Gazeta Transilvaniei, iunie 1893 (Anul 56, nr. 118-141)

1893-06-01 / nr. 118

Braşovii, 31 Mai v. Declaraţiunile contelui Kalnoky din delegaţiuni în ceea ce pri­­vesce raporturile exteriore ale Aus­­tro-Ungariei, au produsă în Ber­lină o indisposiţie, care ni­ se pare, nu are numai o însemnătate trecetore. Nu a plăcută adecă unei părţi a pressei din Germania, că Kalnoky a înfăţişată situaţiunea esterioră într’o lumină foarte pacî­­nică, dar mai vertosă nu i­a plă­cută, că ministrulă de estenne austro-ungară a accentuată, că ra­porturile monarchiei cu Rusia suntă amicabile şi tot deodată s’a ferită de a atinge acele cestiunî, cari, cum de pildă cestiunea bul­gară, formeza obiectulă neînţele­­gerilor­ dintre Rusia şi monar­chia habsburgică în Orienia. Cu deosebire „National Zei­tung“ din Berlină s’a supărată din causa amintiteloră declara­­ţiunî şi a mersă pănă a împuta politicei cabinetului vienesă, că aspiră la o înţelegere cu Rusia, care­­ ar face cu putinţă Austro- Ungariei de a se bucura de tote avantagele posiţiunei ei în tripla alianţă fără de nici ună risică. De altă parte ameninţă ţara ger­mană, că, deca Austro-Ungaria nu se mai teme de o colisiune cu Rusia, Germania poate se-şi regu­leze raporturile sale cu Rusia pe basa vederilor­ tradiţionale, cari au fostă întrerupte numai de­ la 1880, că adecă Germania şi Ru­sia suntă vecini, fără ca între denşii se esiste ună interesă fi­­rescă divergentă în înalta poli­tică. Pentru caracterisarea acestei indisposiţiunî pe partea germană servesce faptulă, că pressa fran­­cesă critică forte favorabilă amin­titele declaraţiunî ale contelui Kalnoky. Organulă guvernului fran­­cesă „Temps“ laudă cu deosebire declaraţiunea din urmă a contelui Kalnoky,prin care acesta combate interpretarea ce s’a făcută cuvinte­­loră sale de cătră pressa germană şi fiice, că oficioşiloră germani nu le place politica, prin care Austria ’şi reia o parte din li­bertatea acţiunei sale diploma­tice. Aşa suntă interpretate în Fran­cia cuvintele lui Kalnoky, „că ra­porturile amicabile ale Austriei cu Rusia nu stau în contrazicere cu alianţa triplă şi suntă o garanţiă de pace.“ Se înţelege, că ori­ce superare între Viena şi Berlină va fi bine privită în Parisă şi politicei fran­­cese nu i-ar displăcea nicidecum daca Austria şi-ar manifesta în gradă câtă mai mare libertatea de acţiune diplomatică în sensul­ unei apropieri de puterile contrare triplei alianţe. Se pare înse, că de faptă şi unii şi alţii mergă prea departe în apreciarea declaraţiunilor­ fă­cute de ministrulă nostru de es­terne. Trebue se-i credemă aces­tuia, că n’a avută de cugetă se aducă vre-o tulburare câtă de mică în raporturile de alianţă cu Ger­mania, căci, deşi a fostă în stare a constata cele mai bune relaţiunî momentane cu Rusia, nu se pote admite posibilitatea unei înţelegeri între Austria şi Rusia, pe câtă vreme în Orientă nu s’a pe­trecută nimică, ce i-ar pute servi ca basă, ci din con­tră toate au remasă neschimbate, ba mai multă, au luată o direcţiune şi mai neplăcută pentru Rusia. Ar remâne dor ca singurulă motivă ală auperărilor­ iscate între Viena şi Berlină, de-oparte tendinţa presupusă de a descrie situaţia în modă câtă de pacînică, pentru că aşa ceră interesele Aus­­tro-Ungariei în faţa operaţiunilor­ ei financiare pentru introducerea etalonului de aură, de altă parte dorinţa de a se înfăţişa situaţiunea în lumină câtă mai ameninţătore, pentru că aşa pretindă interesele guvernului germană în ajunil­ alegeriloră pentru parlamentă, dela care așteptă primirea proiectului de lege militară. FOILETONULU „GAZ. TRANS.“ Din bordei­u. Schiță, de Margareta Moldovană. — „Ni-ai adusă ceva de mâncare mamă?