Gazeta Transilvaniei, mai 1892 (Anul 55, nr. 97-120)
1892-05-01 / nr. 97
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. ) portofoliul de primu-ministru nimeni nu credea în durabilitatea cabinetului frances şi actuali. Toate cercurile politice din streinătate credeau, că e cestiune de câteva ciile numai, ori cela multă de câteva luni, susţinerea lui Loubet la putere şi că 1 Maiu ar fi fosta să-i fie calia sguduirei şi a căderii. Lucrurile întâmplate însă dovedesc chiar contrarila acestei credinţe. Loubet e mai tare în posiţiunea sa, de cum şi-ar fi închipuita chiar ea însuşi. Acestă tărie a cabinetului franceso zace în împrejurările favorabile neaşteptate prin cari a trecuta înzilele din urmă. In ziua de 1 Maiu trebuiau să se facă alegerile comunale în totă Francia. Demonstraţiile şi manifestaţiile sgomotoase ale lucrărilor, de toate breslele , puterea ocultă şi ameninţările anarchiştilor, precum şi agitaţiunile electorale au contribuita, ca lumea să se temă de mari disordini, carî ar fi putută sdruncina posiţia cabinetului Loubet. Dar aceste temeri nu s’au realisatâ. Niciodată în Francia cjiua de 1 Maiu n’a fosta mai liniştită ca de rândula acesta. Anarchiştii au fosta desarmaţi şi alegerile comunale s’au petrecuta în cea mai mare ordine posibilă şi cu una strălucita resultata pentru republicanismâ. Radicalii şi socialiştii n’au reuşita decâta la Marsilia şi Toulusa. * Din Roma se anunţă ziarului „Pol. Corresp.“, că papa se ocupă acum cu elaborarea unei enciclice, care se va publica din incidentul a serbărei aniversărei de 400 de ani de la descoperirea Americei prin Cristofor Columb. Sfântula părinte cjice în enciclica acesta, adresată esclusiva episcopilora din America nordică şi sudică, precum şi şi celorfi din Spania şi Italia, că meritele lui Columb sunt forte mari.. Accentueză apoi zelulă de credinţă ale marelui genovesc, precuma şi dorinţa de a răspândi creştinismul în lumea cea nouă. Gestiunea canonisărei lui Cristofor Columb, care a fost iniţiată prin subscrierile a peste o sută de episcop, ocupă în timpul de faţă cercurile competente din Vaticana SOIRILE PILES. — 90 Aprilie (12 Maiu) Ziua de 3 Maiu din Brăila. Administraţiunile Societăţilor naţionale din Urbea-Brăila: „Carpaţii“, „Liga Culturală“, „Furnica“ şi „Vulturul“, considerând- c Diua de 3 Maiu, — în care la anii 1848—1849, Românii transcarpatini, în număra de peste 40.000, adunaţi în Câmpula libertăţii dela Blasiu, au proclamata libertatea şi desfiinţarea iobăgiei, — ca pe una din cele mai memorabile date din vieţa trecută a naţiunei române, au decis a o sărbători în unire, cu solemnitate, şi prin delegaţiunile lora au stabilita urmatorulu programa: 1. Toţi —x— Oaspeţi Slovaci. Eri şi adi avurămâ deosebita plăcere a salata în mijlocula nostru doi ospeţi distinşi slovaci din Turoţa-St.Mărtină, pe d-lu Svetozar Hurban Vajansky literat şi redactor al schiarului „Narodnie Noviny“ şi pe d-la I. Capko, mare comercianta. Iubiţii noştri ospeţi, cari au sosită pe neaşteptate, au întâmpinată o căldurosă primire în sfnulu nostru. Acii au visitată între altele gimnasială română, biserica de la sf. Nicolae, biserica evangelică ș. a. Regretămă, că n’au putută petrece mai multă timpă în Brașovă și dorimă, ca visita d-lora să fiă de bună augură pentru viitoarele noastre raporturi cu frații Slovaci. —x— Peste opta tjile, Hatvani se întorce cu puteri înaite la Abruda Indereta. Românii ’la bata a doua oră. Acum