Gazeta Transilvaniei, mai 1892 (Anul 55, nr. 97-120)

1892-05-01 / nr. 97

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. ) portofoliul­ de primu-ministru nimeni nu credea în durabilitatea cabinetului fran­­ces şi actuali. Toate cercurile politice din streinătate credeau, că e cestiune de câ­teva ciile numai, ori cela multă de câteva luni, susţinerea lui Loubet la putere şi că 1 Maiu ar fi fosta să-i fie calia sgu­­duirei şi a căderii. Lucrurile întâmplate însă dovedesc­ chiar contrarila acestei credinţe. Loubet e mai tare în posiţiunea sa, de cum şi-ar fi închipuita chiar e­a însuşi. Acestă tărie a cabinetului franceso zace în împrejurările favorabile neaş­teptate prin cari a trecuta în­­zilele din urmă. In ziua de 1 Maiu trebuiau să se facă alegerile comunale în totă Francia. Demonstraţiile şi manifestaţiile sgomotoase ale lucrărilor, de toate breslele , puterea ocultă şi ameninţările anarchiştilor­, pre­cum şi agitaţiunile electorale au contri­­buita, ca lumea să se temă de mari di­­sordini, carî ar fi putută sdruncina po­­siţia cabinetului Loubet. Dar aceste te­meri nu s’au realisatâ. Niciodată în Fran­cia cjiua de 1 Maiu n’a fosta mai liniş­tită ca de rândula acesta. Anarchiştii au fosta desarmaţi şi alegerile comunale s’au petrecuta în cea mai mare ordine posi­bilă şi cu una strălucita resultata pen­tru republicanismâ. Radicalii şi socialiştii n’au reuşita decâta la Marsilia şi Toulusa. * Din Roma se anunţă ziarului „Pol. Corresp.“, că papa se ocupă acum cu e­­laborarea unei enciclice, care se va pu­blica din incidentul a serbărei aniversă­­rei de 400 de ani de la descoperirea A­­mericei prin Cristofor Columb. Sfântula părinte cjice în enciclica acesta, adresată esclusiva episcopilora din America nor­dică şi sudică, precum şi şi celorfi din Spania şi Italia, că meritele lui Columb sunt­ forte mari.. Accentueză apoi ze­­lulă de credinţă ale marelui genovesc, precuma şi dorinţa de a răspândi creş­­tinismul­ în lumea cea nouă. Gestiunea canonisărei lui Cristofor Columb, care a fost­ iniţiată prin subscrierile a peste o sută de episcop­, ocupă în timpul­ de faţă cercurile competente din Vaticana SOIRILE PILES. — 90 Aprilie (12 Maiu) Ziua de 3 Maiu d­­in Brăila. Admi­nistraţiunile Societăţilor­ naţionale din Urbea-Brăila: „Carpaţii“, „Liga Cultu­rală“, „Furnica“ şi „Vulturul“, conside­­rând- c Diua de 3 Maiu, — în care la anii 1848—1849, Românii transcarpa­tini, în număra de peste 40.000, adunaţi în Câmpula libertăţii dela Blasiu, au proclamata libertatea şi desfiinţarea iobă­­giei, — ca pe una din cele mai memo­rabile date din vieţa trecută a naţiunei române, au decis­ a o sărbători în unire, cu solemnitate, şi prin delegaţiunile lora au stabilita urmatorulu programa: 1. Toţi —x— Oaspeţi Slovaci. Eri şi adi avurămâ deosebita plăcere a salata în mijlocula nostru doi ospeţi distinşi slovaci din Turoţa-St.­Mărtină, pe d-lu Svetozar Hurban Vajansky literat şi redactor al s­chiaru­lui „Narodnie Noviny“ şi pe d-la I. Capko, mare comercianta. Iubiţii noştri ospeţi, cari au sosită pe neaştep­tate, au întâmpinată o căldurosă primire în sfnulu nostru. Acii au visitată între altele gimnasială română, biserica de la sf. Nicolae, biserica evangelică ș. a. Re­­gretămă, că n’au putută petrece mai multă timpă în Brașovă și dorimă, ca visita d-lora să fiă de bună augură pentru viitoarele noastre raporturi cu frații Slovaci. —x— Peste opta tjile, Hatvani se întorce cu puteri înaite la Abruda Indereta. Românii ’la bata a doua