Gazeta Transilvaniei, iunie 1891 (Anul 54, nr. 122-144)

1891-06-01 / nr. 122

Braşov­, El Main v. Hotărîrea, ce a luat’o partida stângei estreme maghiare de a îm­­pedeca votarea proiectului de lege pentru reforma administraţiunei prin obstrucţiune, a produsă mare sensaţiă în cercurile dietale. Se pare, ca şi d-lă ministru-preşedinte Szapary s’a pusă pe gânduri, căci deca Kosuthiştii suntă decişi a esecuta cu totă energia hotărîrea loră, voră puté împedeca votarea legei pănă la nouele alegeri, ce se voră face în anulă viitorii şi atunci căderea ministeriului de faţă este ca şi sigură. Şi pe când contele Szapary trebue se fiă îngrijată pentru po­­siţiunea cabinetului şi pentru sar­­tea reformelor­, ce voesce se le realiseze, folosindu-se încă de tim­­pul­ de pace internaţională, pen­tru a încorona, cum se zice, opera reorganisărei statului pe case uni­tare şi centraliste naţionale, pe atunci trebue se fie nu mai puţină îngrijată şi partida stângei estreme kosutbiste de posiţiunea, de vacia şi de influinţa ei, căci daca şi de astă-dată va fi bătută pe totă linia de cătră partida dela putere, di­­solvarea şi apunerea ei succesivă va fi numai o cestiune de timpă. Bine au înţeles, dar şi unii şi alţii seriositatea momentului în casulă de faţă. Mai multe foi din Pesta au şi ventilată deja ces­­tiunea, că ce va face ministrulă­­preşedinte, deca „independenţii“ vor­ rămâne statornici în privinţa hotărîrei loră de obstrucţiune. S’a zisă, că contele Szapary ar fi de­cisă, ca în casulă acesta se ceră disolvarea camerei ungare, ba se mai 4i°ei­că elă a încercată chiar să se pună în înţelegere cu pre­şedintele partidei independente, Irányi, spre a îndupleca partida acestuia, ca se renunţe la obstruc­ţiune în schimbul­ unor­ anumite concesiuni. Solrile acestea se desmintă de cătră foile guvernului. Dar cu tote acestea esistența loră este o do­vadă, că cei dela guvernă suntă forte îngrijațî, ca să nu li­ se tragă o dungă peste socoteala. Ce e dreptă, împrejurarea, că partida oposiționala a lui Apponyi sprijinesce poiectulă de reformă ală guvernului a insuflată d-lui Szapary multă curagiu şi nu mai puţină l’a îmbărbătată şi faptulă, că multe comitate s’au pronunţată în favoarea reformei. Se’nţelege, că în aceste comitate totă oamenii gu­vernului dau tonulă. Pe temeiulă acestora împreju­rări, oficioşii ministrului Szapary pretindă, că majoritatea parlamen­tului nu numai, ci şi a ţerei este cu ei, bine solindă, că deca e vorba de opiniunea publică, ei se gândescu numai la Maghiari şi la afiliaţii lor­, oi nicidecum la na­ţionalităţi, acestea nu esistă nici în acte, nici în parlamentă. Astfeliu, scrie „Pester Coresp.“ că Szapary nu e omulu, care se se abată dela drumulă, pe care cu mintea lui espertă şi de omă de stată l’a cunoscută ca celă adevărată. Elu pote, basată pe simpatiile majorităţii ţerei, se înfrunte toate uneltirile de obstruc­ţiune ale stângei estreme. Nu se va alege nimica din acesta obs­trucţiune, adauge „Coresp. pesta­“, ci „independenţii“ îşi vor­ dovedi numai neputinţa loră; ţara va vedè, că ideile lui Szapary ţin­­tescă la progresula naţională, pe când cele ale independenţilor­ însamnă numai stagnaţiunea şi marasmulă, însamnă lupta păti­maşă în contra ori­cărora înoiri moderne. Vede-vomu cum va fi în cele din urmă şi cu „progresulă naţio­nală“ şi cu pretinsa mulţumire a opiniunei publice. De­ocamdată înse datori suntemu a le aduce aminte şi unora şi altora, că pe lângă ei, mai suntemu aici şi noi, naţionalităţile nema­­­ghiare, şi că ori ce lucrare a loră, care n’are în vedere şi mulţumi­rea acestoră naţionalităţi, este mai ..... uită, decât o stagnaţiune şi ma­­rasmă, — este o adevărată neno­rocire şi primejdiă pentru acesta stată. FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ DOCUMENTE privitore la mişcările Jtomăniloni din anii 1848—49. Publicate de Sil­vestr­u. Xv£old.­-kz-a,xvu.