Gazeta Transilvaniei, februarie 1891 (Anul 54, nr. 25-47)
1891-02-01 / nr. 25
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 25—1891. Alegatorii români din comuna Unimătu, cerculii Tășnadidui, comitatidu Stragiului, protesteza în modulă celă mai serbatorescă în contra proiectidu de lege pentru . asilurile de copii. După acesta d-la Ioană Brană la orele 12 și unu quartă, încheiă şedinţa între sgomotoase urări de „să trăescă!“ ! Convocare. Alegetorii români din cerculă de alegere ală Şimleului, Zelau, şi Crasna suntă învitaţi se binevoiescu a se presenta la conferinţa, ce se va ţine Vineri la 13 Februarie st. n. a. c. la 11 ore înainte de mecacji în sala cea mare de la institutul „Silvania“ în Şimleulu, Silvaniei. Obiectele conferinţei sunt : a.) dechiararea alegetorilor faţă de proiectulu de lege relativii la asilurile de copii, b.) reconstituirea clubului electorală, c.) alte propuneri eventuale. Şimleu, la 6 Februariu 1891. Pentru subcomitetul clubului electorală : S. Orosu, Dr. I. Nicliita, I. Serbu. Convocare. Alegetorii români ai cercurilor electorale Reghină şi Gernesigă, suntă prin acesta rugaţi a se presenta în numeră câtă mai mare la o şedinţă, ce se va ţină în Reghină la 19 Faurii n. c. 2 ore d. a. în sala otelului „Calulă albă“, eventuală în una din cancelarile subscrişilor. Obiectul consultării va fi proiectulu referitorii la asilele de copii şi alte evenimente referitoare la vieţa nostră politică naţională. Reghina la 8 Faură n. 1891. Dr. Ales. Todea, P. Barbu, not. preş. club. elector. Convocare. Alegătorii români din cercurile electorale ale comitatului Făgăraşului sunt rugaţi a se presenta la o conferinţă ce se va ţine Vineri în 8 (20) Februarie, 1891 la 11 ore a. m. în sala „Hotelă Lauritsch“ din Făgăraşă. Obiectele de pertractare sunt : a) Reconstituirea clubului electorală, b) Dechifirarea alegetorilor, fața cu proiectulu de lege relativii la asilele de copii, c) Propuneri eventuale. Făgărașu, în 8 Februarie 1891. Basiliu Batiu. Iuliu Dană, beizustehen, zugedacht war, und dass das nur ein halbes Iahr alte Kind derselben blos zufällig getroffen worden sei. Es kann diese That auch nicht als eine schwere Polizeiübertrettung gegen die körperliche Sicherheit erklärt werden, weil die Beschädigungen durch Raufhändel nur dann als eine schwere Polizeiübertrettung behandelt werden können, wenn solche sichtbare Merkmale und Folgen an dem Körper des Verletzten zurücklassen ; nun ist aber die Mutter des Kindes, welcher der Schlag gegolten hat, gar nicht verletzt worden, und es lässt sich auch nicht voraussetzen, dass dieser Schlag nach ihr mit einer solcher Gewalt geführt worden sei, dass er an ihren Körper sichtbare Merkmale zurüchgelassen hätte, falls sie getroffen wäre. Dies lässt sich insbesondere aus dem Umstande, dass das halbjährige Kind derselben in Folge des ihr zugedaehten Sehlagen gestorben ist, nicht mit voller Gewissheit sehliessen, weil ein halbjähriges Kind wohl auch durch einen solchen Schlag am Kopfe um das Leben gebracht werden kann, welcher einer erwachsenen Person am Körper gar keineu Nachtheil zufügen würde, tjbrigens ist das Nachschlagen mit einem Stocke nach einer bestimmten Per son in der Regel nur für diese, nicht aber für andere Personen in Ansehung der körperlichen Sicherheit Gefahr drohend, daher denn diese Handlung der Beschuldigten auch nach dem § 183 Strf. G. B. II Theiles nicht als schwere