ela înşelă pe Români şi în looa să se retragă acolo, de unde a venita, merge spre Zlatna, luând cu sine pe toţi Ungurii din Abruda, cari scăpaseră din catastrofa la 10 Maiu. Pănă a la observa Românii, Hatvani câştiga terena. Odată observată, Românii ’la urmărescă în pasa de fugă. La dealula cerbului ila ajunge. Când s’au văcjuta ambele armate, faţă ’n faţă, pe una momenta s’a făcuta o tăcere mormentală. Tăcerea, ce premerge furtunei. Deodată resunâ comanda tribuniloră, precum resună viforula în munţi: — „Daţi năvală!“ Şi acesta strigăta s’a repetata de căpitani, precum repetă stâncile trăsnetula isbita de ele; or poporula erumpe intr’una: hurra! precumă erumpe uraganula, prevestinda judecata (jdei fi® apoi și se arunca asupra tunurilor) și asupra armatei maghiare, precuma năvălescă, după o rumpere de nori, valurile furibunde ale rîului turbata. Atunci a comandata şi Hatvani. Ce credeţi, a comandată eră ? Rákosi Iozsef, ne spune că Hatvani a săsit: „Husari şi oficeri! să ne mântuima vieţa;“ apoi şi-au aruncată armele şi au fugită. In puţine minute — ne spune Rákosi — s’a acoperitu pământul a, cu cadavre, cu arme, mantale, cu chivere, cu straiţe şi alte recursite. Românii au cucerita tunurile. Ruşinea pentru Hatvani era perfectă. Şi când ar fi numai atâta, dar Rákosi ne spune că: „Dacă vreună cetăţenii maghiară din Abrudă, a cutezată, să fugă alăturea cu Hatvani, acesta a strigata husariloră: puşcaţi-lfi!“ Vechi acesta e barbariă! Apoi vă mai miraţi, că poporula română, care 8 luni deŞile părăsindu şî nevestele şi copiii, în vai şi amară, au luptată flămâncii, cu pusei de epuri, cu tunuri de lemnă, şi cu bolovani, în contra armatelora regulate, vedendu-se trădaţi, într’una moda infamii, s’au resbunată şi au omorîta pe Unguri, când Hatvani însuşi prin husarii săi ’i omora ca se pată fugi mai bine ? Nu este adevărată, că Români erau de dece ori atâta ca Ungurii; adevărulă e că, una Română valora atâta, ca dece Unguri. Nu eu voia fi acela, care se glorifica vre-o dată sărbătociile săvârşite de popor, la anula 1784 şi 1849; preda, că şi Maghiarul, dacă e omă de bună educaţiune îşi va întorce faţa cu scârbă dela fapcele canibale săvârşite de Maghiari. Naiva orna ar fi acela, care ar judeca marea înviere, revoluţia francesă dela a. 1790 după faptele săvârşite de poporă în biserica din Parisă, Notre dame. 24 călăi, când nu mai puteau ucide pe osteniţi, erau schimbaţi prin alţi 24 cari îi tocau în capa, pe cei refugiaţi la altaru, pănă i-au stînso pe toţi. Apoi mai încetaţi odată şi cu Horia, rogu-vă! Eu, care cunoscă binişoră literatura maghiară, am cetită şi corespondinţele ce le purtaseră în tinereţile lora laureaţii poeţi maghiari, Petőfi şi Arany János. Din aceste vădii cum ei se însufleţiseră pentru Dózsa László, care în fruntea ţăranilor maghiari, 270 de ani înaintea lui Horia, s’a resculata pentru de a scutura jugulă solăviei. Dózsa László fu învinsa, apoi la anul 1514 fu încoronata, în piaţa Clusiului, cu o coroana de feră, pe una tronu de fera, anume vărsată şi încălzita roşu. Elă a fostă friptă de viu pe acela tronu; or ţăranii fuseră siliţi să-i mânce carnea friptă de pe trupe. Cu toate aceste, numiţii poeţi tineri, nu-şi putură afla între „puternicii lumei“ ună ideala de alți glorifica, ci se învoiră, ca să-i eterniseze numele lui Dózsa. Ajunşi la etatea matură, se lăpădară de idealul tinereţelor fi lora. Dela puţina eu, care cunoscă tóate scrierile acestora poeţi, n’amu data de urma unei asemeni scrieri, deşi Petöfi, rămase pănă la morte, una neîmpăcata inamiea ala aristocraţiei. (Va urma.) membrii societăţilor a susa numite sunta cu insistenţă avisaţi de a arbora, în precitata (ibruagasinele şi casele lor), stindarde cu tricolora naţionala româna şi de a lua parte la serbare. Administraţiunile societăţilor a ruga pe toţi doii concetăţeni a se asocia la sărbătorire. 