“ strigară de­odată copii, văc­ândă că întră mama loră pe ușe. — „Am adusă, am adusă dragii mamii, staţi numai“, cjise femeia cu lacrimi în ochi. Merse apoi la patulă bărbatului ei, care zăcea bolnavă. Acesta era întinsă pe ună pată um­plută cu pae şi coperită cu m­ă ţală vechiu de lână. Perula îi era împrăşciată în disordine, faţa-i pârlită, palidă, ochii cu fiaţi înlăuntru, mânile înegrite de sare şi aspre de lucru erau uscate ca nişte cotare de buruieni veştede. Elă­bolea acum de-o lună. Trupul­ îi era sdrunci­­nată de lucrurile multe şi grele, cari le-a lucrată şi cu care câştiga pânea la cei patru copii ce-i avea. Acum puterile îi erau sfârşite. Sta totă­­ju­ia în pată, fără a grăi nimică, numai din când în când se auziiau gemete grele. Apoi îşi mai întindea mâna tremurândă după ulcio­­rulă ce era josă lângă pată şi îşi uda gura friptă de fierbinţelă. Nu bea elă dâr’ de sete, uu, căci stomaculă lui era golă, nu mâncase din seara premergătoare și era acum era altă soră aci. Pânea us­cată, puțină câtă a fostă, au mâncat’o copii. Femeia era dusă tota­­liua la lucru prin sală, ca să câștige pentru ei toți ceva de mâncare. Muncea în ruptură capului, ca și când ar fi­ voită cu lu­­crul, să alunge timpul, înainte, pănă se va insera odată; apoi să mergă arăși în ruptură capului acasă, se veelă de băr­­batulă bolnavă și de copiii flămâncji. In casă era aproape întunerecă și frigă. Afară sufla u­ă vântă rece da tomnă. Vatra era plină de cenușe cu m­ă tăciune rămasa de sera, la care a fostă fiertă o mămăligă. Copiii erau ghe­muiţi în g­urulă ei şi aşteptau cu ne­răbdare pe mama loră. — „Da cum îţi merge, Vasilie, tată rău?“ Bolnavul­ îşi deschise ochii, cu privire de mirare — că îşi aude nevasta — se uita lungă la ea, apoi cu voce slabă cjise : „Iată rău !“ — „Uite aici ţi-am adusă zamă şi pâne, nu vei mânca?“ — „Ba da!“ — „Aşteptă deja puţină, să o în­­călfiescă, e rece, că e dela planetă, n’am mâncat’o, să ţi-o aducă ţie.“ Dând apoi copiii la o parte dela vatră, trase cenuşa, să facă focă. Să facă focă, dar cu ce? Stată m­ă momenta pe gânduri, apoi eşi afară. Să duse la lo­cuia, unde a fostă cândva ună gardă, o putu şi găsi câţi­va ţueci, ce erau bă­gaţi în pămentă şi pe cari stătea odată gardulă — mai adună nisce buruiene us­cate, ce au mai rămasă şi întră cu ele în bordeiu, aprins© foculă şi încălfii zama, ce a pus-o cu olistra pe masă. Bolnavulă luă lingura în mâna tre­murândă, se apucă de zama călduță și sorbia cu lăcomiă mare. Copiii din dosulă ușei se uitau cu învidiă la părintele loră, care sor­bea așa în poftă mâncarea adusă de mama loră. Femeia sta ca ună stelpă țînândă oala, ca să pută bărbatulă ei mânca. — „Dorane — își gândi ea — nu-i a bună, pre cu lăcomiă mâncă. Uite, stă să bage totodată în gură. Domne, Dóamne, aceste nu suntă semne bune. Ce mă facă apoi eu, deoă...“ Vocea copiilor­ îi întrerupse firulă gândirii. — „Mamă, ne este femé, dă-ne mâncare“. — „Staţi dragii mamii, că îndată căpătaţi şi voi. Vă fierbă mămăligă şi veţi mânca-o cu mojdeiu“. Copiii se liniştiră erăşt. Intr’aceste bărbatură gătâ cu mân­carea, să întorse cătră părete, să virî adencă în ţară şi sta nemişcată. Femeia se pune şi face mămăligă, o răstornă pe o scândură, ş’apoi tăindă fălci le împarte copiilor­. Aduce o far­furia de pămentă cu mojdeiu, îlă pune în mijloculă mesii şi copiii se apucă a întinge cu lăcomiă în elă. După ce i­a împăcată, le aşterne paie josă, pune la oapă nesce­ndrenţe din ună sumană vechiu şi-i acopere cu u­ă ţolă. Ea încă se lasă josă lângă ei, somnulă însă nu-i venea de Icpă. Afară vuia ventura grozavă. In casă era li­nişte. Din când în când să aufieau ge­metele bolnavului, ce să perdeau în sue- (IRONICA POLITICA — (31) Maiu. Foile germane se ocupă și acum cu exposeula contelui Kalnoky. „National Zeitung“, după ce spune, că în dele­gațiile austro-ungare se juca de-a păs­­toriil, cu mieii, continuă: Viena şi Pesta, chiar şi în mijlocul­ acestora în­cordate raporturi, lasă pe umerii noştri nu numai jertfele militare, ci şi o Ges­tiune de esistenţă, reservândă şi est­enă neînsemnată budgeta militară şi susţinândă raporturi esterne favorabile au reserva ca la casă dată totă armata germană să sară intru apărarea intereselor­ Aus­­tro-Ungariei în Balcani. Faţă de acesta declarămă sinceră aliatei noastre, că noi la nici ună casă nu putemă considera alianţa dreptă o astfelă de convenţiă. De multe­ orî s’au respinsă pretenţia Vienei şi a Budapestei, că Germania ar fi datore să sară în apărarea aşa numi­­telor­ interese austro ungare. Depă­rtă părerea vienesă, că nu mai poate veni în considerare