Gazeta Transilvaniei, iulie 1891 (Anul 54, nr. 145-169)
1891-07-02 / nr. 145
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 145—1891. lulă „ ca vaieră" afacerile fondurilor, şi de la cine cere elă „încredere“ atunci când oamenii cu judecată independentă, chiar şi în acest comitet, îi strigă: ...pănă aici, şi mai departe nu! Unii comitetu din care lipsesc cei mai cu autoritate bărbaţi din ţinutulu Năseudului, ca vicarură Grig. Moisilă şi ca protopopulu gr. or. Simeona Monda dimpreună cu întréga preoţime gr. cat. şi gr. or. nu vomă greşi decă vomă susţine, că e putredă, că este o creaţiune a unui omu, care afară de persona sa nu mai are în vedere nimica. Deca adormiţii în Domnulă grăniţeri s’ar scula din mormintele loră şi ar vedé cine stau acuî în fruntea averilor, agonisite de ei cu lacrimi şi cu sudori de sânge, mai înainte de a’şi cere dela Dumnezeu şi a doua morte, mai că ar sbiciui pe aceia, cari se răţoescu şi se resfaţă acei în agonisala loră. Aşa ar fi, căci oamenii, cari fără de nici o bărbăţie au concesii se se derîme vechile instituţiuni, nu suntu vrednici de mai puţină. Acelora dintre membri din comitetulă administrativă ală desă amintiteloră fonduri, între cari găsim ă şi pe Itzig alăturea cu Pista şi cu Hans şi cari nu înțelegă şi nici că voră se scie de destinaţiunea fonduriloră, aceloră membri, ciiemă, puţină le pasă deca astacți e Ciocană în frunte şi mai puţină îi geneza, deca administrațiunea fonduriloru e ungureascu, deca în gimnasiu limba de propunere e cea maghiară, seu décumane, poimâne vor funcţiona ca profesori la gimnasiulă din Năseudă nisce cinstiţi jupânî unguri aduşi de pe pustele Ungariei. Durere, de dece ori durere, dar aşa este! Acesta comitetă constătătoră din membri aleşi deoparte la dorinţa protojucjiloră, apoi constătătoră de altă parte din membri numiți din sânulă congregațiunei comitatense, de bună seama că nu va putea se nu aibă în vedere înainte de toate interesele celoră dela cârmă, seu căpătuirea. Și apoi se nu ne uitămă, că celă ce portă fulgerulă pe deasupra loră este „cavalerulă“ Ciocană, elă comandează și stăpânesce. Când înse eşti stăpână și poruncitoră este uşoră se-țî storci „încredere" dela oamenii pe cari îi stăpânesc!. Dar despre acesta în numerulă următoră, plăcie catună nu te poțî presenta acolo“, sfârşi asesorul, năduşită. — „Voiu trece lină și nevăzută pe cale şi tu te vei duce la sora ta“, replică Ruth, privind cu sfielă la mirele, ei, de care despărţindu se, îşi îndreptă paşii spre grădina forestierului. Peste câteva minute ajunse în tufişti lângă grădină. Deodată se audiră apropiindu-se nişte paşi. Ruth se plecă. Cu nici una preţă n'ar fi voit să fie observată ; trase deci cu amândouă manile crengile unui tufiș al de stejar, să se acopere. Aproape de ea se autoi una sgomotă; ea se uită în jur. In depărtare de câțiva pași, lângă trupina unui arbore, stetea contesa George, cu ochii ţintiţi într’o direcție. Ruth încă privi într’acolo unde vedu pe inspectorul. — „Lothar, Lothar!“ esclamâ contesa. Aldenhofen se opri privind cu uimire spre contesa, care îngenunchiă înaintea lui. — „Iertare Lothar! Iertare pentru toate câte țî-am facut“. In lungula siră de ani ai despărțirei noastre, numai acesta momentulam dorită.