oră. Acum ela înşelă pe Români şi în looa să se re­tragă acolo, de unde a venita, merge spre Zlatna, luând cu sine pe toţi Un­gurii din Abruda, cari scăpaseră din ca­tastrofa la 10 Maiu. Pănă a­ la observa Românii, Hatvani câştiga terena. Odată observată, Româ­nii ’la urmărescă în pasa de fugă. La dealula cerbului ila ajunge. Când s’au văcjuta ambele armate, faţă ’n faţă, pe una momenta s’a făcuta o tăcere mor­­mentală. Tăcerea, ce premerge furtunei. Deodată resunâ comanda tribuniloră, precum resună viforula în munţi: — „Daţi năvală!“ Şi acesta strigăta s’a repetata de căpitani, precum repetă stâncile trăsne­­tula isbita de ele; or poporula erumpe intr’una: hurra! precumă erumpe ura­­ganula, prevestinda judecata (jdei fi® apoi și se arunca asupra tunurilor) și asupra armatei maghiare, precuma nă­­vălescă, după o rumpere de nori, valu­rile furibunde ale rîului turbata. Atunci a comandata şi Hatvani. Ce credeţi, a comandată eră ? Rákosi Iozsef, ne spune că Hatvani a săsit: „Husari şi oficeri! să ne mântuima vieţa;“ apoi şi-au arun­cată armele şi au fugită. In puţine minute — ne spune Rá­kosi — s’a acoperitu pământul a, cu ca­davre, cu arme, mantale, cu chivere, cu straiţe şi alte recursite. Românii au cu­cerita tunurile. Ruşinea pentru Hatvani era perfectă. Şi când ar fi numai atâta, dar Rá­kosi ne spune că: „Dacă vre­ună cetă­­ţenii maghiară din Abrudă, a cutezată, să fugă alăturea cu Hatvani, acesta a strigata husariloră: puşcaţi-lfi!“ Vechi acesta e barbariă! Apoi vă mai miraţi, că poporula română, care 8 luni de­­Şile părăsindu şî nevestele şi copiii, în vai şi amară, au luptată flămâncii, cu pusei de epuri, cu tunuri de lemnă, şi cu bolovani, în con­tra armatelora regulate, vedendu-se tră­daţi, într’una moda infamii, s’au resbu­nată şi au omorîta pe Unguri, când Hatvani însuşi prin husarii săi ’i omora ca se pată fugi mai bine ? Nu este adevărată, că Români erau de dece­ ori atâta ca Ungurii; adevărulă e că, una Română valora atâta, ca d­ece Unguri. Nu eu voia fi acela, care se glorifica vre-o dată sărbătociile săvârşite de popor, la anula 1784 şi 1849; preda, că şi Maghiarul­, dacă e omă de bună educaţiune îşi va întorce faţa cu scârbă dela fapcele canibale săvârşite de Ma­ghiari. Naiva orna ar fi acela, care ar judeca marea înviere, revoluţia francesă dela a. 1790 după faptele săvârşite de poporă în biserica din Parisă, Notre dame. 24 călăi, când nu mai puteau u­­cide pe osteniţi, erau schimbaţi prin alţi 24 cari îi tocau în capa, pe cei re­fugiaţi la altaru, pănă i-au stînso pe toţi. Apoi mai încetaţi odată şi cu Ho­ria, rogu-vă! Eu, care cunoscă binişoră literatura maghiară, am cetită şi corespondinţele ce le purtaseră în tinereţile lora laureaţii poeţi maghiari, Petőfi şi Arany János. Din aceste vădii cum ei se însufleţiseră pentru Dózsa László, care în fruntea ţăranilor­ maghiari, 270 de ani înaintea lui Horia, s’a resculata pen­tru de a scutura jugulă solă­viei. Dózsa László fu învinsa, apoi la anul­ 1514 fu încoronata, în piaţa Clusiului, cu o coroana de feră, pe una tronu de fera, anume vărsată şi încălzita roşu. Elă a fostă friptă de viu pe acela tronu; or ţăranii fuseră siliţi să-i mânce carnea friptă de pe trupe. Cu toate aceste, numiţii poeţi tineri, nu-şi putură afla între „puternicii lumei“ ună ideala de alți glorifica, ci se învoiră, ca să-i eterniseze numele lui Dózsa. Ajunşi la etatea matură, se lăpădară de idealul­ tinereţelor fi lora. Dela puţina eu, care cunoscă tóate scrierile acestora poeţi, n’amu data de urma unei asemeni scrieri, deşi Petöfi, rămase pănă la morte, una neîmpăcata inamiea ala aristocraţiei. (Va urma.) membrii societăţilor a susa numite sunta cu insistenţă avisaţi de a arbora, în preci­­tata (ib­ruagasinele şi casele lor), stindarde cu tricolora naţionala româna şi de a lua parte la serbare. Administraţiu­­nile societăţilor a ruga pe toţi d­oii concetăţeni a se asocia la sărbătorire. 