Gazeta Transilvaniei, iunie 1892 (Anul 55, nr. 121-143)
1892-06-02 / nr. 121
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 121—1892. pirea poporului română din Ungaria şi Transilvania cătră dinastia, dovedită adeseori şi in dile grele, nici nu voimu se cercetămă, deca aceste simţăminte leale şi credinciose ară pute fi sdruncinate prin raporturile politice in cealaltă parte a imperiului. Acele raporturi şi posiţia cetăţenilor ungari faţă cu ele sunt o afacere specifică ungară, şi nu soimn cum ar putea să vie vreodată representanţa oficială a Vienei, de a se ocupa cu ea... Partea austriacă a imperiului, parlamentul nostru, Viena nostră, n’are să le ofere Românilor, alta, decât și ospitalitatea, ce-o oferă fiăcărui omu privatu, care pășesce, ca străină, pe teritorulu său; nu este iertată, să ia nici rolula importanta și onorifica, ce voesce să i-lu dea unuia din vorbitorii de azi (în casina Elterlein); la fundamentele constituţiei imperiale tocmai aşa de puţina voma sgudui noi cei de dincoce de Leita, pe câta de puţina ama suferi o ameninţare a fundamentelora de drepta publica din partea ungară. Protecţiunea Românilora, cari nu se gândeau la nimica rău prin compania Schneider şi Lueger, activitatea viuă şi lărmuitore ce a desfăşurat’o acestă companiă la înscenarea adunărei loră, póte să le fi data ospefilora ardeleni o ideiă înaltă despre valoarea proteetorilora lord vienesî; lumea solutare însă nu se îndoesce, că ceea ce a îndemnata pe vorbitorii vienesî de-a lega alianţă cu fraţii Români, nu este nici de cum buna inimă, nu simpatia cu cei asupriţi şi prigoniţi. Nu s’a aurita nici odată, ca aceşti domni marinimoşi să se h ocupata aşa de aproape cu afaceri de-ale ţerei Ardeiului, şi liga antisemită din Berlina, care a asigurata pe Români, prin telegrafa, de simpatiile ei, nu credemă, că va fi învrednicită vreodată ţera Ardeiului cu scrutările ei adânci. Domnii aceştia însă sunta aşa de lipsiţi de soţi şi aliaţi, încâta se sprijinesce pe fiăcare naţionalitate, sau fracţiune, orfană politicesce şi se îmbiă îngerilor, nebănuitori cu favorurile lor, compromiţătore spre a i strivi apoi prin îmbrăţişarea lor şi demonstrativă. Sărmanii protegiaţi au avuta parte de cei mai fatali protectori şi promovatori în acea Vienă, spre care s’au îndreptată plini de speranţe.... Sub drapelula antisemitismului internaţională. Ardelenii de sigura, că n’au venita la Viena ; acestă drapelă însă îi adumbresce în momentula de faţă şi acesta dă prospecte posomorite pentru causa lord... narchiă, poseda cognume nemţesci, —er aci în Ungaria, maghiarisându-se, le prefaeft în unguresci, d. es. Hagel=Havasy, Stern=Csillag, Wolf=Farkas şi altele, o mulţime. Numele naţionale le portă numai Rabinii în Talmuda. Insă Iudeii, ori şi câtă amă cugeta, că se asimilăză poporului domnitora, totuşi ei presintă şi aci cu privire la nume, particularismulă naţională. Ei adecă sunt împărţiţi, de la Christo să încece, în două mari familii, mai cu semă cu două pognume de destingere, sau caracteristice. Fiecare Iudeu se crede a se trage sau din casta Leviţilora şi în ăsta casa după nume are pognumele prescurtată „S. G. L.u i. e. (S) Segal*), p. es. Isak ben Iuda — Segal. Adecă Isaofi fiinla lui Iuda — din neamula lui Levi. Seu din casta preoţilor adevăraţi, „Chohen“, şi în ăst casă după nume are „Cho/iewu”preota împreunată cu terminaţiunea zedek s. zadikadevérate, aşa, că „Chohen-zedek“e preot adevărată, preotulă dreptăţii, ca „Melchizedek“, p. es. Lazar Berger chohen zedek sau scurtată: Lazar Berger ch.