Gazeta Transilvaniei, octombrie 1891 (Anul 54, nr. 217-241)

1891-10-01 / nr. 217

UST ca. absonamentu „GAZETA TRANSILVANIEI“. Cu 1 Octomvre 1891 st. vechiu se deschide nou abonamenta, la care în­­vitamu pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţulu abonamentului! Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl pa vese luni 6 fl., pe uni anu 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şase luni 20 franci, pe anii anii 40 franci. Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro-Ungaria: pe anii 2 fl., pe şese luni 1 fl. Pentru România şi străinătate: pe anii 8 franci­, pe şase luni 4 franci. Abonarea se poate face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vor­ abona din nou se binevoesca a scrie adresa lămurită s a arăta şi posta ultimă. Adinistraţi­ea „Mei Transilvaniei“. Românii Ardeleni la Praga. (Raportă specialit­ala „Gaz. Trans.“) Praga, 6 Octomvre st. n. 1891. Domnule Redactorul Precum s’a fostă anunţată în „Gazetă“, întâlnirea nostră, a ce­­lora, carî s’au decisă a visita es­­posiţia boemă, s’a tăcută în Viena în cursulă zilei de 3 Octomvre. In sera acestei 4 de amă avută o frumosă întrunire cu junimea ro­mână şi cu membrii coloniei ro­mâne din Viena într’unu restau­­rantă elegantă, er Lum­ în 5 Oc­tomvre diminața la 8 ore pleca­­rămu dela gara Franciscă-Iosifă la Praga. Eramă cu totulă trei- zeci de persoane. Pe drumă, petre­cerea fu foarte animată, timpulă a fostă înse cam ploiosă. La 81/2 intrarămă în gara dela Praga. Aici ne întâmpină și ne salută o delegaţiune compusă din profe­sorii de universitate Dr. I. L. Pic şi Dr. loan Urban Jarnik şi din d-lă advocată Dr. Podlipny, care a Praga, 7 Octomvre st. n. 1891. Domnule Redactorii ! Vină în tată graba a ve tri­mite tecstulă vorbiriloră, ce s’au ţinută cu prilegiulă primirei Ro­­mânilor­ ardeleni de cătră comi­­tetulă esecutivă — primire, ce s’a făcută erî diminaţa la 11 ore înainte de amânu. La câsulă acesta sosiră Ro­mânii în 14 trăsuri; între ei se aflau şi doue Dómne române. La Poarta Esposiţiunei ei fură primiţi de cătră domnii Dr. Sedlak, con­­ducetorulu afacerilor­ comitetului de acţiune ală esposiţiei, de cătră d-lă Dr. Urban Jarnik, profesoră de universitate şi membru ală co­mitetului esecutivă, şi de cătră d-lă Bondy, mare comerciantă şi membru ală comitetului esecutivă. Era de faţă numerosă publică, care se adunase la sch­ea, că vină Românii. Mai întâi o ospeţii români, cari mergeau în grupă, conduşi de d-lă Dr. Aurel Mureşianu, fură salutaţi de cătră d-lă Dr. Sedlak prin urmă­­toarea vorbire ţinută în limba celtică: Prea onoraţi Domni! Prea onorate Domne! ’Mi serveste de onoare a ve saluta în numele comitetului de Esposiţiune, ca ospeţi iubiţi şi rari ai esposiţiunei iu­­bilare a Boemiei. Ve salutamu pe acesta loou dedicata muncei, pe locuia, unde Intrega poporulu boemă şi-a adunată re­­sultatulă lucrării sale de mulţi ani, spre a dovedi, că cu totă dreptulă nisuesce a ocupa o posiţiune egală între popoarele culturale ale Europei, ba că se află deja între cele dintâiu popoare. Despre aceea, cum a succesă acestă dovadă, veţi ave ocasiune a judeca înşi­vă. Venirea D-voastră