“ — „Sculați-vă, domnă contesă! Nu aveți causă de a mă ruga, pentru că eu am iertată de multă și nici nu stiu să mă fi supărată vreodată pe d-ta“, obse elă cu o privire liniștită și rece. — „Lothar, aceasta indulgență blândă nu am așteptat’o. O,bu sclamă, că erăși te vei întorce odată și asta a fostă mângăerea mea. N’am fostă fericită, pentrucă și Carmen Helda iubesce numai odată!“ Ună zimbetă desprețiuitoră se ivi în jurulă buceloră lui. Elă făcu o mișcare, ca să se depărteze de lângă contesa, ce stetea în genunchi. Ea se aruncă cu frică ca să’i prindă mâna, eră însă să retrase cu o privire respingătore ca și cum ar vedea mă capă de șerpe. — „Vreau să facă tată ce pretincjl tu, numai iartă și uită“, se rugă frumoasa femeiă scăldată în lacrimi. „Splendoarea numelui, pentru care te-am înșelată n’a putută să redea liniştea sufletului meu, pentru că eu te doriama pe tine... or acum mă lapădă bucurosă de acesta nume, ca să fiu a ta. O "coronă prințiară mi-s’a îmbiată, Lothar, coroana prințiară. Dar eu o respingă ca să fiu a ta umilită soțiă.“ — „încă odată te rogă, domnă contesă, scoalá! Trecutulă e mortă și uitată. Eu, pe cum vezi, m’am împăcată cu sartea și încă mai bine de cum crezi. Nu te mai îngrji de mine și renunță la speranța de a mă avea, pentru că eu am uitată, — am uitată totulă !“ — „Lothar, nu fi aspru față de mine, deși merită acesta. Simțescă, că tu mă pedepsesci, pentru că porţi adâncă în inima ta chipulă meu. Spune ore, nu’i aşa?“ Ore într’adevără, Carmen George să fi fostă aceea, care atâtă de dulce şi insistătoră se putea ruga? Şi inspectorul nu simţia nici o compătimire, nu mai era în elă nici o schînteiă din iubirea lui de odinioră? Frumoasa ei fată nu mai deştepta nici o amintire în sufletul său?... Chipul ei zăcea ruptă de mânile lui în fântâna Nimfeloră... — „Tu taci, pentru că eşti prea mare, ca să spui o minciună, fii dâră nobilă, ca să fii mare în deajunsă. Nu fii atâta de aspru şi neîngăduitoră, faţă cu mine!“ — „Nobilă domnă, eu nu suntu aspru cu d-ta. Lasă să sfârşită. Frângerea credinţă d-tale de odinioră mi-a mântuită inima de-o înşelare amară, pentru aceea mulțumescă al lui Dumnezeu şi d-tale. Şi acum să lăsăără istoria juneții la o parte şi să nu o mai amintim.“ — „Nu, nu!“ suspina Carmen, care la începută asculta cuvintele lui dulci. „Eu vreu, eu trebue să teamă! Ah, Aldenhofen, dacă a adormită iubirea ta, lasă-o să se deștepte urăși; eu voiu servi pentru ea, ca o servitoare. Fă-mi plăcerea și nu mă numi contesă; e o pedeapsa pentru mine, căci pentru aceasta numire nu am păcătuită“. — „Nu am dreptul să te numescă altcum , precum și eu îți detragă dreptulă de a mă considera altfelă, ca pe ună străină.“ Carmenă se ridica, ochii ei scăpărau plini de mâniă, dar se stăpâni încăodată înăbuşindu-o. Din nou își întrebuința totă farmeculă, totă frunseta şi îndrasneala în cuvintele: „Lothar, te rogă!“ Secunde întregi îşi întâlniră ei ochii şi Carmen căzu de durere la pământă, apoi îşi ascunse faţa în pălmi suspinândă. Dânsa perduse puterea acelei inimi, care CRONICA POLITICĂ, —1 (13) Iulie, ziarul „Egyetértés“ anunţă o obstrucţiune complectă şi pe faţă nu numai în contra reformei administrative, ci şi in contra bugetului. Majoritatea — astfel nu se esprimă numita fată — voesce să forţeze afacerea. Ea voiesce să introducă în fiecarefi şedinţe duple şi contuză pe aceea, că membrii partidei independente vor părăsi câmpuil de luptă obosiţi, moleşiţi şi bolnavi. Acesta e o presupunere necioplită care nu se va împlini, ci va avea ca urmare, că