Polizeiübertrettuug geahudet werden kann. Die Thathandlung ad 9 würde nur dann ein Verbrechen der öffentlichen Gewaltthätigkeit begründen, wenn dieBeschüldigte sich den obrigkeitlichen Abgeordneten, in deren Aufträge es gelegen war, einige Untherthanen zu arretiren, in der Vollziehung dieses Befehls mit gefährlicher Drohung oder gewaltsamer Handanlegung wiedersetzt hätte. — Diess ist aber nicht geschehen, denn sie hat denselben nur soviel gesagt dass sie die Arretiruug der erwähnten Unterthanen nicht zulassen werde. — Die Thathandlung ad 10 begründet wirklich nach § 71 des Straf G. B. I. Thl. die schwäre Polizeiübertrettung gegen die Sicherheit des Staats Bandes durch die Aufwiegelung der Untherthanen gegen ihre Obrigkeiten, denn sie hat erwiesenermassen den Vicegespan, Oberrichter, und Stuhlrichterde3 Zaráuder Komitates vor den Untherthanen, Diebe und Betrüger gescholten, dieselben verdächtiget dass sie ihren Befehlen falsche Verordnungen zu Grunde legeu, und die Untherthanen bei versehiedeuen Gelegenheiten, insbesondere auch durch die abgehaltenen Reden vor der Kirche abgefordert den Befehlen des Komitatsbeamten keine Folge zu leisten, sondern dieselben mit Mistgabeln aus dem Dorfe zu jagen. Der erste Richter hat daher mit Recht die beschuldigte wegen dieser That, der in dem §._ 71. des Strfg II. This bezeiohneten schweren Polizeiübertrettung für schuldig erkannt, und sie dafür zu einer dreimonatlichen Arreststrafe, sowie auch zur Tragung der Gerichtskosten verurtheilt, in welchen Beziehungen das erstrichterlicha Urtheil auch bestätiget wird. Die von dem ersten Richter in dem Urtheile dato 14-ten Dezember 1850. Z. 1396. ausgesprochene Abschaffung der beschuldigten Katharina Varga aus der Provinz Siebenbürgen ist weder im Gesetze gegründet, noch zur Abwendung einer Gefahr für die öffentliche Sicherheit nothwendig, weil der § 71 Strfg. II. Thl. die Abschaffung aus dem Orte oder der ganzen Provinz nur gegen die Verfasser von gruudloseu Beschwerdeschriften wieder die Obrigkeitenjverhängt, die Beschuldigte aber derlei Beschwerdeschriften selbst nicht verfasst, sondern wie aus den Untersuohungsakten erhellet, sich in dieser Absicht entweder an Advocaten, oder andere Schreibkündige Personen gewendet, und dieselbe durch ihr Treiben in den drei Ortschaften Abrudfalva, Butsum und Kerpenyes keineswegs die Störung der öffentlichen Ruhe bezweckt, sonder in dem Gefühle, dass die Insassen dieser drei Ortschaften von den Beamten der Cameral Herrschaff, bedrücket, und in ihren Rechten verkürzt werden, nur die Zurückführung ihrer Robothpflichtigkeit auf das ursprüngliche Maass, nach welchen ihre Voreltern die Frohnen geleistet haben, und die Zurifkerlangung der ihnen durch die Herrschaft vermeintlich mit Unrecht eintrissenen Gründe beabsichtiget hat, und nunmehr die Wiederholung eines ähnlichen Treibens von der Beschuldigten nach ihrer Befreiung, bei dem Umstande, das inzwischen das Verhältniss der Untertänigkeit aufgehoben, und auch die Regelung des Besitzstandes zwischen den Herrschaften und ihren ehemaligen Unterthanen in Angriff genommen wurde, ums weniger zu besorgen ist, als sie durch ihre mehrjährige Verhaftung zur Überzeugung gelangt sein muss, das ihr Fürgang ein gesetzwidriger gewesen, und dass ein ähnliches Treiben ihr auch in Hinkunft eine Strafe zuziehen würde, wozu noch kommt, dass die Komitatsbeamten, gegen welche sie ihren Tadel und