Gazeta Transilvaniei, octombrie 1891 (Anul 54, nr. 217-241)
1891-10-01 / nr. 217
UST ca. absonamentu „GAZETA TRANSILVANIEI“. Cu 1 Octomvre 1891 st. vechiu se deschide nou abonamenta, la care învitamu pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţulu abonamentului! Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl pa vese luni 6 fl., pe uni anu 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şase luni 20 franci, pe anii anii 40 franci. Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro-Ungaria: pe anii 2 fl., pe şese luni 1 fl. Pentru România şi străinătate: pe anii 8 franci, pe şase luni 4 franci. Abonarea se poate face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vor abona din nou se binevoesca a scrie adresa lămurită s a arăta şi posta ultimă. Adinistraţiea „Mei Transilvaniei“. Românii Ardeleni la Praga. (Raportă specialitala „Gaz. Trans.“) Praga, 6 Octomvre st. n. 1891. Domnule Redactorul Precum s’a fostă anunţată în „Gazetă“, întâlnirea nostră, a celora, carî s’au decisă a visita esposiţia boemă, s’a tăcută în Viena în cursulă zilei de 3 Octomvre. In sera acestei 4 de amă avută o frumosă întrunire cu junimea română şi cu membrii coloniei române din Viena într’unu restaurantă elegantă, er Lum în 5 Octomvre diminața la 8 ore plecarămu dela gara Franciscă-Iosifă la Praga. Eramă cu totulă trei- zeci de persoane. Pe drumă, petrecerea fu foarte animată, timpulă a fostă înse cam ploiosă. La 81/2 intrarămă în gara dela Praga. Aici ne întâmpină și ne salută o delegaţiune compusă din profesorii de universitate Dr. I. L. Pic şi Dr. loan Urban Jarnik şi din d-lă advocată Dr. Podlipny, care a Praga, 7 Octomvre st. n. 1891. Domnule Redactorii ! Vină în tată graba a ve trimite tecstulă vorbiriloră, ce s’au ţinută cu prilegiulă primirei Românilor ardeleni de cătră comitetulă esecutivă — primire, ce s’a făcută erî diminaţa la 11 ore înainte de amânu. La câsulă acesta sosiră Românii în 14 trăsuri; între ei se aflau şi doue Dómne române. La Poarta Esposiţiunei ei fură primiţi de cătră domnii Dr. Sedlak, conducetorulu afacerilor comitetului de acţiune ală esposiţiei, de cătră d-lă Dr. Urban Jarnik, profesoră de universitate şi membru ală comitetului esecutivă, şi de cătră d-lă Bondy, mare comerciantă şi membru ală comitetului esecutivă. Era de faţă numerosă publică, care se adunase la schea, că vină Românii. Mai întâi o ospeţii români, cari mergeau în grupă, conduşi de d-lă Dr. Aurel Mureşianu, fură salutaţi de cătră d-lă Dr. Sedlak prin următoarea vorbire ţinută în limba celtică: Prea onoraţi Domni! Prea onorate Domne! ’Mi serveste de onoare a ve saluta în numele comitetului de Esposiţiune, ca ospeţi iubiţi şi rari ai esposiţiunei iubilare a Boemiei. Ve salutamu pe acesta loou dedicata muncei, pe locuia, unde Intrega poporulu boemă şi-a adunată resultatulă lucrării sale de mulţi ani, spre a dovedi, că cu totă dreptulă nisuesce a ocupa o posiţiune egală între popoarele culturale ale Europei, ba că se află deja între cele dintâiu popoare. Despre aceea, cum a succesă acestă dovadă, veţi ave ocasiune a judeca înşivă. Venirea D-voastră ne-a bucurată cu atâtă mai tare, cu câtă ne lega mai multă sau mai puţină o soarte şi ţintă comună şi Vo mulţumimă pentru onóarea ce ne-aţi făcut’o cu stimata D-vóastre visită şi pentru jertfele, ce le-aţi adusă, spre a vede cum a succesă Esposiţiunea nostră. Ve poftimă o petrecere plăcută între noi şi strigămă: Traiescá ospeţii noştri Români! Trăiască Românii! (At ziji Slava! Slava Rumunum !) După acesta păşi înainte d-lă Dr. Urban Jarnik şi rosti în limba română, c’ună accentă şi o intonare curată, următorea cuvântare: Prea stimaţiloru Domni! Am fostă însărcinata din partea comitetului esecutivă, se se rostescă câteva cuvinte de binevenire în limba strămoşescă a D-loră Vostre. Cu mare bucuriă împlinescă misiunea acesta, căci vei da înaintea mea representanţi ai acestei naţiuni, pentru oare de şeptespre-ciece ani, de când am începută sĕ me îndeletnicescu cu studiul limbei şi literaturei românesci, hrănescă în inimă-mi simpatiile cele mai vii şi mai sincere. Visita, cu care onoraţi Esposiţiunea n6stră, ne