Gazeta Transilvaniei, iunie 1892 (Anul 55, nr. 121-143)

1892-06-02 / nr. 121

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 121—1892. pir­ea poporului română din Ungaria şi­­ Transilvania cătră dinastia, dovedită adese­ori şi in dile grele, nici nu voimu se cer­­cetămă, deca aceste simţăminte leale şi cre­­dinciose ară pute fi sdruncinate prin rapor­turile politice in cealaltă parte a imperiului. Acele raporturi şi posiţia cetăţenilor­ ungari faţă cu ele sunt­ o afacere spe­­cifică ungară, şi nu soimn cum ar putea să vie vre­odată representanţa oficială a Vienei, de a se ocupa cu ea... Partea austriacă a imperiului, parla­­mentul­ nostru, Viena nostră, n’are să le ofere Românilor, alta, decât și ospita­litatea, ce-o oferă fiă­cărui omu privatu, care pășesce, ca străină, pe teritorulu său; nu este iertată, să ia nici rolula im­portanta și onorifica, ce voesce să i-lu dea unuia din vorbitorii de azi (în ca­­sina Elterlein); la fundamentele consti­tuţiei imperiale tocmai aşa de puţina voma sgudui noi cei de dincoce de Leita, pe câta de puţina ama suferi o amenin­ţare a fundamentelora de drepta publica din partea ungară. Protecţiunea Românilora, cari nu se gândeau la nimica rău prin compania Schneider şi Lueger, activitatea viuă şi lărmuitore ce a desfăşurat’o acestă com­­­paniă la înscenarea adunărei loră, póte să le fi data ospefilora ardeleni o ideiă înaltă despre valoarea proteetorilora lord vienesî; lumea solutare însă nu se în­­doesce, că ceea ce a îndemnata pe vor­bitorii vienesî de-a lega alianţă cu fra­ţii Români, nu este nici de cum buna i­­nimă, nu simpatia cu cei asupriţi şi prigo­niţi. Nu s’a aurita nici odată, ca aceşti domni marinimoşi să se h ocupata aşa de aproape cu afaceri de-ale ţerei Arde­iului, şi liga antisemită din Berlina, care a asigurata pe Români, prin telegrafa, de simpatiile ei, nu credemă, că va fi învrednicită vre­odată ţera Ardeiului cu scrutările ei adânci. Domnii aceştia însă sunta aşa de lipsiţi de soţi şi aliaţi, în­­câta se sprijinesce pe fiă­care naţiona­litate, sau fracţiune, orfană politicesce şi se îmbiă îngerilor, nebănuitori cu fa­vorurile lor, compromiţătore spre a i strivi apoi prin îmbrăţişarea lor şi demon­strativă. Sărmanii protegiaţi au avuta parte de cei mai fatali protectori şi promova­­tori în acea Vienă, spre care s’au în­dreptată plini de speranţe.... Sub dra­­pelula antisemitismului internaţională. Ardelenii de sigura, că n’au venita la Viena ; acestă drapelă însă îi adumbresce în momentula de faţă şi acesta dă pros­pecte posomorite pentru causa lord... narchiă, poseda cognume nemţesci, —­er aci în Ungaria, maghiarisându-se, le prefaeft în unguresci, d. es. Hagel=Ha­­vasy, Stern=Csillag, Wolf=Farkas şi altele, o mulţime. Numele naţionale le portă numai Rabinii în Talmuda. Insă Iudeii, ori şi câtă amă cugeta, că se asimilăză poporului domnitora, to­tuşi ei presintă şi aci cu privire la nume, particularismulă naţională. Ei adecă sunt împărţiţi, de la Christo să încece, în două mari familii, mai cu semă cu două pog­­nume de destingere, sau caracteristice. Fie­care Iudeu se crede a se trage sau din casta Leviţilora şi în ăsta casa după nume are pognumele prescurtată „S. G. L.u i. e. (S) Segal*), p. es. Isak ben Iuda — Segal. Adecă Isaofi fiinla lui Iuda — din neamula lui Levi. Seu din casta preo­­ţilor­ adevăraţi, „Chohen“, şi în ăst casă după nume are „Cho/iewu”preota îm­preunată cu terminaţiunea zedek s. zadik­­adevérate, aşa, că „Chohen-zedek“e preot adevărată, preotulă dreptăţii, ca „Melchi­­zedek“, p. es. Lazar Berger chohen ze­dek sau scurtată: Lazar Berger ch.