Gazeta Transilvaniei, februarie 1892 (Anul 55, nr. 24-48)
1892-02-01 / nr. 24
Vagina 2 voite să primască acestă dată, der a declarată, că nu va primi nici înalta funcțiune de stată, ce i s’a oferită, ci va rămâne și în viitoră conducătorulă partidei germane în parlamentă. Acestă hotărîre a fostă salutată cu mare bucuriă în tabăra germană. Nu de multă i s’a dată d-lui de Plener și ună banchetă, despre care amă vorbită deja. — Foile polone vădă în hotărîrea d-lui de Plener de a rămâne la postulă său în parlamentă, dovada, că raporturile stângei germane cu guvernulă nu mai suntă așa de bune ca mai înainte. Plener nu se încrede în contele Taaffe și de aceea nu voeşte să părăsescă parlamentară într’ună timpă, când i se cere o precauţiune îndoită. Altă chiară polonă „Przglod“ află din Viena, că Plener e gata de a primi o funcţiune activă de stată îndată ce se va dovedi, că Germanii nu mai suntă ameninţaţi şi că lealitatea guvernului, cu deosebire a contelui Taaffe şi activitatea lui Kuenburg, va da Germaniloră destule garanţii. * ţiarulă polonă „Dziennik Polski“ sprie ună articulă asupra greutăţiloru pactului boemii, în care caice, că celă mai mare non-sens din lume ar fi când guvernulă, pedândă presiunei Germanilor), ar voi să aducă îndeplinire cu puterea pactulă în dietă. Totă asemenea organulă partidei guvernamentale , din Agram „Narodnie Novine“, vorbindă despre acestă pactă, (zice între altele : „Resistenţa Boemilor, în contra codificărei despărţirei cercurilor politice şi judecătoresci după naţionalitate se înţelege lesne din dorinţa, că unitatea teritorială şi politică a regatului să fie conservată şi că minorităţile naţionale să nu fiă predate majorisării germane şi cu timpul şi desnaţionalisării.“ Apoi numita feredipe, că cestiunea boemă se va pute resolva prin urmatoarea disposiţiune: „limba boemă şi germană suntă întotă regatură egalii îndreptăţite.“ Prin acesta disposiţiune crede „Narodnie Novine“, că cestiunea boemă va fi resolvată. * Se telegrafiază din Berlină, că comisiunea însărcinată cu studiarea nouei legi şcolare şi-a începută lucrările la 8 Februarie. La § 1 (problema şcolei poporale) deputatul Rickert a propusă amendamentulă, că şcola poporală e o instituţiune de stată, stă sub supraveghiarea acestuia şi formeaza basa comună a tuturoră institutelor publice. La cele dintâiu 12 puncte, cari vorbescă despre problema şoalelor poporale şi numărulă loră, despre numărulă eleviloră, despre obiectele de învăţămentă şi despre organisarea internă a şcoleloră, centrală parlamentului a depusă pe biurou o mulţime de amendamente. O telegramă din Londra comunică în resumată textuln mesagiului de tronu englesi. In mesagiu se accentueză raporturile amicabile cu toate statele europene. Se dă, din partea reginei, espresiune durerei adenol simţită din incidentul morţii ducelui de Clarence. Regina, continuă mesagiulü, a pierdutu în decedatula vicerege egiptena unu aliata leala, a cărui înţeleptă guvernare a contribuita forte multu la restabilirea bunăstărei şi păcei. Regina e cu desăvîrşire convinsă, continuă mesagiulü, că în înţelesulă vechilorü fermane ale Sultanului, succesorul viceregelui decedat, va urma o politică înţeleptă şi prevăcătore. Accentueză apoi mesagiul, că cu învoirea reginei, Zanzibarul a fost o făcută poftă liberă şi ea speră că acestă disposiţiune va contribui multă la desvoltarea şi promovarea intereselor