Urmă apoi banchetă, la care între alţii toasta şi notarulă publică Iuliu Niamesni, care cu lacrimi în ochi ridica paharulă în sănătatea poporului română, spunândă, că deşi elă nu este Români, cunosce însă acestă bravă poporă şi lă iubesce din totă sufletulă lui, dorindu-i să fie unită intru toate şi să înainteze nu numai în cântare, ci şi în sciinţă şi în păstrarea limbei lui materne.* * * Pentru punerea in fiinţă a autonomiei catolice, după cum este informată „Egyetértés“, ministrulă cultelor, Albin Csáky a conchiămată la o consultare pe metropolitulă Samassa "dela Agria, episcopul Schlauch dela Oradea-mare, contele Zichy, contele Stefan Szapáry, secretarulă de stată Berzeviczy, deputaţii: Neppel, Fenyvessy, Szivák, Györffy, Ugrón, Polónyi, Királyi, Ország, Asboth, Horanszky, Horvath, apoi pe consilierulă de secţiune Volafka şi pe episcopulă gr. cat. Mihailă Pavelă df la Oradea-mare. Conferinţa se va ţine în 21 Decemvre în sala de şedinţe a ministerului. * * * Concertula de Joi sera ală societăţii Philharmonien cu concursul D-rei Irene de Brennerberg dată în beneficiulă multă meritatului şi domnului dirigentă ală musicei orăşenesc!, d-lă Anton Branăner a fostă ună concertă rară şi distinsă. Cinci din cele mai frumoase şi grele piese musicale clasice au compusă programa. Salonulă era îndesuită de publiculă celă mai alesă, care asculta cu atenţiune încordată. Uvertura de Beethoven, Symphonia în Holl de Schubert, precum şi strălucita uvertură Tannhäuseră de Wagner au fostă forte exactă şi perfectă esecutate de orchestră. D-ră Brandner a fostă viu şi sgomotosă aplaudată. D-ra Irena de Brennerberg care a contribuită încă forte multă la strălucirea concertului, e deja cunoscută publicului nostru * * * Consiliului superiorii sanitara din Viena a luată hotărîrea de a nu se permite inoculaţiunea contra ofticei cu remediulă doctorului Koch, în afară de stabilimentele sanitare, la domiciliu etc., decâtă în casulă, când se va încredinţa de o observaţiune medicală continuă după injecţiune. Fiecare casă de injecţiune va trebui să fiă raportată autorităţii. » fi: fi: Sfinţirea lirei corului vocala din Biserica Albă s’a Săvîrşită în 16 Novembre pe lângă o mare solemnitate. Toate patru corurile, adecă corală română, germană, El X E I Eram în anulă penultimă ală studiilor mele, când, venindă în vacanţe acasă, găsim pe maica mea bolnavă de mai multă timpă, zăcendă în pată, şi singură. Tatălă şi fratele meu mai mare, George, şi femeia lui, erau la lucru în ţarină, căci era vremea secerişului şi părinţii mei, ca omeni săraci, nu-şi puteau năimi lucrători, şi trebuiau singuri să-şi secere holdişora, câtă o aveau. Ei lăsară deci apă şi hrană lângă patulă bolnavei şi se duseră la lucru, rugândă pe o vecină să fiă bună şi să mai viă peste oi, să caute de ea. Sărutândă cu mâna mamei, ca biata cu lacrimi în ochi, mă primi, fără a se pute ridica în pată. Ură pe mine mă umplu jale şi adâncă compătimire, văjendu-mî maica într’aşa o stare.... Mă puseiu la picioarele ei şi privindă la ea şi-ntrebânduo, ce are, ce o dore, şi nu-i trebuesce ceva, ea îmi dise: „nimica, dragulă meu, altă nu-mi trebuesce, decâtă apă prospătă, că tare mi-a sete.“ Ea biata avea idropică şi-i era umflată totă trupulă. Aduseiu apă, şi mama bea cu mare poftă. Mai întrebându-mă dânsa unele şi altele, în fine îmi cjise: ,,Domne, Domne, de multă mai şedi tu dragulă meu prin cele şcoli, când le-i mai sfârşi odată; eu pe semne nu-oi mai ajunge să te véde.“ Aici îşi şterse cu mâneca cămăşii lacrimele. „Mai am mamă (jece luni, şi apoi, cu ajutorulă lui Dumnezeu, sfârşescă: atuncia vină şi şedă pe lângă d-ta.“ — „O, fătulă meu, pănă atunci