ne-a bucurată cu atâtă mai tare, cu câtă ne lega mai multă sau mai puţină o soarte şi ţintă comună şi Vo mulţumimă pentru onóarea ce ne-aţi făcut’o cu stimata D-vóastre vi­­sită şi pentru jertfele, ce le-aţi adusă, spre a vede cum a succesă Esposiţiunea nostră. Ve poftimă o petrecere plăcută între noi şi strigămă: Traiescá ospeţii noştri Români! Trăiască Românii! (At ziji Slava! Slava Rumunum !) După acesta păşi înainte d-lă Dr. Urban Jarnik şi rosti în limba română, c’ună accentă şi o into­nare curată, următorea cuvântare: Prea stimaţiloru Domni! Am fostă însărcinata din partea co­­m­­itetului esecutivă, se se rostescă câ­teva cuvinte de binevenire în limba stră­­moşescă a D-loră Vostre. Cu mare bu­­curiă împlinescă misiunea acesta, căci vei da înaintea mea representanţi ai a­­cestei naţiuni, pentru oare de şepte­­spre-ciece ani, de când am începută sĕ me îndeletnicescu cu studiul­ limbei şi literaturei românesci, hrănescă în ini­­mă-mi simpatiile cele mai vii şi mai sin­cere. Visita, cu care onoraţi Esposiţiunea n6stră, ne face o plăcere cu atâtă mai mare, fiind­că Ve cunóscem­ ca nisce meşteri iscusiţi în arangiarea de esposiţiuni mai mici într’adevere, decâtă a nóstra, déjá curată naţionale, vreau să vorbescă des­pre esposiţiuni de gospodării şi de lu­crări de casă, pe cari le alcătuiţi cu ocasiunea adunărilor­ generale ale Aso­­ciaţiunii Transilvane, la cari de două­ ori mi-a fostă dată şi mie se asisteză: o­­dată la Sibiiu şi altă-dată la Sighişdra. In voi vedemă deci, Domnilor­, nişte bărbaţi competenţi, se judecaţi despre succesul d­isposiţiunii nóastre iubilare. Vă suntemă îndatoraţi, că nu v’aţi sfiită de ostenelile unei călătorii aşa de lungi şi de obositoare. Cu toate că nu suntemă fraţi de sânge, nici de limbă, nu se poate tăgădui, că sortea nostră în trecută avu o asemănare foarte mare, şi mi­ se pare, că şi în momentul­ de faţă persoanele ne­preocupate vor­ afla, că interesele noastre, ale amenduror­ naţiuni, se atingă din mai multe puncte de vedere. Speră, că şi D-vostre în vremea petrecerii în ca­­pitala regatului Boemiei o să Vă con­vingeţi despre acesta şi în speranţa a­­ceasta Vă spuiu din tată inima un simplu dor sinceră : Bine aţi venită, fraţiloră! Ună „se trăască!“ puternică din partea Românilor, saluta a­­câstă simpatică vorbire. După a­­ceea păşi d-lă Dr. A. Mureşianu m­ă pasă înainte şi răspunse prin ur­­mătorulă discursă parte în limba cehă, parte în limba română: Prea Stimaţi Domni! (In limba cehă). Suntemă adânci mişcaţi de deosebita atenţiune, ce a avut’o onoratură Comitetă ală Esposiţiei, când V’a însărcinată pe D-Vostre, simpaticulă nostru amică, de a ne saluta şi în limba nóstrá strámoséscá şi ne mulţumimă din totă inima. (In limba română). Venimă de de­parte, tocmai din celalaltă colţă ală Mo­­narchiei, din Transilvania, care emuléazá cu Boemia în frumseţele şi darurile ei naturale; venimă în aceastá frumosă şi vechiă cetate istorică spre a vedea şi a admira resultatele unei munci îndelun­gate de veacuri pe ter­mura pacinică ală luptei de emulare economice, industriale şi culturale. Venim, conduşi tot­odată de dorinţa de a dovedi, că nobilele