comerciale atâtă ale ţării sultanului din Zanzibară, câtă şi a comerciului englesi. Mesagiul apoi pune în prospectă următorele proiecte de legi: ună proiectă de lege, care se introducă in Irlanda acelaşi sistemă de guvernare, ca şi in Anglia; ună proiectă de lege pentru reforma convenţiei dintre guvernă şi banca engleză, mai departe ună proiectă pentru reforma legei care stabilesce responsabilitatea patronilor muncitorilor, când aceştia ar suferi vătămări sub durata muncei. — Cu acestă ocastă lord Salisbury, a declarată, că Anglia nu va înceta de a-şi da toate silinţele pentru a pune Egiptulă în stare de a resista prin propriele sale puteri la disordinile interioare şi la intrigile din străinătate. Anglia nu va lăsa Egiptulă niciodată anarohiei interioare, nici supremaţiei vreunei alte puteri. * „Agenţia Havas“ a publicată în clfpele trecute o telegramă din Biarritz, în care anunţă că regina Natalia se va reîntoarce câtă de curendă la Belgradă. Soirea acesta a căutată o mare emoţiune în totă Serbia. Agenţii oficiali şi fiarele guvernamentale au desminţită categorică soirea acesta. Posibilitatea unei reîntorceri a reginei este absolută esclusă, 4i°fi ©1©, regenţa, guvernul şi scupstina sunt o firmă decise a ţine departe pe părinţii regelui, şi va permite reîntorcerea acestora în Serbia, numai atunci când regele Alexandru va fi declarată majorenă. tânărei de rege ală Ungariei a Majestăţii Sale monarchuluiFranciscă Iosifa I, „Kulturegylet“-ulă va ţine o adunare generală în Budapesta la 8 Iuniun. 1892. Comitetulă din capitală ală „Kulturegylet“-ului se trice, a şi luată măsurile necesare, ca sărbarea acesta să se facă, şi astfelă, cu ocasia aceasta „E. M. K. E.“ va sărbători în capitala Ungariei. In invitare apoi se cjice, că vor fi chiămaţi la adunarea generală toţi archiducii, cari petrecă în Ungaria, apoi va fi invitată guvernulă, membrii casei magnaţilor şi a deputaţilor, bisericele, oficiile publice mai înalte şi capii autorităţilor, membri fondatori şi ordinari ai reuniunei şi toate filialele din ţară ale „Kultur - egylet“-ului. „ Ce drăguţă de tămbălău o să fie în Budapesta. * * * învăţată să cunoscă ingratitudinea oamenilor, nenorocirea mea şi bunătatea lui Dumneczeu“. Pe lângă astfelă de cuvinte modeste figurau înjurăturile cele mai forţate şi mai respingătoare scrise de cineva, care se mărturisia pe sine de ateistă şi care s’a resculată în potriva lui Dumnezeu, ca şi când şi-ar fi uitată, că acrisă, nu este Dumnezeu! După astfelă de înjurături urmarăşi o întregă grupă de injurii în contra laşiloră, astfelă numia respectivală pe aceia, pe cari nenorocirea închisorii i-a făcută religioşi. Am arătată aceste necăjituri unui secondino şi l’am întrebată, cine le-a scrisă ? — „Mă bucură, că d-ta ai aflată acestă inscripţie“ răspunse acesta; atâtea inscripţii suntă aici şi eu am timpă forte puţină a cânta după ele.“ Fără de a-mi mai cruce ceva, păşi lângă părete şi începu să radă cu ună cuţită acele cuvinte. — „De ce faci acesta?“ i-am zisă. — „Fiindcă bietului demonă, care a scrisă acesta şi care a fostă judecată la morte pentru ucidere intenţionată, îi părea forte rău de ceea cea scrisă şi m’a rugată să-i facă acestă bine.“ — „Dumnezeu să-i erte!“am esclamată. „De ce natură a fostă asasinarea ?“ — „Fiindcă n’a putută să-şi omoare duşmanulă, şi-a răsbunată, omorândă pe fiinlă acestuia, pe celă mai frumosă copilă, ce era pe lume.