2. Societăţile unite vor ieşi la festivitate, în corpore, cu drapelele loră desfăşurate şi membrii în ţinută de sărbătore, sunta datori a observa cea mai strictă bună ordine. 3. In mersul loră, societăţile vora păstra următorea ordine herarchică: 1) Carpaţii şi Liga, 2) Furnica, 3) Vulturula, or membrii se vora aşeda în rânduri de câte patru persoane. 4) In dimineța tjilei de 3 Maiu, membrii fiă cărei societăți se voră aduna la sediul ei respectiva, de unde la 8 ore voră merge în corpore la Societatea Carpații, în Bulevardula Carola I, Nr. 71. De aci la ora 9 a. m. voră porni toate împreună — cu musica în frunte — pe Calea Regală, direct şi la Biserica Catedrală, unde la ora 10 se va oficia una Thedeum. 5. Musica va întona imnuri şi marşuri naţionale. 6. După terminarea serviciului divină, Societăţile vor fi percurse în bună ordine: Strada Galaţii, Bulevardul Cuza, Strada Municipală, a Călăraşilor şi Bulevardula Carola I, şi apoi dela locuia de unde au plecata se despărţesca. In dreptulă Lyceului din Bulevardula Cuza, Societăţile se voră opri şi voră defila. Membrii se voră aşecia în ordine, cu faţa spre Lyceu, şi îşi vora descoperi capetele, în semna de respectă câtră Sanctuarului Culturei. Musica va întona imnulă naţionala. 7. Instituţiunile şi autorităţile publice sunt cu onoare rugate a-şi trimite representanţii lor, spre a asista la solemnitate. 8. Banchetul, care va ave loc la ora 9 sara, se va organisa de cătră o Comisiune specială numită din sînulă Societăţilor unite. — Delegaţii: G. Avesalom, Ales. Iliescu, Al. Căciulă, L. Moldovanu, N. Chivulescu, K. Poppescu, T. Georgescu, I. Tănasescu, M. Bălănescu, V. Gămulea. Busturi dăruite. Sculptorul Atanasie Constantinescu a dăruită museului de anticităţi din Bucuresci următorele busturi: Bustulă lui George Assaky în mărime naturală, cu ună pedestala deosebită ; busturile lui Ioană Brâtianu, Tudor Vladimirescu şi trei busturi mai mici ale lui Horia, Cloşca şi Crişanu, în fine două statue mici: „Dorobanţula“ şi „Vânătorula“. —x— Camera română. Sesiunea corpuriloru legiuitore române, printr’ună decreta regala e prelungită pănă la 15 Maiu v. o. —x— Procesula celora 160 Români din Arpașă. Adi e a patra di fi® când decurge la tribunalulă din locă pertractarea finală în procesulă celoră 160 Români acusaţi din comuna Arpaşă, despre care am fi făcuta amintire în nr. de Marţi ala fetei nóastre. In cele două şedinţe de adi s’a făcută ascultarea martoriloru şi confrontarea loră cu acusaţii principali. Despre întregă decursulă pertractărei vomă aduce raportă detailata, fiinda procesulă de mare însemnătate. ’I se face omului milă, văcjenda mă număra aşa de mare de ţărani români luaţi dela lucrula câmpului şi târîţi înaintea tribunalului pentru o pretinsă nesupunere faţă cu autoritatea administrativă întâmplată înainte cu cinci ani la alegerea de jude. Amărăciunea se poate ceti de pe feţele bieţilora omeni. Ei au creduta, că sunta liberi de a şi alege pe omula domrilor lor, ca jude ală satului, acum însă trebue să se