face o plăcere cu atâtă mai mare, fiindcă Ve cunóscem ca nisce meşteri iscusiţi în arangiarea de esposiţiuni mai mici într’adevere, decâtă a nóstra, déjá curată naţionale, vreau să vorbescă despre esposiţiuni de gospodării şi de lucrări de casă, pe cari le alcătuiţi cu ocasiunea adunărilor generale ale Asociaţiunii Transilvane, la cari de două ori mi-a fostă dată şi mie se asisteză: odată la Sibiiu şi altă-dată la Sighişdra. In voi vedemă deci, Domnilor, nişte bărbaţi competenţi, se judecaţi despre succesul disposiţiunii nóastre iubilare. Vă suntemă îndatoraţi, că nu v’aţi sfiită de ostenelile unei călătorii aşa de lungi şi de obositoare. Cu toate că nu suntemă fraţi de sânge, nici de limbă, nu se poate tăgădui, că sortea nostră în trecută avu o asemănare foarte mare, şi mi se pare, că şi în momentul de faţă persoanele nepreocupate vor afla, că interesele noastre, ale amenduror naţiuni, se atingă din mai multe puncte de vedere. Speră, că şi D-vostre în vremea petrecerii în capitala regatului Boemiei o să Vă convingeţi despre acesta şi în speranţa aceasta Vă spuiu din tată inima un simplu dor sinceră : Bine aţi venită, fraţiloră! Ună „se trăască!“ puternică din partea Românilor, saluta acâstă simpatică vorbire. După aceea păşi d-lă Dr. A. Mureşianu mă pasă înainte şi răspunse prin următorulă discursă parte în limba cehă, parte în limba română: Prea Stimaţi Domni! (In limba cehă). Suntemă adânci mişcaţi de deosebita atenţiune, ce a avut’o onoratură Comitetă ală Esposiţiei, când V’a însărcinată pe D-Vostre, simpaticulă nostru amică, de a ne saluta şi în limba nóstrá strámoséscá şi ne mulţumimă din totă inima. (In limba română). Venimă de departe, tocmai din celalaltă colţă ală Monarchiei, din Transilvania, care emuléazá cu Boemia în frumseţele şi darurile ei naturale; venimă în aceastá frumosă şi vechiă cetate istorică spre a vedea şi a admira resultatele unei munci îndelungate de veacuri pe termura pacinică ală luptei de emulare economice, industriale şi culturale. Venim, conduşi totodată de dorinţa de a dovedi, că nobilele stăruinţe ale naţiunei boeme pentru cultură, progresă şi libertate suntă pe deplină apreciare. FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Călătoria la Schandau. O istorie în epistole, 1810 de Theodor Körner. Schandau, 1 Iunie. Promisemă, scumpe, a te însciinţa în curândă despre mine. Abia suntă două*zeci şi patru de ore departe de tine şi-mi împlinescă promisiunea. Trebue să mărturisesc, că asta însemnă a fi punctuală. Acestă virtute a solidității mi se cuvine cu dreptă cuvântă, ca unuia, care de curând am devenită bărbată; de aceea nu vreau să mai facă laudă din aceasta. Eu credă, că în întreaga viață omenesca nu esistă ună saltă, mai cutezată şi mai depărtată, ca din mijlocul vieţii de studentă în temniţa statului căsătoriei. Acestă salte mortale se fi ruptă deja unora grumazii, eu însă speră, că voiu fi fericită. Cine cuteza, câştigă. Tu admiri, precum adeseori mi-ai zisă, mintea mea uşuratică la acestă pasă însemnată, care, precum te esprimi, trebue să determine fericirea viitorului meu. Eu nu înţelegă, cum să fiu altfelă. Tu spii bine, cum împrejurările familiare pretindă neapărată, ca eu se iau în căsătoriă pe tinera contesă Stellnitz, deci nu voescu se perdă o însemnată moştenire, pe care numai sub acestă condiţiune o capătă. Părinţii suntă înţeleşi, ală meu părinte mi-a ertată de curândă tote ştrengăriile mele din tinereţe dimpreună cu vr’o câteva mii de taleri datoriă, fără de a face faţă acră; deci şi eu îi potă face acestă plăcere. Dealtfel, miresa mea se fiă ună ângeră, cum se esprimă tatălă meu; morală, cuviosă, cultă, amabilă şi nota-bene bogată, scurtă, decă potă da crezâmântă descrieriloră sale, m’aşteptă o viaţă de raiu. Că nu-mi zugrăvescă viitorulă meu cu colorile fărmecătdre ale unei patimi arânde, îmi credi. Lasă deci să trecă așa preste mine. Pănă acum n’am privită iubirea niciodată de altceva, decâtă de o veseliă momentană. Ce mi-se istorisia despre fidelitate eternă, fericire casnică etc. etc., le-am considerată numai ca niște visuri frumoase. Amorală, care ne umple inima de nerăbdare, niciodată