“ M’am înfiorată. Așa de multă pate să degenereze sălbătăcia? Și ună astfelă de monstru vorbia în limbă atâtă de batjocuritoare, ca ună omă de rangă înaltă, carea trecută peste slăbiciunile omenesci a ucide pe ună nevinovată! pe ună copilă!.... . In noua mea locuinţă, care era atâtă de întunecosă şi murdară, şi mai eram despoiată de societatea iubitului meu surdo-mută, tristeţa mă apăsa forte simţitoră. Stăm ore întregi la ferestra, ce se deschidea spre o galeriă; dincolo de galeriă se vedea capetulă micei curţi şi fereastra odăii mele de mai ’nainte. Oare cine era urmaşulă meu în ea? Vedeamă acolo ună omă, care se plimba multă şi furiosă în susu şi în josă, ca omulă, care este plină de agitaţiune. Cu două seu cu trei cjile mai târdiu apoi am văjută, că ’i s’a dată repuisite de scrisă şi după aceea întrega sta la masă. In sfîrșită l’am cunoscută. A eșită din odaiă însoțită deună pandură. Elă era Melchior Gioja. Inima mi se strînse. — Și tu, mare omule, ești aici ? (A fostă mai norocosă decâtă mine, căci după câteva 4^© d© închisore l’au eliberată). Vederea ori și cărui omă bună mă mângăe, mă trage cătră sine, deştăptă cugete în mine. Oh, a cugeta şi a iubi, ce bunătăţi mari suntă! Mi-aşi fi dată vieţa, numai să potă mântui pe Gioja din temniţă, şi totuşi v£4©°du-lă, sufletulă mi s’a mai uşurată. După ce l’am privită lungă vreme şi mă siliamă să ghicescă din mişcările lui, că ere e liniştită sau agitată, după ce am rostită rugăciuni pentru elă, simţiamă în mine o putere mai mare, mai multă belşugă de idei şi mai mare mulţumire cu mine însumi. La început, m’am împărtăşită de acestă binefacere prin ună sărmană surdo-mută, er acum prin vederea unui bărbată de mari mente. Dară ’i va fi spusă vreună secondino, unde mă aflu? Intr’o dimineță desohi4©ndu-șî fereastra, m’a salutată prin fluturarea abatistei. I-am răspuns cu același semnă. Oh, câtă bucurie îmi inunda sufletulă în acestă moment! Mi se părea, că depărtarea pa dispărută dintre noi, că suntem împreună. Inima mi se bătea, ca şi a unui amoreză, care-şi revede iubita. Mişcăm ambii din mâni, fără de a ne pute pricepe, seudoră întru adevără miam şi pricepută; toate acele mişcări voiau să însemneze ce simţescă sufletele noastre, şi unulă înțelegeamă ceea ce simția celălaltă. Credeamă, că în viitoră ?ml voiu procura mângăere prin aceste salutări. Veni altă 4ri dar salutările nu s’au mai repețită! De câte ori îlă vedeamă pe Gioja la fereastra totdeauna fluturamă batista, in zadară! Secondinii mi-au spusă, că i-au interzisă, să-mi provoace mişcările, ori să-mi răspundă la acelea. Totuşi elă mă privea desă, eu încă, și astfelă ne spuneamă unul altuia și mai multe lucruri. (Va urma.) GAZETA TRANSILVANIEI SOIRILE PILEI. — 81 Ian. (12 Febr.) O invitarea „Kultureggiet-ului. După cum cetimă în foile din Budapesta, „Kulturgylet“ - ulă a împărţită dilele aceste o invitare în care se 4ic©upă din incidentul jubileului de 25 ani ală încoTransferarea regimentului Jelapicî. Din Fiume i se scrie lui „Egyetértés“, că regimentulă 79 de acolo va fi transferată nu peste multă vreme în Karlstadt, or regimentul 96 din Karlstadt va merge la Fiume.