Gazeta Transilvaniei, septembrie 1892 (Anul 55, nr. 192-215)
1892-09-01 / nr. 192
Pagina 2 nenumărate, tóate s’au desvoltatu în timp de 25 de ani sub scutula statului. Adunări politice libere! Statul permite manifestaţiuni libere cetăţenilora. — Veto cu câtă pietate şi paradă s’a serbatu memoria cutărui revoluţionara ! Funcţionarii publici încă au luata parte la paradă, deşi persona sărbătorită s’a luptată în contra domnitorului său, a făcuta conspiraţiune cu inimicii ţării — deră naţiunea s’a împăcata cu domnitorula, acuma tóate sunta iertate ! Bine şi frumosu! Fă şi tu astfela! Românii peste tota au economii mici, ara avéa trebuinţă de associaţiuni economice, cari să fiă cu privire la economii mici şi cari să corăspundă cu membrii în limba înţelesă de poporă. — In cutare parte a ţerii s’a compusa o societate de aceste! Ani îndelungaţi au trecuta pănă i s’au revăcjuta şi citată statutele şi a obţinută aprobare. O modestă societate de lectură este pe cale de a se forma, garanţii mari trebue să daţi, că în societate nu se vor ţine discursuri politice, nu se vor importa cărţi şi gazete dubiose şi abia foarte târziu, după mari dureri de nascere, se va pute înfiinţa societatea dorită, dăcă pănă atunci întemeiătorii nu s’au săturata de vexaţiuni !*) Este aniversarea uneiJile mari din viaţa Românului. însufleţirea şi bucuria este mai mare, aeoă cei de una cugeta şi o simţire şi le pota împărtăşi — ai’ci să convenima, să sărbătorima impreun* ziua acesta mare — că el libere sunt a întrunirile! Nu se poate, va răspunde auctoritatea; ideia vdistră este jjeontrară ideii de stata, ori va face cela puţina una resensa neplăcuta la ceilalţi cetăţeni — în puterea legii nu vă permită convenirea şi demonstraţiunea. Vei recurge la forula mai înalta,— acesta primesce lucrulă mai obiectiva — Vine pe basa legei permisiunea într’una târcjiu — dar pănă atunci a trecuta multa ziua de serbatoare, — însă permisiunea ai primit’o, căci la noi e libertate. E greu să faci întruniri pe acesta terena — aideți să facema pe terenule de binefacere și culturală — acolo nu ne va sta nimeni in paste — n’atingeme convingerile contrare ale nimănui. Femea română are farmecă ; cultura gei român0scă și familiară, in timpi vitregi a fostă neglesă. Facema într’una polta ala țării o reuniune de femei române. Nu se pote — răspunde auotoritatea, sunta aici atâtea reuniuni, validitaţi-vă puterile, făcânda parte din acele, reuniunea vostră e de prisosa. — Statuia are datorinţa să îngrijască, ca puterile cetăţenilora, să nu se împartă şi desbine pe basa legei ! A avuta naţiunea ta une bărbata mare, care s’a jertfita pentru ideia umanitară,ca fosta erou credinciosa patriei şi tronului pănă la ultima suflare, se implinesce 100 de ani, de când s’a mutata din viaţă. Bine cuventată este memoria lui—facema o întrunire întru pomenirea lui, — mergema şi la biserică să înălţăma o rugăciune pentru sufletul său! Eşti rău patriota, turburătora de pace, şe el acasă. Veţi face o adunare în gestiune publică; ca participanţi se anunţă bărbaţi serioşi şi în drepta. Ca să vadă şi cei dela putere, că nu lucraţi în ascunsa, faceţi adunarea în cutare oraş, sub ochii autorităţii; ţinerea adunărei nu se poate denega. Se deschide adunarea, gloate nespălate intră în adunarea vostră, vă insulte, vă sparge adunarea; autoritatea la oara recurgeți pentru ajutora, stă cu mânile în sîna, — pe făptuitori nu-i poatu erua, *) De una timpu încoce — precum vedem a , nnci modestele societăţi de lectură nu mai primescU aprobarea şi vexaţiunile sunta fără de sfîrşita. — Red. GAZETA