-z. (Chaz). Va să zică în prescurtare pentru cognume se folosescă la Iudei, S.Segal şi vChazu eh şi „Zadik“.Prin urmare Iudeii în sinagogă, provocându se, ca să cetescă din Tora lui Moisi, se provoca mai întâiu Chazii cei din sânge preoţesca şi după ei îndată Segalii cei din sânge levitic, or după aceştia ceialalţi, cari nu suntă nici Leviţi, nici Chohen— preoţi. In timpurile mai vechi, mai erau şi aşa zişii Nethimini sau Nessimini, ale căroră cognume era: „Nethinim“, ca în „ Avram hen Mózes Nethinim11. * Făcânda acestă studiu, amă voită să arătăma, că numele şi cognumele unui individă e forte scumpă, este nume naţionala, este numele părinţiloră şi ala străbunilora săi. Nu este aură, să potă plăti perderea şi vinderea numelui tău naţionala. Vai de acela popora, care nu pune preţ pe numele său naţionala ! Numele face şi cumpăneşte multa, forte multă în istoria şi în vieţa unui popora. S. P. Simona. *) Ce semnifică „suplinitorul“, de oarece Leviţii câteodată, în lipsa de preoţi, „Chohen“ , supliniau pe aceştia la cetire în sinagogă. CRONICA POLITICA. —1 (13) Iunie. In cele din urmă se ridică şi o voce polonă în contra Maghiariloru. piarulă federalista polona „Kurjer Polski“ vorbinda, din incidentula mergerei deputăţiei române la Viena, despre starea asuprită, în care se află naţionalităţile în Ungaria, zice: «Pe câtă vreme Maghiarii au fosta o naţiune cavalerescă şi s’au luptată pentru libertatea loră, ama putută să simpatisăma cu ei; acuma însă nu putemă fi solidari cu ei, deorece au păşită pe calea fărădelegei şi au începută să asuprăscă pe celelalte naţionalităţi în Ungaria. Scopulă finală ală fiăcăruia, care voieşte binele acestei monarchii, trebue să fie schimbarea formei de stată nesănătose, dualistă, în forma de stata federalistă, care singură corespunde exigenţelor monarchiei.“ * O telegramă din Roma spune, că camera a aprobată prin scrutină secretă cu 192 voturi contra 144 proiectulu de cheltuelî militare extraordinare. După ce guvernul a răspunsă la câteva cestiuni relativă la trecerea turmelor din teritoriula austriaca şi la clausa asupra vinurilora, camera a reluată discuţia asupra exerciţiului provisoriu; doi oratori au vorbita contra; 2 pentru; s’au depusa 19 ordine de cp- Camera era forte sgomotosă. S’a rostită închiderea discuţiei. Raportul susţine numai o douăspreciecime provisorie; după aceea s’a începuta desvoltarea ordinelor, cp- Şedinţa s’a ridicata apoi şi votula s’a amânata pe doua următore. * Aliarulă bulgara „Svoboda“ publică ună lungă articola forte simpatica României din incidentula logodnei principelui moştenitoră. Elă releveza însemnătatea acestui evenimenta pentru viitorulă României şi dă o mare însemnătate faptului, că împăratula Wilhelm a anunţată ela însuşi, la prânsul din Potsdam, acestă logodnă, care stabileşte legături de rudenie apropiată între familia regală a României şi familiile suverane din Germania, Englitera şi Rusia; acesta constitue o întărire a dinastiei române şi o puternică garanţie a independenţei naţionale a României, piatură bulgară face apoi istoriculă României şi Bulgariei şi critică atitudinea Rusiei devenită in ultimii ani inimica Bulgariei şi a arătata hostilitatea sa României, când a văduta, că acesta nu voia să fie întrebuinţată la robirea Bulgariei. Articolula „Svobodei“ dă bibliografia prinţului moştenitoră ala României şi a principesei Maria, adaogă, că partea inteligentă a societăţii şi poporului bulgara felicită din inimă pe Români. Acestă momenta solemna este