nu l’am simţită, şi sunt convinsă, că farmeculă femeescă nu me poate scoate aşa de uşoră din odihna frumosă, pe care am dobândit’o dela lume. Totuşi se tăcemă despre acesta, ascultă să-ţi povestescă, cum am venita eu aici. Tu scii, cum tatălă meu are romantica ideiă de a mă presenta miresei mele numai în Schandau, în acestă frumosă şi puternică natură, pentru de a da lucrului ună interesă mai mare, şi cum ea va ajunge aici peste trei 4il® Eu am plecată mai înainte, pentru ca încă odată, până a nu me fi înfăşurată cu legăturile de rase ale jugului conjugală, se dau deplină libertate fiinţei mele. Aici, unde adeseori am petrecută ore fericite şi plăcute, voescu a-mi reaminti minunatulă timpăală 4il®loră trecute, şi astfelă a căuta se deşteptă în mine o disposiţiune, carea se placă blândei mele mirese-Nu negă, sunt totuşi tare curiosă, ce înfăţişare va avea. Deoarece niciodată nu mi-a fostă permisă a-i scrie, — căci tatălă meu consideră ca cea mai mare glumă întâlnirea noastra de aci, — nici nu stiu nimică despre dânsa. Nici chiar numele de boteză! Asta tată e cam prostă din partea bătrânu-meu. Elă e așa de sigură, că ne vomă place, încâtă nici nu-și poate cugeta altfelă. Ei, de-ar da numai Dumnezeu, ca sărbătorea sa de plăcere și de iubire artistică urzită, să nu fe ună sfârşită tristă ! M’ai rugată, să-ți facă o descriere a drumului meu și a naturei de aici. Amice dragă, dispenseazâ-mă de asta! Întâiu am prea puţină linişte în inima mea, căci gândulă de a merge înaintea unei mirese, m’a mişcată totuşi mai multă, decâtă se-mi potă însumi da seama despre acesta, şi a doua, astfelă de descrieri pentru unulă, care însuşî n’a vezutu şi n'a fostă la faţa locului voră rămane reci, moarte şi fără însemnătate, ei tu, dimpreună cu amabila ta Maria, pănă acum n’ai putută fi scosă dintre zidurile înguste ale cetăţii. Oa-ţi folosesce aşadară de să-ţi spună, cum cei doi uriaşi, Lilienstein şi Königstein, ţină strajă la intrare, când voiesc, să străbaţi la celă mai sântă iopă ală acestei naturi bogate şi cum stau ameninţândă faţă ’n faţă asemenea columneloră lui Hercule. Ai tu atunci o ideiă despre acestă priveasce Incântatore ? Nu, nu; viuă numai curândă şi ve4î ^^TTJLTT XJTV-ea» în flă,c»reţi Uoiammte penii AisîD-Ungi Pe ană ană 12 8., pe Bet. Iau 6 fl., Pe trei luni 3 fl. Petii România ti străinâtate: Pe ană ană 40 frânei, pe sese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la tete oficiale poştale din întru fi din afară fi la doi. colectori. ADosamentuli peitri Braşotă, ia administration», piața mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unu anu 10 fl., pe fese Inni 5 fl., pe trei Inni 2 fl. 50 or. On dusum in casă: pe unu ani 12 fl. pe fese Inni 6 fl., pe trei Inni 3 fl. Unu esemplari 5 or, v. a. san 15 bani. Atfttu abonamentele oAta ai inserțiunile suntu a se plăti înainte. ÂîlîUM Ahii'MStfjllțiîl Tipgnia: âHASOVW, piaţa mare Str. 22 Pieitoori nsfronoata na »» pilii eacd. Marmaaripta auitir trimită ! BirouU8 ie asmliri: Srajiova, piaţa mare Hr. 22 tasemte saai primeioă tn Vlana W.'iolfu Mo.wEaaiensUin A Vnlfftr9tto Maai), î«i» SehaUk, Aloit Sent dl E.Dnkee,A.Otfelik,J.Daniguierp, In Budapesta: A. Z. SoUturpsi Anton Mesei tekéiein Bemat: ța Frankfurt: S. L.Dembe;In Hamburg: A. Steiner. iPrețnlâ inserțianilor ăro aeriă *armonda pa o polona 8 er. 11 60 er. timbra pentru B puitoare. Publicări mai deia după tarifă pi învoială. Sasiamé pe pagina ECI-a ofereă 10 pr. v. a.rin 80 bani. Nr. 217. Braşovii, Luni, Marţi, 1 (13) Octomvre, 1891. venită ca representantă ală clubului Cehilor, tineri. Societatea română, acompaniată de aceşti stimaţi Domni, merse apoi în oraşă şi-şi luă locuinţă în „Hotel d’Angleterre“ şiîn Hotelul „Kaiser von Oesterreich“. Abia sosiţi, primirămă invitarea de a merge în sara aceea se visitămă pomposulă teatru naţională celtică. S’a dată o pantomimă frumosă şi în urmă opera „Cavalleria rusticana“. Direcţiunea teatrului cu multă amabilitate ne puse la disposiţiune mai multe loje, unde furăm conduşi de d-l. prof. Dr. Jarnik. Pentru ziua următore, Marţîi la 11 ore a. m. era anunţată visita nostră corporativă la Esposiţiune.