-z. (Chaz). Va să zică în prescurtare pentru cognume se folosescă la Iudei, S.­Se­­gal şi vChazu eh şi „Zadik“.Prin urmare Iudeii în sinagogă, provocându se, ca să cetescă din Tora lui Moisi, se provoca mai întâiu Chazii cei din sânge preo­­ţesca şi după ei îndată Segalii cei din sânge levitic, or după aceştia ceialalţi, cari nu suntă nici Leviţi, nici Chohen— preoţi. In timpurile mai vechi, mai erau şi aşa zişii Nethimini sau Nessimini, ale căroră cognume era: „Nethinim“, ca în „ Avram hen Mózes Nethinim11. * Făcânda acestă studiu, amă voită să arătăma, că numele şi cognumele u­­nui individă e forte scumpă, este nume naţionala, este numele părinţiloră şi ala străbunilora săi. Nu este aură, să potă plăti per­­derea şi vinderea numelui tău naţionala. Vai de acela popora, care nu pune preţ pe numele său naţionala ! Numele face şi cumpăneşte multa, forte multă în is­toria şi în vieţa unui popora. S. P. Simona. *) Ce semnifică „suplinitorul“, de oare­ce Leviţii câte­odată, în lipsa de preoţi, „Chohen“ , supliniau pe aceştia la cetire în sinagogă. CRONICA POLITICA. —­1 (13) Iunie. In cele din urmă se ridică şi o voce polonă în contra Maghiariloru. piarulă federalista polona „Kurjer Polski“ vor­­binda, din incidentula mergerei depută­ţiei române la Viena, despre starea asu­prită, în care se află naţionalităţile în Ungaria, zice: «Pe câtă vreme Maghiarii au fosta o naţiune cavalerescă şi s’au lup­tată pentru libertatea loră, ama putută să simpatisăma cu ei; acuma însă nu putemă fi solidari cu ei, deorece au pă­şită pe calea fărădelegei şi au începută să asuprăscă pe celelalte naţionalităţi în Ungaria. Scopulă finală ală fiăcăruia, care voieşte binele acestei monarchii, trebue să fie schimbarea formei de stată nesănătose, dualistă, în forma de stata fe­deralistă, care singură corespunde exi­­genţelor­ monarchiei.“ * O telegramă din Roma spune, că camera a aprobată prin scrutină secretă cu 192 voturi contra 144 proiectulu de cheltuelî militare extraordinare. După ce guvernul­ a răspunsă la câteva ces­­tiuni relativă la trecerea turmelor­ din teritoriula austriaca şi la clausa asupra vinurilora, camera a reluată discuţia a­­supra exerciţiului provisoriu; doi oratori au vorbita contra; 2 pentru; s’au de­pusa 19 ordine de cp- Camera era forte sgomotosă. S’a rostită închiderea discu­ţiei. Raportul­ susţine numai o douăspre­­ciecime provisorie; după aceea s’a înce­­puta desvoltarea ordinelor, cp- Şedinţa s’a ridicata apoi şi votula s’a amânata pe doua următore. * Aliarulă bulgara „Svoboda“ publică ună lungă articola forte simpatica Ro­mâniei din incidentula logodnei princi­pelui moştenitoră. Elă releveza însemnă­tatea acestui evenimenta pentru viitorulă României şi dă o mare însemnătate fap­tului, că împăratula Wilhelm a anunţată ela însuşi, la prânsul­ din Potsdam, acestă logodnă, care stabileşte legături de ru­­denie apropiată între familia regală a României şi familiile suverane din Ger­­mania, Englitera şi Rusia; acesta con­­stitue o întărire a dinastiei române şi o puternică garanţie a independenţei na­ţionale a României, piatură bulgară face apoi istoriculă României şi Bulgariei şi critică atitudinea Rusiei devenită in ul­timii ani inimica Bulgariei şi a arătata hostilitatea sa României, când a văduta, că acesta nu voia să fie întrebuinţată la robirea Bulgariei. Articolula „Svobodei“ dă bibliografia prinţului moştenitoră ala României şi a principesei Maria, adaogă, că partea inteligentă a societăţii şi po­porului bulgara felicită din inimă pe Ro­mâni. Acestă momenta solemna