preţiosit şi pentru Bulgari, cari speră în continuarea şi solidaritatea legăturilor istorice şi religiose, cari legă pe poporula română de cela bulgară. Dacă armata română, prin înaltele sale fapte dinaintea Griviţei şi Plevnei, a pusă prima piatră a eliberării Bulgariei, sprijinula morală şi simpatia poporului şi parlamentului româna în timpula greului ană dela 1885, au contribuita forte multa la victoria dela Slivniţa şi la succesul causei bulgare. „Times“ dela 5 Iunie cuprinde o telegramă datată din Bucuresci, în care se relateza modula cum au fosta primiţi de M. Sa Regele miniştrii şi delegaţiunile, cari i-au presentată felicitări cu ocasiunea logodnei principelui Ferdinande. Marele li era englesaice, că Regele răspundenda a spusa, că priveşte alianţa pubiectată, ca evenimentulă cela mai fericită pentru ţară şi ca unuia cei-a adusă lui personala mari mulţumiri şi mângăere. Elă vede o garanţiă în îndeplinirea lucrului începută de presenta generaţiune şi-lă face să privescă viitorulă cu deplină încredere. Presa română reflectă satisfacţiunea simţită de popora şi arată marea însemnătate a alianţei regale. 4iarele române spună, că de aci înainte se vor stabili strînse legături între dinastia română şi casa domnitore a puternicului stata britanică. După ce observă, că acestă alianţă justifică încrederea în viitorul ţărei, ziarele române declară, că reginei Victoria este de a mulţumi pentru acesta evenimenta fericita şi că consimţământul M. S. trebue privita ca o nouă dovadă de interesulă bine-voitoră ce regina portă României.—Tată „Times“ publică o telegramă în care se spune, că pressa rusă priveşte în moda favorabilă căsătoria proiectată. SCHULE PILEI. — 1 (13) Iunie. Baronul Vasilco in retragere. „Fremdenblatt“ dela 4 Iunie n. aduce solrea, că consilierul, intima br. Vasilco, cu ocazia petrecerei sale în Viena, a făcută declaraţia, că „i va fi peste putinţă de-a prevede în proxima sesiune dietală funcţiunea de mareşala ala ţării“ şi astfela s’a rugata, ca la ela să nu se reflecteze în acestă direcţiă. Br. Vasilco, ca vechia conducătoră ala Românilora din Bucovina, va ţine de oportună a lupta pentru naţiunea sa pe banca deputaţilor a. —x— Schimbări in corpulu diplomaticii ale României. Sunt transferaţi: D-la Cuciurănu Victorii, actuală prima-secretară ala legaţiunei din Berlina, în aceeaşi calitate la legaţiunea din St. Petersburg; d la Kretzulescu (Emanoila E.), actuală prim- secretară ală legaţiunei din St. Petersburg, în aceeaşi calitate la legaţiunea din Berlina ; d-la Sordong (Constantină), actuală prim-secretara ală legaţiunei din Roma, în aceeaşi calitate la legaţiunea din Constantinopolă; d-lă Mavrocordat (Edgard), actuala prim-secretara ală legaţiunei din Constantinopolă, în aceeaşi calitate la legaţiunea din Roma; d la Popovici (Constantina G.), actuala secretara de clasa a 2-a ală legaţiunei din Athena, în calitate de vice-consula şi cancelară ală agenţiei diplomatice şi consulatului generală din Sofia, înlocuia rămasa vacanta prin chrămarea la alte funcţiuni a d-lui Costantinescu (Spiru), d-la Zamfirescu (Duiliu), actuala secretară clasa 2-a ală legaţiunei din Roma, în aceeaşi calitate la legaţiunea din Athena, în locula d-lui Popovici, şi d la Ghica (Teodora L.), actuală secretara clasa a 2 a ala legaţiunei din Constantinopolă, în aceeaşi calitate la legaţiunea din Roma, în locuia d-lui Zamfirescu. —x— Porniri fanatice. Lui „Budapesti Hírlap“ i se telegrafiază din Clusiu, că într’o adunare de advocaţi, ţinută acolo, s’a decisa