stăruinţe ale naţiunei boeme pentru cultură, progresă şi libertate suntă pe deplină apreciare. FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Călătoria la Schandau. O istorie în epistole, 1810 de Theodor Körner. Schandau, 1 Iunie. Promisemă, scumpe, a te însciinţa în curândă despre mine. Abia suntă două*zeci şi patru de ore departe de tine şi-mi împlinescă promisiunea. Tre­­bue să mărturisesc­, că asta însemnă a fi punctuală. Acestă virtute a solidității mi­ se cuvine cu dreptă cuvântă, ca unuia, care de curând am devenită bărbată; de aceea nu vreau să mai facă laudă din aceasta. Eu credă, că în întreaga viață omenesca nu esistă ună saltă, mai cu­tezată şi mai depărtată, ca din mijlo­­cul­ vieţii de studentă în temniţa sta­tului căsătoriei. Acestă salte mortale se fi ruptă deja unora grumazii, eu însă speră, că voiu fi fericită. Cine cuteza, câştigă. Tu admiri, precum adese­ori mi-ai zisă, mintea mea uşuratică la acestă pasă însemnată, care, precum te esprimi, tre­­bue să determine fericirea viitorului meu. Eu nu înţelegă, cum să fiu altfelă. Tu spii bine, cum împrejurările familiare pretindă neapărată, ca eu se iau în că­­sătoriă pe tinera contesă Stellnitz, deci nu voescu se perdă o însemnată moşte­nire, pe care numai sub acestă condi­­ţiune o capătă. Părinţii suntă înţeleşi, ală meu părinte mi-a ertată de curândă tote ştrengăriile mele din tinereţe dim­preună cu vr’o câteva mii de taleri da­­toriă, fără de a face faţă acră; deci şi eu îi potă face acestă plăcere. Dealtfel, miresa mea se fiă ună ângeră, cum se esprimă tatălă meu; mo­rală, cuviosă, cultă, amabilă şi nota-bene bogată, scurtă, decă potă da crezâ­­mântă descrieriloră sale, m’aşteptă o viaţă de raiu. Că nu-mi zugrăvescă vii­­torulă meu cu colorile fărmecătdre ale unei patimi ar­ânde, îmi credi. Lasă deci să trecă așa preste mine. Pănă acum n’am privită iubirea nici­odată de altceva, decâtă de o veseliă momentană. Ce mi-se istorisia despre fi­delitate eternă, fericire casnică etc. etc., le-am considerată numai ca niște visuri frumoase. Amorală, care ne umple inima de nerăbdare, nici­odată nu l’am simţită, şi sunt convinsă, că farmeculă femeescă nu me poate scoate aşa de uşoră din o­dihna frumosă, pe care am dobândit’o dela lume. Totuşi se tăcemă despre acesta, ascultă să-ţi povestescă, cum am venita eu aici. Tu scii, cum tatălă meu are roman­tica ideiă de a mă presenta miresei mele numai în Schandau, în acestă frumosă şi puternică natură, pentru de a da lucru­lui ună interesă mai mare, şi cum ea va ajunge aici peste trei 4il®­ Eu am ple­cată mai înainte, pentru­ ca încă­ odată, până a nu me fi înfăşurată cu legăturile de rase ale jugului conjugală, se dau deplină libertate fiinţei mele. Aici, unde adese­ori am petrecută ore fericite şi plăcute, voescu a-mi reaminti minuna­­tulă timpă­ală 4il®loră trecute, şi ast­­felă a căuta se deşteptă în mine o dis­posiţiune, carea se placă blândei mele mirese-Nu negă, sunt totuşi tare curiosă, ce înfăţişare va avea. Deoare­ce niciodată nu mi-a fostă permisă a-i scrie, — căci tatălă meu consideră ca cea mai mare glumă întâlnirea noastra de aci, — nici nu stiu nimică despre