este pre­­ţiosit şi pentru Bulgari, cari speră în continuarea şi solidaritatea legăturilor­ istorice şi religiose, cari legă pe popo­­rula română de cela bulgară. Dacă ar­mata română, prin înaltele sale fapte di­naintea Griviţei şi Plevnei, a pusă prima piatră a eliberării Bulgariei, sprijinula morală şi simpatia poporului şi parla­mentului româna în timpula greului ană dela 1885, au contribuita forte multa la victoria dela Slivniţa şi la succesul­ cau­­sei bulgare. „Times“ dela 5 Iunie cuprinde o te­legramă datată din Bucuresci, în care se relateza modula cum au fosta primiţi de M. Sa Regele miniştrii şi delegaţiu­­nile, cari i-au presentată felicitări cu oca­­siunea logodnei principelui Ferdinande. Marele li era englesa­­ice, că Regele răs­­pundenda a spusa, că priveşte alianţa pubiectată, ca evenimentulă cela mai fe­ricită pentru ţară şi ca unuia cei-a adusă lui personala mari mulţumiri şi mângăere. Elă vede o garanţiă în îndeplinirea lu­crului începută de presenta generaţiune şi-lă face să privescă viitorulă cu deplină încredere. Presa română reflectă satis­­facţiunea simţită de popora şi arată ma­rea însemnătate a alianţei regale. 4ia­­rele române spună, că de aci înainte se vor­ stabili strînse legături între dinas­tia română şi casa domni­tore a puternicului stata britanică. După ce observă, că acestă alianţă justifică încrederea în viitorul ţărei, ziarele române declară, că reginei Victoria este de a mulţumi pentru acesta eveni­menta fericita şi că consim­ţământul­ M. S. trebue privita ca o nouă dovadă de interesulă bine-voitoră ce regina portă României.—Tată „Times“ publică o tele­gramă în care se spune, că pressa rusă priveşte în moda favorabilă căsătoria proiectată. SCHULE PILEI. — 1 (13) Iunie. Baronul­ Vasilco in retragere. „Frem­denblatt“ dela 4 Iunie n. aduce solrea, că consilierul, intima br. Vasilco, cu ocazia petrecerei sale în Viena, a făcută declaraţia, că „i va fi peste putinţă de-a prevede în proxima sesiune dietală func­ţiunea de mareşala ala ţării“ şi astfela s’a rugata, ca la ela să nu se reflecteze în acestă direcţiă. Br. Vasilco, ca vechia conducătoră ala Românilora din Buco­vina, va ţine de oportună a lupta pen­tru naţiunea sa pe banca­­ deputaţilor a. —x— Schimbări in corpulu diplomaticii ale României. Sunt­ transferaţi: D-la Cuciu­­rănu Victorii, actuală prima-secretară ala legaţiunei din Berlina, în aceeaşi calitate la legaţiunea din St. Petersburg; d la Kretzulescu (Emanoila E.), actuală prim- secretară ală legaţiunei din St. Peters­burg, în aceeaşi calitate la legaţiunea din Berlina ; d-la Sordong (Constantină), actuală prim-secretara ală legaţiunei din Roma, în aceeaşi calitate la legaţiunea din Constantinopolă; d-lă Mavrocordat (Edgard), actuala prim-secretara ală le­gaţiunei din Constantinopolă, în aceeaşi calitate la legaţiunea din Roma; d la Popovici (Constantina G.), actuala secre­tara de clasa a 2-a ală legaţiunei din Athena, în calitate de vice-consula şi cancelară ală agenţiei diplomatice şi con­sulatului generală din Sofia, în­locuia rămasa vacanta prin chrămarea la alte funcţiuni a d-lui Costantinescu (Spiru), d-la Zamfirescu (Duiliu), actuala secretară clasa 2-a ală legaţiunei din Roma, în aceeaşi calitate la legaţiunea din Athena, în lo­cula d-lui Popovici, şi d la Ghica (Teo­dora L.), actuală secretara clasa a 2 a ala legaţiunei din Constantinopolă, în a­­ceeaşi calitate la legaţiunea din Roma, în locuia d-lui Zamfirescu. —x— Porniri fanatice. Lui „Budapesti Hír­lap“ i­ se telegrafiază din Clusiu, că într’o adunare de advocaţi, ţinută acolo, s’a