Schmähungen gerichtet, als solche nicht mehr fungiren. — In Absicht dieser Gründe wird das erstrichterliche Urtheil in dem Absätze, wodurch gegen die Beschuldigte die Abschaffung aus der Provinz ausgesprochen wurde, dahin abgeändert, da s diese Abschaffung nicht Platz zu greifen habe. — Auch gegen die Unterthanen der genannten drei Orstchaf - ten ist kein Grund vorhanden, eine Kri- Convocare. Alegătorii români din cercurile electorale Orăştie, Deva, Hunedoara, Ilia şi Haţegă sunt rugaţi a se presinta la o conferinţă, ce se va ţină Sâmbătă în 21 Februarie st. n. a. c. la 2 ore d. a. în sala hotelului „la contele Ştefană Széchenyi“ din Orăştie. Obiectele de pertractare: „Consultarea asupra proiectului de lege despre asilele de copii/ Orăştie la 10 Februarie 1891. Dr. Ioană Mihu, m. p. Dr. A. Tincu, m. p. F. Hosszú Longina, m. p. împărţirea păşunilorii comunale. ţFine.) 4) In vederea acestora comassarea este necesară numai pentru arături şi fânaţii, unde permite natura terenului, că agricultorulă să nu-șî mai perdă cea mai mare parte din di umblândă dela ună locă la altulă, dela o sorte și livadă la alta, la 25—30 părțele ca să încarce mă cară de fen etc. Arăturile să se ia pe câtă este posibilă în 6—8 loturi în scopulă de a introduce o sistemă alternă — Fruchtwechselwirthschaft— cu rotaţiunea de 6—8 ani, încâtă pămăntulă să se lase numai odată ogoră în timpă de 6—8 ani şi sistema de 3 câmpuri cu ogorulă al 3-lea au să înceteze. Livecjile şi fenaţele de lângă rîuri şi apele curgetoare să fiă astfelă distribuite şi arangiate, ca se se potă irriga de cătră livedanulă — versătorulă comunei — Gemeinde Rieselmeister, — toamna şi primăvera, pentru comuna întregă, ca prin materiile aduse de apă — gunoaie şi nomolă — să se restitue livechiloru substanţele luate prin recolta de lână. 5) Păşunile rămână ca păşuni vecinice, ce au fost, însă separându-se păşunile de păduri, în scapă ca păşunile să se cureţe de tuferişuri şi buruieni, ca să dea o bună şi suficientă hrană pentru vitele de prăsilă şi tinere şi să facă posibilă o cultură şi economiă intensivă de vite, singură profitabilă pentru noi. 6) Deoarece ne lipsesce şi materialul propriu şi debuşeu însemnată pentru desvoltarea unei industrii intensive a lăptăriei, pentru noi numai producţiunea de vite de muncă, carne, lapte şi lână — vite pentru mai multe felese deodată — este profitabilă. După esperienţele de păn’ acum cultura cailoră pentru hamă și armată, acum de când statulă ne ofere armăsarii săi pentru o taxă mică, este nu numai ușoră dar şi destulă de avantagiosă. Dintre vitele cornute deorece rassele străne: Möllthal, Pinzgau, Simmenthal, Olandeze etc. nici una n’a dată resultatulă dorită, căci în privinţa laptelui ele ’şi perdă cantitatea de lapte din ce în ce mai multă, or ca vite de tinsă şi strapate suntă inferiore la ale nóstre, va trebui dată mai multă atenţiune şi îngrijire vitelor nóastre indigene de rassa podolică, tipulă de Câmpiă, ca una care este răbdarcă, mulţumitoare şi totodată una dintre rassele de vite cele mai bune pentru fugă strapate şi cazne. încrucişările lor cu vite străine n’au dată pănă acum nici ună rasultată de ceva importanţă, de aceea ele ar trebui să se cultive în rassă pură fără amestecă cu sânge străină. Mai departe după esperienţele făcute cu bivoliţele în bivolăria modelă a statului ungară dela Şercaia, cultura bivolului merită toata atenţiunea şi îngrijirea nostră a tuturoră, căci elă cu timpulă va deveni ună animală lactiferă de prima ordine, atâtă în cantitate, câtă şi în calitate. Cu privire la ovicultură, oia ţigară, care are o lână mai subţire şi mai mare şi ună lapte mai grasă, merita să fiă substituită în totă locală ţurcanei şi bârsanei. 