­X. Corespondenţe, ordine, declaraţii raporturi etc. Anului 1849. (Litere latine.) Frate! Qua un bun schi de Dejeu insuflat viu Romanu al nostru mai mare, scriene quaeva nou, schi ne mai da porunci, t­hae noi inchae quand putemu schi ne slugeste mintia, aduce ebu sine lipsa fa­ci mu dar nise par mai bune schi mai dulosi poruncsile tale, schi poporul ebu o peste fire iubire asculta glasulă teu schii aspecte, quand le esetese o carte dela tine pare obe reînvie. Schi eu mai notezu veste noae, cbee in jurul Blasiului satele sunt tóte arse, oameni ii dezaméa­­zae de-arându, din auzu numai stiu cbae derae jeji sar retrazsae cbaetrae secuji, dar nu știu dreptu, cbae in 10. schi 11 .zile au fost unguri in Miháltz de au dez­armată pe Romani. Despre lupta a 2. quae au fost in 13 Ian. nu stiu inebae que sau faecut. Axente se aflae in Zsingard pune poporu in telpi schi naedezsdujescu dupae que Dumnezeu chae de om erumpe peste jeji jom fraenzse duzsmani. — Ur­ban tene de nou Osorbelyu. Vive et Vale. Zsivazs (Geoagius 15 Ian an 1849. al taeu fidelu tS. Prodan Probu m. p. v. praefect. Adresa: Dela V. Pref. Aiudului. Viului erou romanu Avraam Ian­cu, cu onoare Exofio Unde va se afla. ("Litere latine). Zlatna, in 18 januarie 1849. Frate Iancule. Scrisoarea ce am priimitu prin Dom­­nieta avia in ea scrisoare dela Belgradu (in Servia) Constantinopole si Paris. Sti­rile ce am capatatu sunt foarte seriose. Nouri grei amenințetori de catas­trofe in Europa au întunecat prisonul orientului. Acelu resbelu in orientu de care s’au sguduit toate puterile Europei si pe care l’au conjurat aliația puterilor la 1840 căndu toate s’au unit spre a ţinea integritatea Imperiului otoman, este in ajunul disciderei lui. La 1840 Frangia sprijinind pe rebelul Pacică al Egipetului voea ruinarea Turciei si înfiinţarea in sta­turi independente libere tote natiunele din Turcia, naţiuni care se fie bariera civilisatiunei si apărarea Europei libere de năvălirea barbarei ginte de la Nord. Acum în 1849 Rossia voeste ruinarea imperiului otoman, păcbaste pe calea ce au apucat de la 1710 de a stinge Româ­nismul si de a cuprinde pentru dânsa principatele, si pentru Panslavismu pe celelante teri. Assâ din Serbia fratele nostru Balcescu ne scrie ca Rossia s’au înțeles spe a revolta Serbia, Bulgaria si Bosnia făgăduind tronul Bulgariei lui Milos Mihael ce au fost in Petersburg si Serviei întinderea ei. Puterile Europei Francia si Engli­­tera sprijinescu pe portă de a cere ca Rossia se evacueze principatele. Porta nemulţumita de Russi si de Boeri pen­tru simpatiile ce au cătră inimicii el prin comissarul nostru din Constantinopole ne pofteste de a merge acolo spe a representa interesurile ţerei. Porta dându Romanilor constitutiunea lor si uniunea Moldovei cu Valahia prin noi pote capăta ajutorul si simpatia celor 4,000,000 de Romani din Principate. In interessul dlară a populaţiunei Romane noi ne am hotă­rât de a pleca sperând a ve ajuta si pe voi cu arme si muniţie din armata amica cu noi adecă dela Turci. Voi aveţi nevoe de arme, de armele mantuirei si cu du­cerea nostra la Constantinopole vi le pu­tem da. Iată frate că atăta ne am omorat in tine câtu tie descoperim tot secretu in interessul principatelor la tine o se venim ca seui aratam si scrisoare comis­­sarului nostru din Paris in interessul Ro­manilor din Austria care ca si Turcia ameninţaţi de dismadulare numai in Ro­­manismu pote afla integritatea sa separa si de elementul Slav, si de cel Roman prin Italieni, si de cel german si de cel magiar. In amestecătura aceasta grosava misiunea nostre este a scapa Românis­mul a assigura pe cei 8,000,000 de Ro­mani, si a ta este a constitua pe cei 4,000,000 de Romani de sub Austria. Frate Iancule! in tine punem astadi speranta ce o avem in Magieru care in curând cu persona sa o se se­rveasca in CRONICA POLITICĂ. — 31 Maiu (12 Iunie). — Cu privire la amenințările coloră din stânga estremă maghiară, că vor­ căuta să împedece votarea legei pentru reforma administrațiunei făcendă obstruc­țiune, raportază „Bud. Tgbk­.“, că mi­­nistrul- președinte contele Iuliu Sza­pary ar fi declarata cătră mai mulți de­putați, că are de gândit se cera dela Maiestatea Sa disolvarea camerei deputa­­ţilor, de cumva stânga estremă nu va renunţa la planurile ei de obstrucţiune. „Magyar Hirlap“ povestesce asemenea despre disolvarea camerei, or „Bud.Tgbb­.