membri partidei independente jigniţi in interesele lor economice, în vieţa lora familiară şi în sănătatea lor, vor folosi orice ocasiune ce li s’ar oferi de ordinea de afaceri parlamentară, pentru ca să se virbescă în faptă obstrucţiunea desa amintită şi să împedece nimicirea volnică a libertăţii ţării. Proiectul de lege pentru reforma administraţiunei nu va deveni lege, dar cabinetul Szapary nu va avea nici legea bugetară pentru-că partida independentă fiind o amărîtă ține de o datoriă sfântă să nu cruţe nici într’o privinţă, unii cabineta, care nisuesce să ruineze libertatea publică prin o volniciă atâta de orbă, ci să-lii măture de pe arena politică. Proiectul reformei administraţiunei conţine numai 279 paragrafi, cari potu fi învinşi prin obstrucţiune, din contră în bugetu suntu 6000 de puncte, cari lesne potu fi învinse şi fără obstrucţiune. Déoa contelui Szapary ’i place ca cu ajutorulu majorităţii sale se încetăţenescă volniciă acésta ne mai auchită spre unii scapă periculoşa, atunci trebue să aibă în vedere şi urmările. Ministrul preşedinte se provocă astăzi la naţiune. Şi partida independentă se provoca la ea. Dieta trebue disolvată pentru ca naţiunea să se pronunţe prin alegerile generale. Cabinetul Tisza a caciutit din causa păcatelor sale. Cabinetulu Szapary va cădă numai fiindcă s’a încercatu să comită păcate mari. — In ședința din 9 și 10 Iulie camerei ungare s’au întâmplată scene turbulente, cari au întrecută chiar și cele mai viforóase scene de pe fcimpula desbaterei legei militare. Stânga estremă iritată din causa atitudinei ministrului președinte a demonstrată mai întâiu în contra acestuia, pentru că a (SisO, că pe câtă timpu comitatele au fostu puternice țara nu s’a putută desvolta. Al doilea scandală s’a produsă prin atitudinea redactorului ziarului „Nemzet“ Gajâri, care a declarată procederea unui vorbitură din stânga de mişelescă. Cei din stânga i-au strigată că e plătită şi s’a produsă ună aşa mare tumultu, Incâta a trebuită să fiă suspendată şedinţa. Gajári a şi avută două dueluri în causa acesta cu Vécsey și cu Géza Polonyi. Celă din urmă a fostă greu rănită la mână cu sabia. Miliatulă parisiană „Gaulois“ publică o convorbire ce a avut-o raportorulă său în Parisă cu d-na Văcărescu, mama domnișorei de onoare a reginei, Elena Văcărescu. Domnia sa să fi declarată că Principele Ferdinand este firmă hotărîtă de a lua în căsătoriă pe fiica sa, chiar dacă ar fi să renunțe la tronă. A mai declarată apoi, că nu numai Regina dor chiar și Regele, consimte cu aceasta decisiune. Doi ani de Zile a ascunsă principele amorulă său și numai după aceea a cutezată a i le descoperi Regelui, care l’ar fi întâmpinată cu bunătate. — Primirea, ce s’a făcută împăratului și împărătesei Germaniei în Anglia a fostă mai multă decâtă strălucită. Pretutindeni imperatula Wilhelm a fostă salutată cu entusiasma de mulțime. Eră a visitată și „City of London“ (cetatea Londrei), unde a fostă declarată de cetăţână de onoare dându-i-se diploma prevădută cu capsula de aură îndoită de mare decâtă cea obicinuită. La revista trupelor, au luată parte aproape 20.000 de oameni mai totă voluntari, lucrători, funcţionari, calfe ş. a., a căroră stăpâni au declarată, că se lipsesc de o Zi de serviciulă loră, numai ca să se potă presenta înaintea împăratului germană. SOIRILE PILEI. — 1 (13 Iulie.) Marile manevre, după cum anunţă diarura „Reichswehr“, se voră ţine în Zilele dela 1 pănă la 7 Septemvre, între Waidhofen de lângă Thaya şi Schwarzenau. încheierea loră va fi în 7 Septemvre, după ce Imperatula Franciscă Iosifa, Imperatula Wilhelm și regele Sacsoniei, voră trece în revistă trupele, la cari voră lua parte 70.000 de soldați. * # * Pro litteris et artibus. Maj. Sa Monarchula a conferită la propunerea ministrului de culte medalia „Pro litteris et artibus" lui Dr. Hunfalvy Pál, pentru activitatea sa „distinsă“ pe tărâmul „sciinţelor.