Gazeta Transilvaniei, aprilie 1891 (Anul 54, nr. 74-96)

1891-04-02 / nr. 74

OSTcu abonamentu „GAZETA TRANSILVANIEI“. Cu fl Aprilie fl8f,fl stilfi vechiu •’a deschisă nou abonamentu, la care în­­vitarnu pe toji amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţului abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 8 fi pe şase luni 6 fi., pe unu anu 12 fi. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe anui anu 40 franci. Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro-Ungaria: pe anu 2 fi., pe şese luni 1 fi. Pentru România şi străinătate: pe anu 8 franci­, pe şese luni 4 franci. Abonarea se poate face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vor­ abona din nou be binevoescu a scrie adresa lămurită şi a arăta şi poşta ultimă. Administraţîunea „Gazetei Transilvaniei“, Braşov­, 1 Aprilie v. „Este o vechia practică guver­namentală în Ungaria, ca libertatea publică se fiă restrînsă pe lângă intonarea cestiunei de naţionalitate şi sub pretextulu ei. Când se plânge oposiţiunea din causa abusurilor­, ce se făcu la alegeri, ne vină cu aceea, că cu cu!) acesta se întâmplă numai în interesulu maghiarismu­lui. Dacă candidatură oposiţiei păşesce într’ună cercă miestă unde se află adecă şi nemaghiari, şi dacă eventuală se aliază cu alegătorii nemaghiari îndată se ridică în con­tra loră acusarea de nepatriotismă. Dar majoritatea pote se-şî susţină domnirea cu voturi de ale naţio­­nalităţilor­, tîrîte la urnă cu bani şi cu de-a sila prin presiune ad­ministrativă, or cu concesiuni poate atrage la sine pe deputaţii croaţi, acesta este crtată şi este politică maghiară, contra căreia nu se poate face nici o obiecţiune“. Aşa se esprimă principalulă organă ală stângei estreme ma­ghiare în introducerea unui arti­culă întitulată: reforma adminis­trativă şi naţionalităţile. Oposiţiunea maghiară koşuthistă a ajunsă într’ună cornă de capră. Pănă acum ea căuta­se se întracă cu guvernamentalii în atacarea şi huiduirea naţionalităţilor­. Numai de curendă au debutată Koşuthiştii arăşi în contra naţio­nalităţilor, cu ocazia desbaterei proiectului de lege pentru Kiş­­dedovurî. Cine striga mai tare, că trebue se ia în apărare Kişdedov­­urile, pentru că printr’ensele se potă maghiarisa mai uşoră naţio­nalităţile, dacă nu Koşuthistulă Otto Herman? Acuma însă, ce se întâmplă? Gruvernulă şi omenii lui vină şi de astădată, în cestiunea reformei administraţiunei, şi aducă aceleaşi argumente în favoarea proiectelor f loră de reformă, ce le-au desfăşu­rată deputatul­ Herman şi soţii pentru proiectul­ domnului Csâky. Totă naţionalităţile suntă d­uha, cu care cei dela guvernă voră să sparie pe oposanţii administraţiei­­ de stată şi totă maghiarisarea este alpha şi omega „raţiunei de stată“, care după ei ar pretinde catego­rică introducerea acelei adminis­traţi­uni. Şi acum nu le mai vine la so­­cotală voinicoşiloră Koşuthişti, ca să strînge în contra naţionalită­ţilor­, pentru că prin acâsta ară da dreptate numai duşmaniloră autonomiei comitatense. Dar vrândă să combată pe gu­vernamentali, nu potă urăşi să ia în apărare naţionalităţile, căci ară trebui să dovedască atunci, că nu suntă aşa de periculose cum c­ice d-lă Szapary şi că nici maghia­risarea loră nu este de lipsă. Aflându-se în acastă dilemă, kossuthiştii nu ştiu cum să iasă din zăpăcala loră şi ca totuşi se potă combate stratagema guver­namentală, susţină acum că nu mai e pericula din partea naţio­nalităţilor­, deorece acestea nu se mai potă răzima pe reacţiunea austriacă. Ele s’au retrasă în pa­sivitate, seu au încheiată pace cu Ungurii, pentru că s’ar fi convinsă, că „pe pământulă patriei numai Maghiarulă poate fi ceva deDomne ajută, şi că prin urmare e zadar­nică a te opune lui.“ Se facă ridiculi numai kossut­hiştii cu asemeni gugumănii, la cari voră răspunde guvernamen­talii prin hohote. ţ­ice foia kossuthistă, că „esis­­tenţa naţionalităţilor­ este ună periculă cu multă mai mică, de­­câtă ară fi, dacă s’ar nimici liber­tatea, care a susţinută până acum Ungaria“. Dér acâstă libertate a fostă de altă soiu, decâtă aceea pentru care militeză şovini­ştii din stânga as­­tăciî; a fostă o libertate, care a lăsată să trăiescă şi naţionalităţile, dér n’a cerută ca să le omoare. Kossuthiştii săpândă groapa na­ţionalităţilor, voră cădâ înşişi în ea şi noi ne mângăiămă cu speranţa, că voră trage după sine şi pe gu­vernamentali. FOILETONUL: „GAZ. TRANS.