—Ni se pare, că spirea acesta a fetei kossuthiste este o simplă scornitură. * * * M. S. Regele României a conferită medicului Dr. Sterie N. Curcu din Viena crucea de cavaielă a ordinului „Corona României“. * * * Alegerea noului general, ala Jesuiţilorii e fixată pentru luna lui Maiu şi se va face la Roma. Alegerea va fi presidată de părintele Martin, de naţionalitate spaniolă, vioară generală interimară. Alegerea se va face cu majoritatea absolută a voturilor. * * * La alegererea din R. Huedina. „N. P. Journal“ scrne, că în peroală electorală ală Huedinului, şefii partidelor, au încheiată ună compromisă, în urma căruia nu se vor mai candida foştii candidaţi, ci membrulă camerei magnaţilor, Dominik Barcsay, cu programă afară de partidă. * * * M. S. monarchulu nostru, va sosi în 15 sau 16 Februarie n. a. la Pesta, unde va petrece mai multă vreme. M. S. Regele României a primita în audienţă alaltăeri delegaţiunea studenţilor, universitari români care a mersă să-i mulţumască, pentru că a asistată la balulă studenţiloră. * * * Certa in familiă. „Memorială Diplomatique“ aduce soirea, că între împărăteasa Frideric și imperatula Wilhelm s’au ivită nouă neînțelegeri. Se 4ic©, că împárátesa Frideric voia să sprijineascá opo* -tsijc Nr. 24—1892 siția în cestiunea nouei legi școlare, la ceeace împăratulă ar fi declarată, că în afacerile statului nu va suferi niciodată amesteculă nimenui. In urma aceasta, se 4i°©) că împărătesa Frideric va călători pe mai multă timpă din Germania în Italia, ori în Grecia. + * * Incendiu mare. Din New-York se telegrafiază, că hotelulă regală e în flăcări; mai mulţi chiriaşi au sărită pe ferestre. Pănă acum s’au statorită: 5 morţi, 80 răniţi şi 69 dispăruţi. ** Cum scrie Rochefort ? In suplimentul lui „Figaro“ de Miercuri se află nisce mici şi interesante schiţe despre modulă cum obicinuescă să scrie marii scriitori francesi. Intre aceştia e forte curiosă modulă d’a scrie ală lui Rochefort, directorulăciarului „l’Intransigent“ și îl reproduce că. Rochefort își începe articolele sale îmbrăcată forte corectă. Ajunsă la a doua alinie elă își desbracă jacheta. La alți 4©celea rendu își desbracă jiletca, la alți treizecilea rend gulerul şi manşetele, la ală cind4©cilea se descheie de toţi nasturii. Dacă articolulă ar fi de trei colone, Rochefort s’ar desbrăca în pielea golă. Elă are hârtie şi pondeie speciale cum specială îi este şi stilulă. Noulu preşedinte al camerei ungare. După multă căutare şi după sforţărări continue de câteva 4'1©) Bahnstrulă preşedinte Szapâry şi-a aflată omul. Foile din Budapesta ne aducă scirea, că în loculă fostului preşedinte ală camerei ungare, Toma Pechy, va fi numită şi întărită în acelaşi onorifică poştă, fostulă odinioră paşă ală comitatului Bistriţă- Năsăudă, şi pentru grăniţerii născudeni de tristă aducere aminte contele Desideriu Bânffy. Acestă alegere a cabinetului Szapary a surprinsă peste măsură toate cercurile parlamentare din Ungaria, cu atâtă mai vîrtosă, că fostulă paşă Bânffy abia la alegerile din ăstană a ajunsă să facă şi elă parte din parlamentulă ungurescă. Surprinderea însă este şi mai mare, deca ne vomă aduce bine aminte, că fostulă paşă Bânffy, îndată după venirea la guvernă a contelui Szapary, a începută să nu mai fiă omulă agreată ală guvernului, cum era elă sub nefericita și despotica eră a guvernului Tisza. De-odată cu venirea la putere a contelui Iuliu Szapary, a începută să se clătine teremură sub picioarele fostului paşă dela Bistriţă-Năsăudă şi nu a trecută multă timpă pănă ce Banffy a fostă nevoită, la porunca lui Szapary, să-şi ia catrafusele din Bistriţă. Ne aducemă aminte, că pe timpulă