Gazeta Transilvaniei, septembrie 1892 (Anul 55, nr. 192-215)

1892-09-01 / nr. 192

Pagina 2 nenumărate, tóate s’au desvoltatu în timp­ de 25 de ani sub scutula statului. Adunări politice libere! Statul­ permite manifestaţiuni libere cetăţenilora. — Veto cu câtă pietate şi paradă s’a serbatu memoria cutărui re­voluţionara ! Funcţionarii publici încă au luata parte la paradă, deşi persona săr­bătorită s’a luptată în contra domnito­rului său, a făcuta conspiraţiune cu ini­micii ţării — deră naţiunea s’a împăcata cu domnitorula, acuma tóate sunta ier­tate ! Bine şi frumosu! Fă şi tu astfela! Românii peste tota au economii mici, ara avéa trebuinţă de associaţiuni econo­mice, cari să fiă cu privire la economii mici şi cari să corăspundă cu membrii în limba înţelesă de poporă. — In cu­tare parte a ţerii s’a compusa o socie­­tate de aceste! Ani îndelungaţi au tre­­cuta pănă i s’au revăcjuta şi citată statu­tele şi a obţinută aprobare. O modestă societate de lectură este pe cale de a se forma, garanţii mari tre­­bue să daţi, că în societate nu se vor­ ţine discursuri politice, nu se vor­ im­porta cărţi şi gazete dubiose şi abia foarte târziu, după mari dureri de nascere, se va pute înfiinţa societatea dorită, dăcă pănă atunci întemeiătorii nu s’au sătu­rata de vexaţiuni !*) Este aniversarea unei­­Jile mari din viaţa Românului. însufleţirea şi bucuria este mai mare, aeoă cei de una cugeta şi o simţire şi le pota împărtăşi — ai’ci să convenima, să sărbătorima impreun* ziua acesta mare — că el libere sunt a întrunirile! Nu se poate, va răspunde auctorita­­tea; ideia vdistră este jjeontrară ideii de stata, ori va face cela puţina una re­­sensa neplăcuta la ceilalţi cetăţeni — în puterea legii nu vă permită convenirea şi demonstraţiunea. Vei recurge la forula mai înalta,— acesta primesce lucrulă mai obiectiva — Vine pe basa legei permisiunea într’una târcjiu — dar pănă atunci a trecuta multa ziua de serbatoare, — însă permi­siunea ai primit’o, căci la noi e li­bertate. E greu să faci întruniri pe acesta terena — aideți să facema pe terenule de binefacere și culturală — acolo nu ne va sta nimeni in paste — n’atingeme convingerile contrare ale nimănui. Femea română are farmecă ; cul­tura gei român0scă și familiară, in timpi vitregi a fostă neglesă. Facema într’una polta ala țării o reuniune de femei ro­mâne. Nu se pote — răspunde auotori­­tatea, sunta aici atâtea reuniuni, validi­­taţi-vă puterile, făcânda parte din acele, reuniunea vostră e de prisosa. — Statuia are datorinţa să îngrijască, ca puterile cetăţenilora, să nu se împartă şi desbine pe basa legei ! A avuta naţiunea ta une bărbata mare, care s’a jertfita pentru ideia umanitară,ca fosta erou credinciosa patriei şi tronului pănă la ultima suflare, se implinesce 100 de ani, de când s’a mutata din viaţă. Bine cuventată este memoria lui—facema o întrunire întru pomenirea lui, — mer­­gema şi la biserică să înălţăma o rugă­ciune pentru sufletul­ său! Eşti rău patriota, turburătora de pace, şe el acasă. Veţi face o adunare în gestiune publică; ca participanţi se anunţă băr­baţi serioşi şi în drepta. Ca să vadă şi cei dela putere, că nu lucraţi în as­cunsa, faceţi adunarea în cutare oraş, sub ochii autorităţii; ţinerea adunărei nu se poate denega. Se deschide adunarea, gloate nespă­late intră în adunarea vostră, vă insulte, vă sparge adunarea; autoritatea la oara recurgeți pentru ajutora, stă cu mânile în sîna, — pe făptuitori nu-i poatu erua, *) De una timpu încoce — precum vedem a , nnci modestele societăţi de lectură nu mai primescU aprobarea şi vexaţiunile sunta fără de sfîrşita. — Red. GAZETA