“ Ci to urnă bep totre Maniei. I. Istoria nostră se petrece în Egiptă, în aceea ţeră, în care din vechime erau atâtea lucruri minunate şi demne de a le vedè. Timpul­ istorieiei nu e aşa vechiu, e tocmai ierna arimă a veacului presentă, când vice-regele Cursid, fiindă bătută de Sultanulă, locală lui în cita­dela din Cairo îlă ocupa Mehemet-Ali, care pe urmă deveni aşa de puternică şi de faimosă. îndată după ocuparea acestei cetăţi, Sultanulă atâtă prin blândeţa, câtă şi cu arma cuceri pe toţi locuitorii egip­teni, numai Mamelucii, acesta poporă falnică circasiană, care domnia de câte­va vecuri în ţara piramideloră, ţinendă în jugulă sclăviei pe locuitorii indigeni, nu voiau de felă a-şi pleca capulă îna­intea noului domnitoră. Fiindă aşa­dară aceştia unicii ini­mici ai lui Mehemet-Ali, elă pricepu că pentru a putè domni în pace şi linişte deplină, are neapărată lipsă să aline câtă mai în grabă pe aceşti cerbicoşî Mame­luck E de cred­ulă, că planulă era şi făcută deja căci elă tocmai chemă la sine pe Salkcoch, comandantulă trupelor­ trimise de Sultan spre a-i fi la îndemână în casă de netrebuinţă. Salicoh se şi ivi îndată spre a primi mandatură viceregelui. Inchinându-se pănă la pămentă, co­mandantulă salută pe Mehemet-Ali, care ședea încolăcită pe ună divană, şi’și pre­făcuse odaia într’ună noră de fumă. — „Te-am chiămată aici“ — începu Mehemet-Ali — «spre ați împărtăși ună lucru însemnată, dela ală cărui succesă ori nesuccesă depinde viitorulă și sortea Egiptului. Mâne, când sorele ’și va fi făcută jumătate din calea sa îndatinată, acei begi dintre Mameluci, — 570 la nu­mără — cari locuiescă în minunatele palate de pe piaţa El-Ezbeehieh, şi cari atâţia ani domniră în modă absolutistică peste acestă poporă, nu-i iertată să mai trăiescă. O propunere destulă de gravă, şi încă aşa de delicată, înoată decă nu vom­ purcede cu cea mai mare băgare de samă, va fi una dintre cele mai ne­sigure, ba și mai primejdioase. Planulă­­ meu de a i­nfluid­ e gata. încă la nóapte vei da ordină să vină aici în citadelă 4000 de Albanezi, cu cari eu la timpulă său mă voiu posta pe terassele și întă­­riturile de lângă drumulă, ce duce aici. Vei vedèa, cum voră căda acei viteji îmbrăcaţi numai în aură şi argintă, fără ca să fiă în stare a se apăra câtă de puţină! Totă ce ţi-am spusă, păstreză în secretă, căci ori­ce descoperire o vei plăti cu viaţa. Acum poţi merge, ge­nerale, te aşteptă înainte de revărsatură (folcloră cu oste cu totă “ — „Ordinulă primită îlă privescă de cea mai sântă datorinţă a mea“, — răspunse generalulă şi închinându-se, se depărta. Abia ajunse generalulă în odaia sa, care făcea parte dintr’ună paiaţă pom­­posă, ce era aşeetată într’o stradă la­terală, aproape de piaţa El-Ezvechieh, şi elă îşi şi chiăma secretarulă la sine. Acesta era ună Musulman cu pără roşu, faţa stricată de vărsată şi cu nişte ochi de vulpe. Cu supunere de sclavă se a­­propia de generală aşteptândă poruncile aceluia. — „Du-te şi caută numai decâtă patru Bimbaşî, — căpitani — şi le adă la cunoscinţă porunca mea, ca îna­inte de răvărsatură zoriloră să-şi con­ducă trupele în citadelă; în liniştea cea mai mare însă să se întâmple retragerea acelora din oraşă. Dealtmintrelea co­mandantulă trupeloră voiu fi eu.“ Secretarul” se depărta la momenta. Salkcoh începu a măsura odaia cu paşi mari; se părea că nici nu observă pe o fetiţă, ce şedea pe o canapea în partea dinapoi a odăii şi ai căreia pără blondină, ce era resfirată pe umerii ei drăgălaşă, precum şi faţa ei albă o pu­neau într’ună mare contrastă cu cele două sclave, ce şedeau la picioarele ei şi loviau eorejile plăcute ale unei mando­line. Intr’una din acestea, de pe părulă ei negru încreţită, faţa în coloarea oieu­­lui, buzele-i roşi de granată, puteai recu­­noaste o fetiţă din Abissinia, d­ar în cealaltă, de pe părulă ei de-asemenea negru, dar împletită artistică, de pe bu­­zele-i roși întunecose și ochii mari scân­­teiători puteai recunosce