TRANSILVANIEI, dar vă răspunde, că voi purtaţi cu deosebire vina, de ce faceţi adunări în locuri de acelea unde soiţi, că opiniunea publică este în contra vostră. — Voi v’aţi pusa în contrasta cu opiniunea publică, nu vă putema ajuta pe basa legei. (Va urma). CRONICA POLITICA. — 31 Aug. (12 Sep.) Foia germană din München, „Alig. Zig*, se ocupă într’unula din numerii săi mai noi cu cestiunea română. Cestiunea română, 40°® numita foiă, a condusa la energice resoluţiunii nu numai în vecinula regata română, ci chiar şi în pressa din străinătate a devenita obiecta de zilnică discuţiă şi a deşteptată „mare atenţiune“ pretutindeni. Nu trebue să mai arătăm, că cestiunea acesta s’ar cuveni să deştepte cela mai mare interesă în Austro-Ungaria. E regretabila, că pressa cnotidiană maghiară, nu vede altceva în cestiunea română, decâta succesula agitaţiunei câtorva conducători egoişti, cu porniri rele. Partea cea mai mare a acestoră foi discută cestiunea română din punctu de vedere ala şovinismului ungurescă, şi cu cunoscuta lor nerăbdare, nu voesca nici să recunoscă, nici să sufere esistenţa îndreptăţită a naţionalităţilor nemaghiare, şi întrăgă cestiunea de naţionalitate o consideră ca pe-o cestiune de putere. Şoviniştii aceştia nu-şi bată capul, cu aceea, că acăstă concepţiune şi atitudine stă în contrazicere vădită cu natura, cu istoria, cu legile şi cu viaţa practică. Nu le pasă că prin aceasta varsă numai pleiu pe focă şi vatămă pe naţionalităţi în cele mai sfinte sentimente. El acesta se consideră în Ungaria, ca patriotisme. Şovinismula maghiară nepacienta, brutala, aplecata spre persecuţii, este aproape dominanta în societatea maghiară şi în pressă, şi vatămă adenca pe fiăcare nemaghiară. E drepta, că esistă o lege de naţionalităţi, dar asta nu se aplică, fiindcă pe Maghiari îi nebunesce de tota cuvântul, fărmecătorui ala „unităţii unui stată naţională maghiara“. — La apreciările aceste juste ale fetei germane, „Magyar Hírlap“ observă, că Ungurii nu se pot tocmi cu Românii; ei trebue să lucreze cum află de bine, fiindcă ei sunt domni in ţară. Adecă după archişoviniştii dela sfîrleza lui Horváth Gyula, Ungurii aici sunta stăpânii, or celelalte naţionalităţi sunt şi slugi, robi, floţi politici fără drepturi şi pretenţiă de drepta ? Preţiosă mărturisire ! Şi totuşi numiţii domni au obrăznicia de-a susţine în foia loră, că în Ungaria fiăcare cetăţăna gustă libertate deplină? Pfui! * In 4 Septemvre n. s’au împlinită doue-^ecî și doi de ani de când Francia e Republică. Din incidentula acesta derula parisiana „Figaro“, scrie următorele: „Sigura că în timpe de două 4®cl și doi de ani încă n’amă ajunsă să desăvârșima sistemulă nostru de guverare; suferim de-o mare bala cronică, de bala sufragiului universala, care póte să facă periculosă socialismulă, decă fie-care comună gândesce ca Roubaix, ori Carmeaux. Afară de asta victorioșii republicani se împartă în secte, ca și când și a ei s’ar teme de-una atace, ori de-una pericola. Fără însă de-a fi condusă de şovinism, Francia are drepta de-a fi mulţămită cu succesele dobândite în cei 22 ani din urmă, ba poate fi mândră de ele. Ea şi-a regulata finanţele, şi-a creata o puternică armată, trăesce in pace cu Europa, în care poate să conteze la o puternică alianţă, şi ea a încetată de-a fi o aristocrată părăsită. Ceea ce însă e mai rară, mai surprindătore, zace în împrejurarea, că Frandia stă a ei în punctula de a-şi realiza prima posiţie a individualităţii sale morale. E de sperată, că atunci când Republica va fi cunoscută şi primită da toţi, vora