de­­cisa a se face cercetare disciplinară în contra advocatului Dr. Raţiu, care se ţine de camera advocaţială din Clusiu. Şoviniştii fanatici unguri susţină, că Dr. Raţiu, prin paşii făcuţi la Viena, ar fi păcătuită în contra intregităţii ţării şi a constituţiei şi astfela şi-ar fi călpata ju­­ramentula de advocata. —x— Regele României a plecata în străi­nătate spre a visita pe principesa Maria de Edimburg, căreia îi duce însemnate daruri de nuntă. D-la Ioană Kalinderu îlă însoțeste în acestă călătoriă, care va dura 15—20 zile. —x — Visită plăcută. Au sima cu plăcere, că corulă h­euniunei române din Sibiiu, constătătoră din dame şi bărbaţi şi con­dusă de d-lă G. Dima, va face o escur­­siune la Braşov­, unde va arangia o producţiune musicală. Ziua destinată pentru acesta producţiune va fi, după cum suntem a informaţi, Luni în 8 Iunie­­. Ne bucurămă din totă inima de ho­­tărîrea ce au luat’o membrii Reuniunei sibiiene pentru de a visita oraşului nos­tru. Prin acésta relaţiunile sociale între Sibiiu şi Braşova voră deveni mai strînse, pr de altă parte Braşovenii vor­ ave o pasiune a auzi­ună cară, care a fosta admirata şi lăudata în atâtea rânduri nu numai de Români, ci şi de străinii cunos­cători de musică. Nu ne îndoima, că pu­­blicula română din Braşova va face oas­­peţilor­ noştri sibiieni o primire câta se poate de calduroasa. —x— închiderea seminarului din Senj. Ama amintita, că clericii croaţi din seminarula din Senj au părăsita institutula, pentru­ că unuia dintre profesorii lor, a cortesita la alegeri, faptă pe clericii o priviră, ca tradare de patriă și națiune. Clericii au ceruta dela episcopula dr. Pasilovici, ca să destitue pe profesorula respectiva din postula său. Episcopula „n'a putut“ face acesta, dar ca să încunjure scandalula a trimisa testimonii clericilora și a lăsata să se închidă seminariula. — Episcopula Posilovici a procedată necorecta, când a lăsată să se închidă seminarula din causa unui profesoră cortesă păcătosâ. —x— Promoţiune. Din Clusiu ni-se scrie: La 11 Iunie n. c. au fosta promovaţi la universitatea din Cluşiu : D-lă Ioană Radu, din Zarandfi, la gradulă de doctora în sciinţele matematice şi fisice, depunenda rigorosula „summa cum laude“ ; cr­a nulă Alexandru Gheresteşiu din Deşiu, la gra­­dula de doctora în sciinţele juridice. — Felicitările noastre! — x— Ligă de emigrare, piatură grecescă „Patria“, ce apare în Bucuresci, vorbind de afacerea Zappa 4*pe­ că Grecii din România sunt d­espuși „prigoniriloră“, deci ar face bine urmașii lui Miltiade, decă s’ar reinterce în Grecia, unde ar pute folosi prin talentele lord interese­­lor a patriei grecesc­ adevărate. Spre sco­­pulă acesta „Patris“ propune înfiinţarea unei „Lige de emigrare“ a Grecilor, aflători în România. — Cale bună! —x— Scrie teatrală. Ima i­ au permisiunea de a face cunoscuta p. o. publica, că cu mare greutate mi-a succesă a câştiga pe d-lă Iosef Iosephy pentru 3 representa­­ţiuni şi prin urmare îmi iau voiă de a deschide una nou abonamenta şi a ruga totă deodată pe an. publica pen­tru subscrieri, cu acea observare, că lista de subscrieri se află în cassa teatrului. Cu stimă, E. Berger recte de Küszhegyi. —x— Descoperire archeologică, pilele tre­cute s’a descoperita în departamentulă orientală ală museului britanică o tăbliţă de nomolă împrietrita, pe care se află scrise 98 de rânduri în scriere cuneiformă, şi cari nu suntă altceva decâta o ofertă de căsătoriă, pe care una Faraonă o face fiicei unui rege din Babilona. Tă­blița este din anul­ 1530 înainte de Christosă, adecă de 3422 de ani. —x—

Next