dânsa. Nici chiar numele de boteză! Asta tată e cam prostă din partea bătrânu-meu. Elă e așa de sigură, că ne vomă place, încâtă nici nu-și poate cugeta altfelă. Ei, de-ar da numai Dumnezeu, ca sărbătorea sa de plăcere și de iubire artistică urzită, să nu f­e ună sfârşită tristă ! M’ai rugată, să-ți facă o descriere a drumului meu și a naturei de aici. Amice dragă, dispenseazâ-mă de asta! Întâiu am prea puţină linişte în inima mea, căci gândulă de a merge înaintea unei mirese, m’a mişcată totuşi mai multă, decâtă se-mi potă însumi da seama despre acesta, şi a doua, astfelă de descrieri pentru unulă, care însu­şî n’a vezutu şi n'a fostă la faţa locului voră rămane reci, moarte şi fără însemnătate, ei tu, dim­preună cu amabila ta Maria, pănă acum n’ai putută fi scosă dintre zidurile în­­guste ale cetăţii. Oa-ţi folosesce aşa­dară de să-ţi spună, cum cei doi uriaşi, Li­lienstein şi Königstein, ţină strajă la intrare, când voiesc, să străbaţi la celă mai sântă iopă ală acestei naturi bogate şi cum stau ameninţândă faţă ’n faţă asemenea columneloră lui Hercule. Ai tu atunci o ideiă despre acestă priveasce Incântatore ? Nu, nu; viuă numai curândă şi ve4î ^^TTJLTT XJTV-ea» în flă,­c»re­­ţi Uoiammte penii AisîD-Ung­i Pe ană ană 12 8., pe Bet. Iau 6 fl., Pe trei luni 3 fl. Petii România ti străinâtate: Pe ană ană 40 frânei, pe sese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la tete oficiale poştale din întru fi din afară fi la doi. colectori. ADosamentuli peitri Braşotă, ia administration», piața mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unu anu 10 fl., pe fese Inni 5 fl., pe trei Inni 2 fl. 50 or. On dusum­ in casă: pe unu ani 12 fl. pe fese Inni 6 fl., pe trei Inni 3 fl. Unu esemplari 5 or, v. a. san 15 bani. Atfttu abonamentele oAta ai inserțiunile suntu a se plăti înainte. ÂîlîUM Ahii'MStfjllțiîl­ Tipgnia: âHASOVW, piaţa mare Str. 22 Pieitoori nsfronoata na »» pil­ii eacd. Marmaaripta auitir trimită ! BirouU8 ie asmliri: Srajiova, piaţa mare Hr. 22 tasemte saai primeioă tn Vlana W.'iolfu Mo.wEaaiensUin A Vnlfftr­­9tto Maai), î«i» SehaUk, Aloit Sent dl E.Dnkee,A.Otfelik,J.Dan­­iguierp,­ In Budapesta: A. Z. SoU­­turpsi Anton Mesei tekéiein Bemat: ța Frankfurt: S. L.Dembe;In Ham­burg: A. Steiner. iPrețnlâ inserțianilor ăro aeriă *armonda pa o polona 8 er. 11 60 er. timbra pentru B pu­itoare. Publicări mai deia după tarifă pi învoială. Sasiamé pe pagina ECI-a o­fereă 10 pr. v. a.­rin 80 bani. Nr. 217. Braşovii, Luni, Marţi, 1 (13) Octomvre, 1891.­ ­ venită ca representantă ală clu­bului Cehilor, tineri. Societatea română, acompaniată de aceşti stimaţi Domni, merse apoi în oraşă şi-şi luă locuinţă în „Hotel d’Angleterre“ şi­­în Hote­­lul­ „Kaiser von Oesterreich“. Abia sosiţi, primirămă invitarea de a merge în sara aceea se vi­­sitămă pomposulă teatru naţională celtică. S’a dată o pantomimă fru­­mosă şi în urmă opera „Cavalle­ria rusticana“. Direcţiunea teatru­lui cu multă amabilitate ne puse la disposiţiune mai multe loje, unde furăm­­ conduşi de d-l. prof. Dr. Jarnik. Pentru ziua următore, Marţîi la 11 ore a. m. era anunţată vi­sita nostră corporativă la Esposi­­ţiune.

Next