convingă de adevărata „libertate“, ce domnesce în ţera aceasta. De Sâmbătă ei lipsescă de acasă; mulţi dintre ei se vede acum lipsiţi chiar şi de mijloacele de traiu aici în oraşul a scumpa. Şi cine îngrijesce acasă de pământurile loră? .... —x— O nouă plagă. In partea nordică a comitatului Aradă s’a ivita ună nou soiu de insecte. Aceste insecte să întindă pe câmpurl din jurula oraşului Mezőhegyes şi faca mari stricăciuni sfecleloră de zăhară. Insectele aceste se înmulţesca în modă îngrozitoră. —x— Conferenţă episcopască. Primatele Vaszary a convocata pe diua de 10 Maiu n. o conferenţă episcopesca în palatulă său din Buda, la care spună diarele din Pesta, că s’au presentată toţi episcopii romano-catolici şi gr.-cat., afară de cela dela Sătmară şi dela Cianada. Obiectele conferenţei, se caice, că ar fi fosta : iubileulă încoronărei, jubileulă papei şi cestiunea matriculelorâ. —x— Sector magnificus ală universtăţii din Clusiu a fosta alesă profesorula de drept Dr. Clemens Ovary, pentru anulă școlară 1892/93. —x— De ale anarchiștilorii. ziarula parisiană „Gaulois“ asigură, că guvernula — x— Insula Caprera, proprietatea moștenitorilor lui Garibaldi a cumpărat’o guvernula italiana cu 300,000 lire, pentru ca să o fortifice. —x— Teatru germană în Braşovă. Mâne se va representa pentru a doua oră piesa: „Die Uhlanen“, operetă în 3 acte de Wittman. Musică de Weinberger. 97 — 1892 are de gândă, ca de-odată să începă în totă Francia procesele în contra anarchiştilor arestaţi, cari sunt în numără de peste o sută. Actulă de acusaţiune în contra lui Ravachol se referă la trei crime: 1) Asasinatulă eremitului din Chambler. 2) Incendiarea casei locuită de eremită. 3) Una furtişagi în La Cote. —x— Din Oarţa de jos, în diecesa Gherlei, primimă o corespondenţă subscrisă de şese locuitorî de-acolo, cari se plângă, că cu ocasiunea unei investigaţiuni, ce s’a făcută acolo a treia (ji de Paşcl, d-la protopopă Al. Costea ar fi făcuta presiune la luarea protocolului, din care eausă notarula tractuală a depusu condeiulu şi investigaţiunea nici nu s’a putută duce pănă la sfîrşită. Parochia acesta fiind vacantă, poporula ni se spune, că e forte agitată din causa unora neînţelegeri ivite cu privire la persona fiitorului preotă. Coastă de-a se convinge despre acesta ’i s’a oferita comisiunei învestigătore, şi încă într’una moda destula de regretabila. De aceea pentru prevenirea scandalelor, ar fi forte de dorită, credemă, ca să se evite orice prepusă de parţialitate. . —x— Ex Regina Natalia ca poetă dramatică. Din Belgrad se anunţă, că ex regina Natalia a terminata o dramă cu numele „Mama“ pentru scena francesă. Acestă operă este o pledoarie dramatică pentru drepturile ei. Tarula la Berlins. Am amintită, că este definitiva hotărîtă mergerea Tarului la Berlina. ţ ziarele germane anunţă acestă visită în moda oficiala și ci00i că nu va dura mai multa de 2—3 (ŢI®Privitorfi la acesta visită „Mfinchenener Alig. Ztg.“ află din Berlin, că acolo s’au începută a se face toate pregătirile necesare la unuia din castelele imperiale de lângă Potsdam, pentru a putea să fiă primiți ospeții ruși în totă pompa. Ce privesce partea politică a aoestei visite, numita foaiá c'c®, câ toate comentariile ar fi greșite, decă prin ele s’ar trage alte conclusiuni, decât acele asupra posibilității îmbunetățirei raporturilor dintre cele două curți domnitoare. Din Berlina se telegrafieza, că soirea dată mai întâiu de „Allgemeine