dispăru multe prejudiţii şi va ajunge la a doua posiţie, adecă la respectarea diferitelor curente de idei şi la libertatea consciinţei. Putem a crede şi aceea, că ea îşi cunoşte primejdiile socialismului falsă interpretata, care ameninţă libertatea şi interesele noastre. Deoa însă clasele dătutare de tonă, seu mai corecta, proprietarii, cari au primita socialismula, să pricepă de-a aduce câteva jertfe necesare, atunci voru preveni falimentului economică şi sociala, ce ameninţă de altfela întrâgă Europa. Dela 1 Septemvre 1870 Francia nu şi a pierdută timpulă*. Critica acesta nepărtinitore a chiarului „Figaro“ a fosta primită cu simpatiă de cerourile francese, cu atâta mai vârtose, că despre numita fată se spie, că aderă mai multă la sistemulă monarchistă. Daţi de minciună. Damu locu cu plăcere următoarei declaraţiunî: Onorată Redacţiune ! piarele maghiare, atâta cele din Cluşiu câta şi cele din Budapesta, de uni timp, încoce nu înceteză a aduce la adresa tinerimei române din Transilvania şi Ungaria, dar mai ales a celei din Cluşiu, cele mai revoltatoare calumnii spmiinda, că Replica e dată în numele tinerilor universitari români din Viena Graz, Budapesta şi Cluşiu s’a edată şi redactata fără spirea, învoiala şi fără concursul tinerimei universitare române din Cluşiu. Aceasta este o afirmaţiune, care indigneză pănă la adâncura sufletului pe fie-care din cei 58 tineri universitari din Clusiu, cari au o însufleţire admirabilă demnă de causa sfântă suscepută, s’au învoită în scrisă a şi da concursula loră la redactarea aceleia. Drepta aceea, contândă la iubirea D vastre de adevăra, contândă la împrejurarea, că ţineţi la buna reputaţia a tinerimei române din Cluşiu, îmi iau voie a vă trimite spre publicare urmatoarea Declaraţiune. Tinerimea română universitară din Cluşiu, console de chiămarea sa, încă la începutul anului şcolastica trecută, cu o însufleţire, care ar pute pune în respecta şi pe cela mai aprigă şovinista, a luata spre cunoscinţă şi a hotărîta a se alătura la mişcarea fraţiloru din Viena, Graz şi Budapesta; cinci czeci şi optu tineri români universitari din Cluşiu şi-au dată in scrisă învoirea şi promisiunea de a concurge la redactarea amintitei „Replice“, care pe basa acestei declaraţiunî de aderenţă s’a edata şi în numele tinerilor, români universitari din Cluşiu. Nu numai atâta, ci a luată parte activă la redactarea aceleia, parte prin comitetulă alesă de întrega tinerime spre acesta scopa,—a cărui deosebită menire a fosta culegerea de date referitoare la cestiunea română din Ungaria, — parte prin delegatură acestui comitetă trimisa la comitetula centrala de redigeare. Şi le-amă făcuta noi toate aceste pe faţă, din proprială îndemnă, neagrăiţi, neimbărbătaţî, nici constrinşi de nime, — nu precum o face acesta presidentule pretinsului comitetu de redigeare ala „Protestului“, — le-amu făouta în consciinţa dreptăţii causei, şi în firma convingere, că ce amu făcuta amu făcuta pentru binele şi în interesula bine pricepută ală patriei nóastre comune. Ce priveşte „Protestulă“ odată contra „Replicei“, cu cea mai mare indignanaţiune respingemu chiar şi umbra suspiţiunei, că tinerimea română din Cluşiu ar avea parte in acela; acela este fructula „savantului patriota“ din lopă, sub firma unui discipulu de ali lui, a cărui stare tristă şi nemirnică sufleteasca, prin aruncarea unei coji uscate, o folosesce spre scopurile sale josnice, trădătore de nemți și a unui, care nu esistă, — căci tinerii univesitara româna cu numele Moldovan István, după cum o indică aceasta și Almanachul