“ Dr. Hunfalvy recte Hundsdörfer şoim, că e membru al academiei maghiare şi înaintea Maghiarilor, şi-a câştigată mare popularitate prin instiinţa lui de a combate continuitate Românilor în Dacia Traiană.* * * „Serată scienţifică“ in Gratz. Cetimă în Ziarul „Gratzer Volkslit “ din 11 Iulie n. c., că societatea academică a reuniuni unei de studenţi „Carolina“ a ţinută o serată scienţifică, în care a vorbită între alţii şi stud, filosof, d-lă August Paul, care ţinu o conferinţă despre Români, despre originea, istoria, locuinţele acestora etc. cea interesată multă pe auditori şi a fostă aplaudată. Nenorocire. Ni se comunică, că Vineri după prânză a cărută copilulă de 2 ani ală lui Marcu Moaşa din Dârste într’o căldare plină cu apă ferbinte, pe care o dusese mamă-sa afară în curte ca să jumulască ună cocoşă. Deşi copilulă a fostă repede scosă afară, totuşi se arse aşa de tare, încâtă deja în câteva ore mult. Trei ani fără bucate. Din părţile Bandului de Câmpiăni se împărtășescă solri forte triste cu privire la starea miserăla care fu adusă poporulă nostru din acele părți în urma lipsei de recolte din ultimii trei ani. In 1889 — Z'ce ună corespondentă ală nostru — seceta ni-a uscată toate roadele; în 1890 ghiața (grindina) a sdrobitit întreaga recoltă și mulţi dintre nenorociţii locuitori fură siliţi în urma aceasta să emigreze în România şi în alte ţări pentru a-şi agonisi traiul vieţei, lăsându-şî acasă moşiile pustii. După toate acestea poporul aştepta cu nerăbdare secerişulă acestui ană, mai alesă fiindcă recolta era de fotă frumosă şi promiţătore. La 5 Iulie n. se ivi însă ună noră greu de cătră Turda, din care o grindină în mărimea ouăloră de găină se descărca peste o parte din hotarul Căpuşului, apoi peste hotarul Bandului, Petei, Uroiului săcuiescă şi a Uroiului de Câmpie. Grindina a nimicită nu numai toate sâmănăturile, ci şi ierburile aşa că nici vitele nu au ce mânca. A mai venită apoi şi o apă mare, care a mânată toate tenurile, făcute gata şi uscate. Din Bandă ni se scrie, că tempestatea a fostă aşa de mare, încâtă a oborâtă grajduri, a spartă păreţii dela case, mulţi porci, viţei şi alte animale au fost omorîte. Miseria e înspăimentătore. * * * Invitări. Junimea română din Albalulia şi jurai învită la petrecerea de vară împreunată cu producţiune teatrală, ce se va arangia Duminecă în 19 iulie n. c. în grădina hotelului la „Sere“. Inceputulă la 6/2 ore p. m. Venitură curată e destinată pentru acoperirea lipselor şcolei gr. cat. din Alba-Iulia. Preţulă de întrare: Locală 1, 80 or., ală 2-lea 60 or., ală B-lea 30 or., or în galeriă 20 or. de persona. Ofertele se vor achita prin Ziare. — Inteligenţa română din UilaVala săsescu şi jura învită la petrecerea de veră, ce se va’arangia în „Hotelul, opidaua“ din Lechinţa săsescă, la 19 iulie a. c. în favorulă şcolei române gr. cat. din Uifaleula săsescă. Intrarea de ♦ * * * * *