TRANSILVANIEI, dar vă răspunde, că voi purtaţi cu deo­sebire vina, de ce faceţi adunări în lo­curi de acelea unde soiţi, că opiniunea publică este în contra vostră. — Voi v’aţi pusa în contrasta cu opiniunea publică, nu vă putema ajuta pe basa legei. (Va urma). CRONICA POLITICA. — 31 Aug. (12 Sep.) Foia germană din München, „Alig. Zig*, se ocupă într’unula din numerii săi mai noi cu cestiunea română. Cestiunea română, 40°® numita foiă, a condusa la energice resoluţiunii nu numai în veci­­nula regata română, ci chiar şi în pressa din străinătate a devenita obiecta de zilnică discuţiă şi a deşteptată „mare atenţiune“ pretutindeni. Nu trebue să mai arătăm­, că cestiunea acesta s’ar cuveni să deştepte cela mai mare inte­resă în Austro-Ungaria. E regretabila, că pressa cnotidiană maghiară, nu vede altceva în cestiunea română, decâta suc­­cesula agitaţiunei câtor­va conducători egoişti, cu porniri rele. Partea cea mai mare a acestoră foi discută cestiunea română din punctu de vedere ala şovi­nismului ungurescă, şi cu cunoscuta lor­ nerăbdare, nu voesca nici să recunoscă, nici să sufere esistenţa îndreptăţită a naţionalităţilor­ nemaghiare, şi întrăgă cestiunea de naţionalitate o consideră ca pe-o cestiune de putere. Şoviniştii aceştia nu-şi bată capul, cu aceea, că acăstă concepţiune şi atitudine stă în con­­trazicere vădită cu natura, cu istoria, cu legile şi cu viaţa practică. Nu le pasă că prin aceasta varsă numai pleiu pe focă şi vatămă pe naţionalităţi în cele mai sfinte sentimente. El acesta se consideră în Ungaria, ca patriotisme. Şovinismula maghiară nepacienta, brutala, aplecata spre persecuţii, este aproape dominanta în societatea maghiară şi în pressă, şi va­tămă adenca pe fiăcare nemaghiară. E drepta, că esistă o lege de naţionalităţi, dar asta nu se aplică, fiindcă pe Maghiari îi nebunesce de tota cuvântul, fărmecă­­torui ala „unităţii unui stată naţională maghiara“. — La apreciările aceste juste ale fetei germane, „Magyar Hírlap“ ob­servă, că Ungurii nu se pot­ tocmi cu Românii; ei trebue să lucreze cum află de bine, fiindcă ei sunt­ domni in ţară. Adecă după archişoviniştii dela sfîrleza lui Horváth Gyula, Ungurii aici sunta stăpânii, or celelalte naţionalităţi sunt şi slugi, robi, floţi politici fără drepturi şi pretenţiă de drepta ? Preţiosă mărturi­sire ! Şi totu­şi numiţii domni au obrăz­­nicia de-a susţine în foia loră, că în Un­garia fiăcare cetăţăna gustă libertate de­plină? Pfui! * In 4 Septemvre n. s’au împlinită doue-^ecî și doi de ani de când Francia e Republică. Din incidentula acesta de­rula parisiana „Figaro“, scrie următo­rele: „Sigura că în timpe de două 4®cl și doi de ani încă n’amă ajunsă să de­­săvârșima sistemulă nostru de guver­­are; suferim­ de-o mare bala cronică, de bala sufragiului universala, care póte să facă periculosă socialismulă, decă fie-care comună gândesce ca Roubaix, ori Carmeaux. Afară de asta victorioșii republicani se împartă în secte, ca și când și a ei s’ar teme de-una atace, ori de-una pericola. Fără însă de-a fi con­­dusă de şovinism­, Francia are drepta de-a fi mulţămită cu succesele dobândite în cei 22 ani din urmă, ba poate fi mân­dră de ele. Ea şi-a regulata finanţele, şi-a creata o puternică armată, trăesce in pace cu Europa, în care poate să conteze la o puternică alianţă, şi ea a încetată de-a fi o aristocrată părăsită. Ceea ce însă e mai rară, mai surprindătore, zace în împrejurarea, că Frandia stă a ei în punctula de a-şi realiza prima posiţie a individualităţii sale morale. E de sperată, că atunci când Republica va fi cunos­­cută şi primită da toţi, vora dispăru