universității în Clusiu, nu este. Noi privim cu papula ridicata şi cu consoiinţa liniştită la cele comise, căci suntem, în firma convingere, că a lupta 1892—192 pentru o causă sfântă şi drăptă pe faţă, în cadrele legii, este unu lucru nobila, pe care în sublimitatea lui unuia sau doi eiialţi, nu potu alai murdări cu mâna loră sacrilega. Armele noastre sunt: iubirea de nemți şi patriă, care ne însufleţesce; consoiinţa dreptăţii causei, care ne încuragiază şi speranţa în Dumnezeu, faţă de care armele josnice ale contrarilor noştri trebue să se sfărîme. Cluşiu, 11 Septemvre 1892. In numele şi din încredinţarea comitetului pentru redigearea „Replicei“ alesa de tinerimea română din Clusiu, Iuliu Maniu, stud. jur., membru în comitetu. SCIHILE piLEI. — 31 Aug. (12 Sept.) Români in Milan, piarura „La Lombardia* dele 6 Septemvre din Milan dă urmatorele amănunte despre aflarea d lui deputata I. Ciuflea şi a studenţilor români la Milan: „Eri la orele 4 şi 10 m. p. m. au sosită la Milan, reîntorcându se dela congresul de pace din Berna, deputatula română I. Ciuflea din Bucuresci, cu vice-consulula română dela Parisu d. Berceanu, precum şi studenţii români S. Cihoski, Emanuila Pantazi, Constantină Michailescu, Dumitru Polioratu, Ciuflea, fiinla deputatului, Emanuila Antonescu, G. I. Ştefănescu-Goanga şi Corneliu Axente. La gară ospeţii au fosta întâmpinaţi de d la Mazzoleni şi de studenţi, şi au fosta conduşi în oraşa însoţiţi fiind încă de dnii E. T. Moneta, Oreste Gallo şi de comitetul lombardezi la congresula de pace. Iubiţii ospeţi sunt găzduiţi la Albergo degli Angioli şi ocupă etagiul primat. In timpul şederei loră in oraşă, se va da în auarea lorăună bancheta la L’Eden şi o serată în teatrulă L’Eden. Fraţii noştri români vor mai sta aici două 4il®“—x— Congresul( studenţilor) universitari din România, va ave loc la Roman, în zilele de 6, 7 şi 8 Septemvre viitori. La acesta congresă se vor pune basele unei Associaţiuni generale a studenţilor români din ţară şi din străinătate. Studenţii din Clusiu, Viena, Budapesta şi Graz, au fosta invitaţi a lua parte la acestă congresă. —x— Manevrele din România contramandate. In consiliul de miniştri, ce s’a ţinută ieri la Sinaia, spune „Timpul“ de Sâmbătă, sub preşedinţa M. S. Regelui, s’a disputată cestiunea necesităţei contramandăm manevrelor de toamnă ale armatei române. Decisiunea consiliului de miniştri a fosta de a nu se mai face anulă acesta nici manevre mari, nici manevre de brigăzi, numai simple concentrări de instrucţie pe regimente. —x— Congresula internaţională de phisiologie dela Liege s’a închisa la 29 Augusta st. n., după ce a ţinută trei 401®. România a fostă representată la acestă congresa prin d-nii D-rl Viţu şi Grigorescu, profesori universitari. In şedinţa ultimă a congresului d. Dr. Grigorescu a fosta alesă preşedinte ală congresului. —x — întâmpinare. In nr. 152 ala foiei noastre amu publicata la rubrica „spirite zilei“, sub titlul „Unu preotu rätäpitu“, o notiță, în care se 4'odică preotulu gr.-cat. din Oasonula mare Stefan Sándor (cum se subscrie densule), în contra voinței esprese a poporenilor săi, a dispus ca pe ună clopotă ce-la tocmiseră la măestrulă Efraim Andraschofsky din Braşova, să se pună inscripţiă ungurescă. Amă reprobată atunci după cuviinţă acesta pasă nesocotită ală părintelui Sándor, 4*°ondă între altele, că să nu cerce a introduce în Sionula românescă idoli străini prin limbă străină. La notița aceasta părintele Sándor ne trimite o lungă întîmpinare, care la aparență ar avea de scapă să răstoarne aserțiunea noas-