“ zice, că marea majoritate a deputaţilor fi e de părere, că disolvarea camerei a devenita chiar o necesitate nedelătura­­bilă. Contele Iuliu Szapary voesce se mai aștepte până la sfârșitul­ lui Iuliu, și dapă stânga estremă nu se va do­moli, voesce se disolve camera. „Pesti Hirlap“ cjice că toate soirile privitoare la disolvarea camerei sunt­ neîntemeiate. Și nici aceea crice, că nu este adevărata că Szapary ar voi să amâne desbaterea specială pentru toamna. Din Viena se scrie cu data de 9 Iunie n. c.: La prantfură de astăzi din tabăra dela Bruck M. S. Imperatula Francisc Iosif şi-a esprimat, față de fis­­panula Simon, viua sa mulțumire din causa scăderei emigraţiunilorii din Un­garia superioră. Se bucură, că popora­­ţiunea s’a convinsă că nu e bine să îşi pără­­sescă vatra. Pe vice spanul Toth la întrebat M. S. că ore între Germanii din comi­­tat, progresezi cunosciinţa limbei maghiare ,şi îşi esprima satisfacţiunea faţă cu sis­­temulâ treptata ală respândirei limbei sa­tului fără mijloace silnice. — In Prokoplie, în Serbia, s’a ţinută sub presidenţa fostului ministru Avakumovicî o adunare a partidei liberale, care lua resoluţiunea, că procederea Soupstinei, a regenţei şi a guvernului în afacerea espulsărei reginei Natalia o privesce ca o violare a legilor­ şi o desaprobă, mus­­trânda în modulă celă mai aspru înde­plinirea ordinului de espulsare. — Din Petersburg se telegrafiază, că cercurile politice rusesci privescă cu linişte la tripla alianţă, căci sein, că politica europană nu o va schimba nici decâtă, ci va resulta o continuare a si­­tuaţiunei, cu care Rusia s’a obicinuită deja de multă. In Petersburg nici ună momenta nu s’a sperată, că după căde­rea lui Crispi, Italia se va rumpe de cătră tripla alianţă şi Rusia nu se în­şelă, deoa crede necondiţionată, că Ru­­dini continuă politica esternă inaugu­rată de Crispi. De sine înţelesă, că în faţa acestei situaţiuni, nici Rusia nu se abate nici câtă ună firă de pără dela posiţiunea şi atitudinea ei de pănă acuma. Agenţia de Constantinopolă anunţă: După cum se aude prin cercurile di­plomatice, ambasadorulă francesă contele Montebello a ameninţată cu ruperea rela­­ţiunilor­, decă afacerea dela Vifleim nu se va regula în sensulă representaţiuni­­loră francese. Ambasadorulă a cerută audienţă la Sultanulă. Resultatulă pănă acum e necunoscută, dar se pare, că afa­cerea încă nu s’a resolvată. După datele turcesci se cjice, că trupele turcesci s’au amestecată numai ca să-i împace. „Daxeta*­ase în fiă-care dl. lboiamte neutra Aisn. Ungaria. Pa unu ană 12 fi., ps »et. luni 6­8., Pe trei luni 3 fl. Fenti Mânia ii atrmitats. Pe unu and 40 franci, pe peae luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la tote oficiele poștale din întru și din afară fi la doi. colectori. Abonamentul­ neutru Braserii: la administration­. piaţa­ mare Nr. 22, etagiulă I., păună ană 10 8., pe pese luni 5 8., pe trei luni 2 8. 50 er. Cu duială în casă. Pe unu ană 12 8. pe Î6so luni 6 8., pe trei luni 3 8. Inn eeemplari fi or, v. a. acu Ifi bani. Atâtă abonamentele sâtă fi inserțiunile suntă a se plăti înainte. SMrann italiistitituja Tipsgrafia: BlMSOVU, plat* mart Sir. 22 Borkori nafranoats­us ta pri- Btescu. Manuscript« nu so re­trimita ! Birourii­ de amilii: Crajova, piața mare Mr. 22 Inserats mai primează în Vlant äudol/S Mossstraassnstein dk To­gir 1SOO Maas), Emk­e Schaiek, Alois Msmil M.D*kts,A.Oppslik,J.D/m­­tuttrt; la Budapesta: A. 7. Ooli­­tttiger Anton Msssi Eckstein Bem­at. (■ Frankfurt: 9. L. Baubt­.in Ham­burg: A. Steiner. Prețulă interțiunilor­; o eertă garmondă pe o coloana 8 or. ăi 80 or. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai date lupi tarifi pi învoială. Jteelama pe pagina III-a o aereă 10 or. v. a. teu 80 bani. Nr. 122. BrajovU, Sâmbătă 1 (13) Iunie. 189L SOIRILE PILEI. — 31 Maiu (12 Iunie). Societatea studenţilor­ români in Ber­lină. Ni­ se scrie din Berlină, că studenţii universitari români de acolo s’au cons­tituită în societatea scienţifică şi lite­rară sub auspiciile universităţii berlinese. Societatea portă numele: rSocietatea stu­

Next