multe prejudiţii şi va ajunge la a doua posiţie, adecă la respectarea diferitelor­ curente de idei şi la libertatea consciin­­ţei. Putem a crede şi aceea, că ea îşi cunoşte primejdiile socialismului falsă interpretata, care ameninţă libertatea şi interesele noastre. Deoa însă clasele dă­­tutare de tonă, seu mai corecta, proprie­tarii, cari au primita socialismula, să pricepă de-a aduce câteva jertfe nece­sare, atunci voru preveni falimentului economică şi sociala, ce ameninţă de alt­­fela întrâgă Europa. Dela 1 Septemvre 1870 Francia nu şi a pierdută timpulă*. Critica acesta nepărtinitore a chiarului „Figaro“ a fosta primită cu simpatiă de cerourile francese, cu atâta mai vârtose, că despre numita fată se spie, că aderă mai multă la sistemulă monarchistă. Daţi de minciună. Damu locu cu plăcere urmă­­toarei declaraţiunî: Onorată Redacţiune ! piarele maghiare, atâta cele din Cluşiu câta şi cele din Budapesta, de uni timp, încoce nu în­­ceteză a aduce la adresa tinerimei ro­mâne din Transilvania şi Ungaria, dar mai ales­ a celei din Cluşiu, cele mai revoltatoare calumnii spmiinda, că Replica e dată în numele tinerilor­ universitari români din Viena Graz, Budapesta şi Cluşiu s’a edată şi redactata fără spirea, învoiala şi fără concursul­ tinerimei uni­versitare române din Cluşiu. Aceasta este o afirmaţiune, care in­­digneză pănă la adâncura sufletului pe fie-care din cei 58 tineri universitari din Clusiu, cari au o însufleţire admirabilă demnă de causa sfântă suscepută, s’au învoită în scrisă a şi da concursula loră la redactarea aceleia. Drepta aceea, contândă la iubirea D vastre de adevăra, contândă la împre­jurarea, că ţineţi la buna reputaţia a ti­nerimei române din Cluşiu, î­mi iau voie a vă trimite spre publicare urmatoarea Declaraţiune. Tinerimea română universitară din Cluşiu, console de chiămarea sa, încă la începutul­ anului şcolastica trecută, cu o însufleţire, care ar pute pune în respecta şi pe cela mai aprigă şovinista, a luata spre cunoscinţă şi a hotărîta a se alătura la mişcarea fraţiloru din Viena, Graz şi Budapesta; cinci czeci şi optu tineri ro­mâni universitari din Cluşiu şi-au dată in scrisă învoirea şi promisiunea de a con­curge la redactarea amintitei „Replice“, care pe basa acestei declaraţiunî de a­­derenţă s’a edata şi în numele tinerilor, români universitari din Cluşiu. Nu nu­mai atâta, ci a luată parte activă la re­dactarea aceleia, parte prin comitetulă alesă de întrega tinerime spre acesta scopa,—a cărui deosebită menire a fosta culegerea de date referitoare la cestiunea română din Ungaria, — parte prin de­­legatură acestui comitetă trimisa la co­­mitetula centrala de redigeare. Şi le-amă făcuta noi toate aceste pe faţă, din proprială îndemnă, neagrăiţi, neimbărbătaţî, nici constrinşi de nime, — nu precum o face acesta presidentule pretinsului comitetu de redigeare ala „Protestului“, — le-amu făouta în con­­sciinţa dreptăţii causei, şi în firma con­­vingere, că ce amu făcuta amu făcuta pentru binele şi în interesula bine pri­cepută ală patriei nóastre comune. Ce priveşte „Protestulă“ odată con­tra „Replicei“, cu cea mai mare indigna­­naţiune respingemu chiar şi umbra suspi­­ţiunei, că tinerimea română din Cluşiu ar avea parte in acela; acela este fructula „savantului patriota“ din lopă, sub firma unui discipulu de ali lui, a cărui stare tristă şi nemirnic­ă sufleteasca, prin arun­carea unei coji uscate, o folosesce spre scopurile sale josnice, trădătore de nemți și a unui, care nu esistă, — căci tinerii univesitara româna cu numele Moldo­van István, după cum o indică aceasta și Almanachul universității