2. Societăţile unite vor i­eşi la festivi­tate, în corpore, cu drapelele loră desfă­şurate şi membrii în ţinută de sărbătore, sunta datori a observa cea mai strictă bună­ ordine. 3. In mersul­ loră, societă­ţile vora păstra următorea ordine he­­rarchică: 1) Carpaţii şi Liga, 2) Fur­nica, 3) Vulturula, or membrii se vora aşeda în rânduri de câte patru persoane. 4) In dimineța tjilei de 3 Maiu, membrii fiă cărei societăți se voră aduna la se­­diul­ ei respectiva, de unde la 8 ore voră merge în corpore la Societatea Carpații, în Bulevardula Carola I, Nr. 71. De aci la ora 9 a. m. voră porni toate împreună — cu musica în frunte — pe Calea Regală, direct şi la Biserica Ca­tedrală, unde la ora 10 se va oficia una Thedeum. 5. Musica va întona imnuri şi marşuri naţionale. 6. După terminarea serviciului divină, Societăţile vor fi per­­curse în bună­ ordine: Strada Galaţii, Bulevardul­ Cuza, Strada Municipală, a Călăraşilor­ şi Bulevardula Carola I, şi apoi dela locuia de unde au plecata se despărţesca. In dreptulă Lyceului din Bulevardula Cuza, Societăţile se voră opri şi voră defila. Membrii se voră aşecia în ordine, cu faţa spre Lyceu, şi îşi vora descoperi capetele, în semna de respectă câtră Sanctuarului Culturei. Mu­sica va întona imnulă naţionala. 7. In­­stituţiunile şi autorităţile publice sunt­ cu onoare rugate a-şi trimite represen­­tanţii lor, spre a asista la solemnitate. 8. Banchetul­, care va ave loc­ la ora 9 sara, se va organisa de cătră o Co­­misiune specială numită din sînulă So­­cietăţilor­ unite. — Delegaţii: G. Avesalom, Ales. Iliescu, Al. Căciulă, L. Moldovanu, N. Chivulescu, K­. Poppescu, T. Georgescu, I. Tănasescu, M. Bălănescu, V. Gămulea. Busturi dăruite. Sculptorul­ Atana­­sie Constantinescu a dăruită museului de anticităţi din Bucuresci următorele bus­­turi: Bustulă lui George Assaky în mă­rime naturală, cu ună pedestala deose­bită ; busturile lui Ioană Brâtianu, Tudor Vladimirescu şi trei busturi mai mici ale lui Horia, Cloşca şi Crişanu, în fine două statue mici: „Dorobanţula“ şi „Vâ­­nătorula“. —x— Camera română. Sesiunea corpuriloru legiuitore române, printr’ună decreta re­gala e prelungită pănă la 15 Maiu v. o. —x— Procesula celora 160 Români din Ar­­pașă. Adi e a patra di fi® când decurge la tribunalulă din locă pertractarea fi­nală în procesulă celoră 160 Români acusaţi din comuna Arpaşă, despre care am fi făcuta amintire în nr. de Marţi ala fetei nóastre. In cele două şedinţe de adi s’a făcută ascultarea martoriloru şi con­­frontarea loră cu acusaţii principali. Des­pre întregă decursulă pertractărei vomă aduce raportă detailata, fiinda procesulă de mare însemnătate. ’I se face omului milă, văcjenda m­ă număra aşa de mare de ţărani români luaţi dela lucrula câm­­pului şi târîţi înaintea tribunalului pen­tru o pretinsă nesupunere faţă cu auto­ritatea administrativă întâmplată înainte cu cinci ani la alegerea de jude. Amă­răciunea se poate ceti de pe feţele bieţi­­­lora omeni. Ei au creduta, că sunta li­beri de a şi alege pe omula dom­rilor­ lor, ca jude ală satului, acum însă trebue să se convingă