7) Deoarece toate ţerile, cari au ajunsă la o cultură întinsă şi renumită de vite ca Olanda, Holstein, Wilstermarsch, Elveţia etc. nici una n’a dobândită succesele şi reputaţiunea viteloră loră prin ţinerea loră în grajdu şi nutrirea loră din mână, ci din contră prin păşunele loră abundante şi bogate, pe cari pască neconturbate sub celulă liberă diua şi nóaptea, şi mai departe, deorece după cercetările lui Märker Weisske*) s’a dovedită, că păşunea — iarba verde — este cu multă superioră atâtă cantitativă câtă şi calitativă ori şi cărui altă nutreţă aspru şi nu poate fi compensată şi substituită cu nimică, mai alesă pentru vitele tinere şi de prăsilă, vomăţice , că ţinerea vitelor în grajdă şi nutrirea loră din mână —Stallfütterung — pe timpulverei este o utopia şi cu totulă iraţională pentru raporturile noastre climaterice *) Dr. Weisske Beiträge zur frage, über Weidewirthschaft u. St.allfütterung. Breslau 1871. şi culturale. Vitele nóastre de prăsilă şi ţinere pentru a deveni bune vite de fugă şi de muncă trebue se merge şi umble la aeră curată şi cu câtă vară alerga mai multă cu atâtă vară deveni mai robuste, şi mai vânjose. Deci păşunile comunale trebuescă conservate aşa cum suntă. Cu totă comasarea ţermiloră şi fenaţeloră şi cu toata agricultura intensivă posibilă vomă beneficia şi mai departe de avantagiulă de a avea ouă viţelară, văcară, boară, stăvară comună pentru comuna Intrega, ba poate şi pentru oii şi pentru noapte. Satele voră rămâne totă sate compacte cu edificii economice complete, făcândă numai ună şoprană uşoră la moşiă pentru adăpostirea omeniloră, animaleloră şi unelteloră de picuri şi viscole. Deci mare dreptate a avută ministrulă când s’a opusă împărţirei păşuniloră comunale ca vătâmatare obştei locuitoriloră agriculturei şi culture de vite a ţerii. 8) Mai putea adăuga înse Escelenţa Sa cu dreptă cuvântă că sarcina principală şi reală ce bântue comunele nu suntă păşunile ci pădurile, cari nu suntă nici păduri nici păşuni, pădurile de stejară nu mai au nici o valoare, numai din puţini stejari mai poţi face doge, încolo numai buturi de fântână şi alta nimică, — lemnele nu mai au nici o valoare ca lemne de construcţiă şi de folosă şi în cele mai multe păduri stejarură şi fagulă cu bradulă este înlocuită prin tufele de arine, mestecani şi alună — şi la aceste nu s’a gândită nimeni. După noi aci este cangrena comuneloră. Păturile nu mai suntă în realitate nici păduri nici păşuni, deşi numirea loră de pădure şi contribuţia li s’a conservată, dar şi au perdută caracterulă cu totulă. George din Crângoi. 8CIUILE ţiniEI. Asentare. Cu privire la asentarea dia anulu acesta ministrul, ungarii de résboiu publică următorea circulară. Recruţii, cari au boia trachoma, şi a carora vindecare e probabilă, trebue să fie încredinţaţi supravegherei unui spitalu seu a unui medioft comunalii şi după însănătoşarea lor, trebue aduşi la asentare. Aceiaşi disposiţiune îi privesce şi pe acei recruţi, cari suferii de bolă de ochi provocată într’una moda artificiala. Autorităţilor le stă în putere, ca se aducă chiar cu puterea pe recruţi la asentare.