în Clusiu, nu este. Noi privim­ cu papula ridicata şi cu consoiinţa liniştită la cele comise, căci suntem, în firma convingere, că a lupta 1892—192 pentru o causă sfântă şi drăptă pe faţă, în cadrele legii, este unu lucru nobila, pe care în sublimitatea lui unuia sau doi eiialţi, nu potu a­lai murdări cu mâna loră sacrilega. Armele noastre sunt­: iubirea de nemți şi patriă, care ne însufleţesce; consoiinţa dreptăţii causei, care ne în­­curagiază şi speranţa în Dumnezeu, faţă de care armele josnice ale contrarilor­ noştri trebue să se sfărîme. Cluşiu, 11 Septemvre 1892. In numele şi din încredinţarea co­mitetului pentru redigearea „Replicei“ alesa de tinerimea română din Clusiu, Iuliu Maniu, stud. jur., membru în comitetu. SCIHILE piLEI. — 31 Aug. (12 Sept.) Români in Milan, piarura „La Lom­bardia* dele 6 Septemvre din Milan dă urmatorele amănunte despre aflarea d lui deputata I. Ciuflea şi a studenţilor­ ro­mâni la Milan: „Eri la orele 4 şi 10 m. p. m. au sosită la Milan, reîntorcându se dela congresul­ de pace din Berna, de­­putatula română I. Ciuflea din Bucuresci, cu vice-consulula română dela Parisu d. Berceanu, precum şi studenţii români S. Cihoski, Emanuila Pantazi, Constantină Michailescu, Dumitru Polioratu, Ciuflea, fiinla deputatului, Emanuila Antonescu, G. I. Ştefănescu-Goanga şi Corneliu Axente. La gară ospeţii au fosta întâm­pinaţi de d la Mazzoleni şi de studenţi, şi au fosta conduşi în oraşa însoţiţi fiind încă de d­nii E. T. Moneta, Oreste Gallo şi de comitetul­ lombardezi la congre­­sula de pace. Iubiţii ospeţi sunt­ găz­duiţi la Albergo degli Angioli şi ocupă etagiul­ primat. In timpul­ şederei loră in oraşă, se va da în auarea loră­ună bancheta la L’Eden şi o serată în tea­­trulă L’Eden. Fraţii noştri români vor­ mai sta aici două 4il®“­­—x— Congresul( studenţilor)­ universitari din România, va ave loc­ la Roman, în zilele de 6, 7 şi 8 Septemvre viitori. La acesta congresă se vor­ pune basele unei Associaţiuni generale a studenţilor­ români din ţară şi din străinătate. Stu­denţii din Clusiu, Viena, Budapesta şi Graz, au fosta invitaţi a lua parte la acestă congresă. —x— Manevrele din România contraman­date. In consiliul­ de miniştri, ce s’a ţi­nută ieri la Sinaia, spune „Timpul­“ de Sâmbătă, sub preşedinţa M. S. Regelui, s’a disputată cestiunea necesităţei con­tramandăm manevrelor­ de toamnă ale armatei române. Decisiunea consiliului de miniştri a fosta de a nu se mai face anulă acesta nici manevre mari, nici manevre de brigăzi, numai simple con­centrări de instrucţie pe regimente. —x— Congresula internaţională de phisio­­logie dela Liege s’a închisa la 29 Au­gusta st. n., după ce a ţinută trei 401®. România a fostă representată la acestă congresa prin d-nii D-rl Viţu şi Grigo­­rescu, profesori universitari. In şedinţa ultimă a congresului d. Dr. Grigorescu a fosta alesă preşedinte ală congresului. —x — întâmpinare. In nr. 152 ala foiei noastre amu publicata la rubrica „spirite zilei“, sub titlul­ „Unu preotu rätäpitu“, o notiță, în care se 4'odi­că preotulu gr.-cat. din Oasonula mare Stefan Sándor (cum se subscrie densule), în contra vo­inței esprese a poporenilor­ săi, a dispus ca pe ună clopotă ce-la tocmiseră la măestrulă Efraim Andraschofsky din Braşova, să se pună inscripţiă ungurescă. Amă reprobată atunci după cuviinţă acesta pasă nesocotită ală părintelui Sándor, 4*°ondă între altele, că să nu cerce a introduce în Sionula românescă idoli străini prin limbă străină. La no­tița aceasta părintele Sándor ne trimite o lungă întîmpinare, care la aparență ar avea de scapă să răstoarne aserțiunea noas-

Next