pe o fiică a Nubiei. La uină semnă ală stăpânei încetă sunetulă mandolinei, or cele două sclave CRONICA POLITICĂ. — 1 (13) Aprilie. In 11 Aprilie n. a. s’a deschisă Reichsratului austriacă în pompasa sală a palatului din Viena, fiindă de faţă membrii ambelor­ parlamente. La 11 ore se presentă Maiestatea Sa; înainte mergea miniştrii în corpore, apoi archiducii, ma­reşalii curţii cu sceptrula şi cu paloşulă. Miniştrii luară locu în stânga, or archi­­ducii pe estradă, împăratul­­ se sui apoi pe tron­, îşi puse chipiula pe capi şi ceti discursul­ tronului, care este lungă, anunţândă o mulţime de proiecte de lege, dar nu conţine părţi marcante po­litice afară de pasagiuli, în cari se es­primă încrederea în susţinerea păcii. Vomă reveni. Pressa germană se ocupă neîntre­ruptă de cestiunea triplei alianţe. „Nat. Zeitung“ asigură, că pănă acum nu s’a făcută nici m­ă pasă pentru înoirea alian­ţei şi dice, că cestiunea nici nu e aşa urgentă, deorece pactură espiră numai la sfirşitul­ anului viitoră. „Kreuzzei­­tung“ primesce din Parisă spirea, că şi Anglia ar avea de gândă să se alăture la tripla alianță. Se ocupă multă pressa germană și cu situațiunea esternă, — pe care din causa pregătirilor­ rusesc- o presentă ca periculosă. Ună comunicată semi-oficiosă ală lui „Nordd. Alig. Zeitung“ a voită, ce-i dreptă, se împrăștie îngrijirile, dar se dice, că acesta a fostă numai o încer­care de a ascunde adevărata stare în­­grijitore a lucrului. „Post“ deşi ar voi să liniştască pe cetitorii săi, negă însă, că nouăle îngrijiri, ce s’au iscată, ară fi numai o născocire, a pressei cu scopulă de a produce sensaţiă. ţ­iarulă bismarc­­kiană „Hamburger Nachrichten“ ,ficea că îngringrijirile, că Rusia ar voi să în­­cepă răsboiu în contra Occidentului, suntă esagerate; mai probabilă este, dire faia bismarckiană, că Rusia într’o bună diminață, când îi voră permite acesta raporturile europene, va trece cu vre-o 30—50 de mii peste Bosforă laConstan­­tinopolă şi apoi va aştepta să vadă, dacă se află vre-o putere mare, care să în­cerce a­ o alunga de acolo. Pe basa unei călătorii întreprinsă în Rusia de m0cru-­ji, ună corespondentă ală lui „Standard“ constată că împărtă­şirile pressei privitoare la pregătirile de resboiu ale Rusiei nu numai că nu suntă­esagerate, ci mai multă se pote dice, că ele înfâţişeză lucrulă în colori mai pu­ţină îngrijitore, de cum suntă întru a­­devără. In provinciile de med­ă-tji ale Rusiei omulă primesce impresia, ca şi cum o armată întregă s’ar afla tocmai acum la încheierea retragerei sale stra­tegice. In ultimele trei săptămâni s’au staţionata la întorsătura Prutului, în a­­propierea Bucovinei, şese regimente nouă de infanteriă şi trei regimente de călă­raşi şi în multe părţi din apropierea Moldovei se conscruescă barace pentru a adăposti alți 8000 de ostași. In ul­ .Cazeta* ese In liă-oare 41. n­oi.Uiitiiîe îskiri Atsu- Ungaria. Pa unu anu 12 fl., p«? 56* luni 6 11., Pe trei luni 3 fl. Peitri Rorâia îl străinitate. Pe unu anu 40 franci, pe sese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din Intru şi din afară şi la doi. colectori. Abo­amemii pentru Braşovfi: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiula I.: pe unu anü 10 fl., pe 1036 luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Ou duaulu în casă. Pe unu anu 12 fl. pe lése luni 6 fl., pe trei luni 3 O. Uni esemplara 5 or, ▼. a. sau 15 bani. Afcfttu abonamentele eftfcn şi înserţiunile suntu a se plăti înainte. Ufiaţiuna isaliutrstlîîfa Tlucgisîa: RIUSOVU, plats mare Uf. 22 Scrisori nofrancet» cu «« pri­­mesou. Mn«nem­ii:»s nu sa re­trimită ! Birourile de srasiuni: Br«­­ovu, piaţa mare 81 22 Inserate mai ţirira«ir,.d In Vivna Mudol/M HoseeHaasenstein ift Joiner (Qu­o Haas), henrii Schaisk, Alois amrMăi M.H'ikes,A.Oppeln,J, 1), Ktb&e; In Baieposta: A. V. Sold­­»truer An'on Misst Eckstein demat: la Frankfurt: O. L. Kihnii;în H«vm­­tJurg: A. Steiner. Preţuia inserţianilorii: o seriă garmo­ndă pe o poiână 8 or. m 80 or. 'îmoru pentru o pu- blicare. Publicări mai dese după tarif* şi învoială. Beelame pe pagina nn a o ■ereă 10 or. v. a. său 30 bani. Nr. 74. Braşov­, Luni, Harţi 2 (14) Aprilie. 1891.

Next