ună astfel­ de interesă, care ar nasce o ciocnire cu Rusia, atunci Germania îşi poate regula raporturile sale faţă cu Rusia pe lasa dela 1880, care a esistată şi mai înainte, şi care numai dela 1880 încoce s’a schimbată, adecă: aceste două imperii se fid doi vecini, cari în politica înaltă să nu aibă cestiunî de li­tigiu, ori interese ce se opună. Prin acesta s’ar simplifica şi cestiunea militară ger­mană, fiindcă cele două linii de răsboiu ar fi eschise din diseusiune. Sporirea ar­matei atunci n’ar fi necesară, decâtă ca Francia să fiă ţinută îa treu. E forte probabilă, că cu simplificarea în modulă acesta a situaţiunei europene, ar fi forte mulţumită şi Italia, „­Hamburger Nach­richtenfeia inspirată de Bismark 4 acea că exposenla lui Kalnoky însemnă, că viitoarea formaţiune a Europei este treaba Austro Ungariei şi a Rusiei. Nici­odată nu m­-am gândită, că după trei ani de­­file Germania va pierde conducerea tri­plei alianţe şi că astfel, se va stabili o înţelegere între Austro-Ungaria şi Rusia. — Se perta cumetrii!* Io legătură cu cele ce scriu chiatele germane despre esposeulă lui Kalnoky, înregistrămă aici nisce lămuriri, ce mi­nistrulă comună de estenne a ţinută să le dea foiloră germane în comisiunea budgetară dela 10 Iunie n. a delegaţiu­­nei austriaca. După ce a spusă, că foile germane interpreteza greşită eumneraţiu­­nile sale anteriore, Kalnoky rjise, că elă a spusă lămurită, că alianţa continuă a fi solidă şi neschimbată şi nu s’a pro­­du-ft nici o alterare în raporturile intime ale aliaţilor. Din prospectele bune, că pa­­cea se va susţine, nu a dedusă putinţa de-a se pune capătă desvoltării şi întă­­rirei armatei, ci dimpotrivă elă a respinsă chiar şi ideia unei desarmări. Ce pri­­vesce raporturile amicale cu Rusia, in­terpretările greşite ale foilor­ germane sunt­­lasate pe ficţiuni. Speranţa de­ a se restatornici relaţii intime cu impe­­rială de la Nordă, nu se poate pune în co­nivenţă cu vre-ună evenimente ore­care seu au vre-o schimbare în privinţa poli­tică, ci este a se atribui numai unui sen­timent­ generală. Alianţa întreită nu ex­­clude nici decum unele relaţiunî cu ce­­lelalte state. însuşi Bismarck a declarată, că cu câtă relaţiunile cu Rusia voră fi mai amicale, cu atâtă garanţiile păcei suntă mai tari. Este dor absurdă dela­­fiarele germane, că ele vădă în cuvin­tele lui o răcelă a Austro-Ungariei faţă de tripla­ alianţă. Ministrul, apoi repetă, că susţine alianţa cu aceeaşi sinceritate şi realitate, ca şi în trecută. Acestă alianţă este exclusivă defensivă şi destinată a menţine pacea. Prin urmare nu există nici ună felă de contrafilcere între de­­claraţiunile sale şi între adevărata stare a lucrului.* In săptămâna acesta se vor­ începe şedinţele plenare ale sestiunei delegaţia- „Gazeta“ ese în fia­carec­* Abonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un anu 12 fl.f pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe anu. Pentru România şi străinătate. Pe unu anu. 40 franci, pe șese luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. ADonamentului pentru BraşovU: a administraţiune, piaţa mare, Târgula Inului Nr. 30 etaglulu I., pe unu anu 10 fl., pe sasa luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusula în casă: Pe unu ană 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 or. v. a. sau 15 bani. Atâtă abonamen­tele câtă şi inserţiunile suntă a se plăti înainte. inacţiunea, idmlBistratiuea şi Tipoerafia : ’ SRAŞOVU, piaţa mare, Torgula Inului Nr. 30. rtaori nefrancate nu te­primate*. Manuscripte nu se retrim­u­e. Birourile de avunciuri: Brsfovu, piaţa mare, Tfirgulfi Inului Nr. 30. Inserate mai primesc­ în Viena H- Mos­se, Hausenstein & logier (Otto Maat), H. Schalek, Alois Hemdel, M. Dukes, A. Oppelik, J.Donneberg; în Budapesta: A. F. Goldberger, Eck­stein Bernat; în Frankfurt : G. L. Daube ; în Hamburg:­­A. Sinner. Preţulâ. inserţiuniloru: o nem­ă priând pe o colena 8 cr. şi 10 pr. timbru pent­ru o publi­­care. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. .Reclame pe pagina a III-a o seria 10 cr. v. a. sau 80 bani. Nr. 118. Brașov­, Luni-Marțî, 1 (13) Iunie 1893.

Next