de adevărata „libertate“, ce domnesce în ţera aceasta. De Sâmbătă ei lipsescă de acasă; mulţi dintre ei se vede acum lipsiţi chiar şi de mijloacele de traiu aici în oraşul a scumpa. Şi cine îngrijesce acasă de pământurile loră? .... —x— O nouă plagă. In partea nordică a comitatului Aradă s’a ivita ună nou soiu de insecte. Aceste insecte să întindă pe câmpurl din jurula oraşului Mezőhegyes şi faca mari stricăciuni sfecleloră de ză­­hară. Insectele aceste se înmulţesca în modă îngrozitoră. —x— Conferenţă episcopască. Primatele Vaszary a convocata pe diua de 10 Maiu n. o conferenţă episcopesca în palatulă său din Buda, la care spună diarele din Pesta, că s’au presentată toţi episcopii romano-catolici şi gr.-cat., afară de cela dela Sătmară şi dela Cianada. Obiectele conferenţei, se caice, că ar fi fosta : iubi­­leulă încoronărei, jubileulă papei şi ces­­tiunea matriculelorâ. —x— Sector magnificus ală universtăţii din Clusiu a fosta alesă profesorula de drept Dr. Clemens Ovary, pentru anulă șco­­lară 1892/93. —x— De ale anarchiștilorii. z­iarula pari­­siană „Gaulois“ asigură, că guvernula — x— Insula Caprera, proprietatea moșteni­­torilor­ lui Garibaldi a cumpărat’o guver­nula italiana cu 300,000 lire, pentru ca să o fortifice. —x— Teatru germană în Braşovă. Mâne se va representa pentru a doua oră piesa: „Die­ Uhlanen“, operetă în 3 acte de Wittman. Musică de Weinberger. 97 — 1892 are de gândă, ca de-odată să începă în totă Francia procesele în contra anar­­chiştilor­ arestaţi, cari sunt­ în numără de peste o sută. Actulă de acusaţiune în contra lui Ravachol se referă la trei crime: 1) Asasinatulă eremitului din Chambler. 2) Incendiarea casei locuită de eremită. 3) Una furtişagi în La Cote. —x— Din Oarţa de jos­, în diecesa Gherlei, primimă o corespondenţă subscrisă de şese locuitorî de-acolo, cari se plângă, că cu ocasiunea unei investigaţiuni, ce s’a făcută acolo a treia (ji de Paşcl, d-la protopopă Al. Costea ar fi făcuta pre­siune la luarea protocolului, din care eausă notarula tractuală a depusu con­­deiulu şi investigaţiunea nici nu s’a pu­tută duce pănă la sfîrşită. Parochia a­­cesta fiind vacantă, poporula ni­ se spune, că e forte agitată din causa unora ne­înţelegeri ivite cu privire la persona fii­­torului preotă. Coastă de-a se convinge despre acesta ’i s’a oferita comisiunei învestigătore, şi încă într’una moda des­tula de regretabila. De aceea pentru prevenirea scandalelor­, ar fi forte de dorită, credemă, ca să se evite ori­ce prepusă de parţialitate. . —x— Ex Regina Natalia ca poetă dramatică. Din Belgrad se anunţă, că ex regina Na­talia a terminata o dramă cu numele „Mama“ pentru scena francesă. Acestă operă este o pledoarie dramatică pentru drepturile ei. Tarula la Berlins. Am amintită, că este definitiva ho­­tărîtă mergerea Tarului la Berlina. ţ zia­­rele germane anunţă acestă visită în moda oficiala și c­i00i că nu va dura mai multa de 2—3 (ŢI®­Privitorfi la acesta visită „Mfinche­­nener Alig. Ztg.“ află din Berlin, că a­­colo s’au începută a se face toate pregă­tirile necesare la unuia din castelele im­periale de lângă Potsdam, pentru a pu­­tea să fiă primiți ospeții ruși în totă pompa. Ce privesce partea politică a a­­oestei visite, numita foaiá c­'c®, câ toate comentariile ar fi greșite, decă prin ele s’ar trage alte conclusiuni, decât acele asu­pra posibilității îmbunetățirei raporturi­­lor­ dintre cele două curți domnitoare. Din Berlina se telegrafieza, că soi­rea dată mai întâiu de „Allgemeine

Next