a se face cercetare disciplinară în contra advocatului Dr. Raţiu, care se ţine de camera advocaţială din Clusiu. Şoviniştii fanatici unguri susţină, că Dr. Raţiu, prin paşii făcuţi la Viena, ar fi păcătuită în contra intregităţii ţării şi a constituţiei şi astfela şi-ar fi călpata juramentula de advocata. —x— Regele României a plecata în străinătate spre a visita pe principesa Maria de Edimburg, căreia îi duce însemnate daruri de nuntă. D-la Ioană Kalinderu îlă însoțeste în acestă călătoriă, care va dura 15—20 zile. —x — Visită plăcută. Au sima cu plăcere, că corulă heuniunei române din Sibiiu, constătătoră din dame şi bărbaţi şi condusă de d-lă G. Dima, va face o escursiune la Braşov, unde va arangia o producţiune musicală. Ziua destinată pentru acesta producţiune va fi, după cum suntem a informaţi, Luni în 8 Iunie. Ne bucurămă din totă inima de hotărîrea ce au luat’o membrii Reuniunei sibiiene pentru de a visita oraşului nostru. Prin acésta relaţiunile sociale între Sibiiu şi Braşova voră deveni mai strînse, pr de altă parte Braşovenii vor ave o pasiune a auziună cară, care a fosta admirata şi lăudata în atâtea rânduri nu numai de Români, ci şi de străinii cunoscători de musică. Nu ne îndoima, că publicula română din Braşova va face oaspeţilor noştri sibiieni o primire câta se poate de calduroasa. —x— închiderea seminarului din Senj. Ama amintita, că clericii croaţi din seminarula din Senj au părăsita institutula, pentru că unuia dintre profesorii lor, a cortesita la alegeri, faptă pe clericii o priviră, ca tradare de patriă și națiune. Clericii au ceruta dela episcopula dr. Pasilovici, ca să destitue pe profesorula respectiva din postula său. Episcopula „n'a putut“ face acesta, dar ca să încunjure scandalula a trimisa testimonii clericilora și a lăsata să se închidă seminariula. — Episcopula Posilovici a procedată necorecta, când a lăsată să se închidă seminarula din causa unui profesoră cortesă păcătosâ. —x— Promoţiune. Din Clusiu ni-se scrie: La 11 Iunie n. c. au fosta promovaţi la universitatea din Cluşiu : D-lă Ioană Radu, din Zarandfi, la gradulă de doctora în sciinţele matematice şi fisice, depunenda rigorosula „summa cum laude“ ; cra nulă Alexandru Gheresteşiu din Deşiu, la gradula de doctora în sciinţele juridice. — Felicitările noastre! — x— Ligă de emigrare, piatură grecescă „Patria“, ce apare în Bucuresci, vorbind de afacerea Zappa 4*pe că Grecii din România sunt despuși „prigoniriloră“, deci ar face bine urmașii lui Miltiade, decă s’ar reinterce în Grecia, unde ar pute folosi prin talentele lord intereselor a patriei grecesc adevărate. Spre scopulă acesta „Patris“ propune înfiinţarea unei „Lige de emigrare“ a Grecilor, aflători în România. — Cale bună! —x— Scrie teatrală. Ima i au permisiunea de a face cunoscuta p. o. publica, că cu mare greutate mi-a succesă a câştiga pe d-lă Iosef Iosephy pentru 3 representaţiuni şi prin urmare îmi iau voiă de a deschide una nou abonamenta şi a ruga totă deodată pe an. publica pentru subscrieri, cu acea observare, că lista de subscrieri se află în cassa teatrului. Cu stimă, E. Berger recte de Küszhegyi. —x— Descoperire archeologică, pilele trecute s’a descoperita în departamentulă orientală ală museului britanică o tăbliţă de nomolă împrietrita, pe care se află scrise 98 de rânduri în scriere cuneiformă, şi cari nu suntă altceva decâta o ofertă de căsătoriă, pe care una Faraonă o face fiicei unui rege din Babilona. Tăblița este din anul 1530 înainte de Christosă, adecă de 3422 de ani. —x—