Gazeta Transilvaniei, iunie 1893 (Anul 56, nr. 118-141)
1893-06-01 / nr. 118
Braşovii, 31 Mai v. Declaraţiunile contelui Kalnoky din delegaţiuni în ceea ce privesce raporturile exteriore ale Austro-Ungariei, au produsă în Berlină o indisposiţie, care ni se pare, nu are numai o însemnătate trecetore. Nu a plăcută adecă unei părţi a pressei din Germania, că Kalnoky a înfăţişată situaţiunea esterioră într’o lumină foarte pacînică, dar mai vertosă nu ia plăcută, că ministrulă de estenne austro-ungară a accentuată, că raporturile monarchiei cu Rusia suntă amicabile şi tot deodată s’a ferită de a atinge acele cestiunî, cari, cum de pildă cestiunea bulgară, formeza obiectulă neînţelegerilor dintre Rusia şi monarchia habsburgică în Orienia. Cu deosebire „National Zeitung“ din Berlină s’a supărată din causa amintiteloră declaraţiunî şi a mersă pănă a împuta politicei cabinetului vienesă, că aspiră la o înţelegere cu Rusia, care ar face cu putinţă Austro- Ungariei de a se bucura de tote avantagele posiţiunei ei în tripla alianţă fără de nici ună risică. De altă parte ameninţă ţara germană, că, deca Austro-Ungaria nu se mai teme de o colisiune cu Rusia, Germania poate se-şi reguleze raporturile sale cu Rusia pe basa vederilor tradiţionale, cari au fostă întrerupte numai de la 1880, că adecă Germania şi Rusia suntă vecini, fără ca între denşii se esiste ună interesă firescă divergentă în înalta politică. Pentru caracterisarea acestei indisposiţiunî pe partea germană servesce faptulă, că pressa francesă critică forte favorabilă amintitele declaraţiunî ale contelui Kalnoky. Organulă guvernului francesă „Temps“ laudă cu deosebire declaraţiunea din urmă a contelui Kalnoky,prin care acesta combate interpretarea ce s’a făcută cuvinteloră sale de cătră pressa germană şi fiice, că oficioşiloră germani nu le place politica, prin care Austria ’şi reia o parte din libertatea acţiunei sale diplomatice. Aşa suntă interpretate în Francia cuvintele lui Kalnoky, „că raporturile amicabile ale Austriei cu Rusia nu stau în contrazicere cu alianţa triplă şi suntă o garanţiă de pace.“ Se înţelege, că orice superare între Viena şi Berlină va fi bine privită în Parisă şi politicei francese nu i-ar displăcea nicidecum daca Austria şi-ar manifesta în gradă câtă mai mare libertatea de acţiune diplomatică în sensul unei apropieri de puterile contrare triplei alianţe. Se pare înse, că de faptă şi unii şi alţii mergă prea departe în apreciarea declaraţiunilor făcute de ministrulă nostru de esterne. Trebue se-i credemă acestuia, că n’a avută de cugetă se aducă vre-o tulburare câtă de mică în raporturile de alianţă cu Germania, căci, deşi a fostă în stare a constata cele mai bune relaţiunî momentane cu Rusia, nu se pote admite posibilitatea unei înţelegeri între Austria şi Rusia, pe câtă vreme în Orientă nu s’a petrecută nimică, ce i-ar pute servi ca basă, ci din contră toate au remasă neschimbate, ba mai multă, au luată o direcţiune şi mai neplăcută pentru Rusia. Ar remâne dor ca singurulă motivă ală auperărilor iscate între Viena şi Berlină, de-oparte tendinţa presupusă de a descrie situaţia în modă câtă de pacînică, pentru că aşa ceră interesele Austro-Ungariei în faţa operaţiunilor ei financiare pentru introducerea etalonului de aură, de altă parte dorinţa de a se înfăţişa situaţiunea în lumină câtă mai ameninţătore, pentru că aşa pretindă interesele guvernului germană în ajunil alegeriloră pentru parlamentă, dela care așteptă primirea proiectului de lege militară. FOILETONULU „GAZ. TRANS.“ Din bordeiu. Schiță, de Margareta Moldovană. — „Ni-ai adusă ceva de mâncare mamă?“ strigară deodată copii, văcândă că întră mama loră pe ușe. — „Am adusă, am adusă dragii mamii, staţi numai“, cjise femeia cu lacrimi în ochi. Merse apoi la patulă bărbatului ei, care zăcea bolnavă. Acesta era întinsă pe ună pată umplută cu pae şi coperită cu mă ţală vechiu de lână. Perula îi era împrăşciată în disordine, faţa-i pârlită, palidă, ochii cu fiaţi înlăuntru, mânile înegrite de sare şi aspre de lucru erau uscate ca nişte cotare de buruieni veştede. Elăbolea acum de-o lună. Trupul îi era sdruncinată de lucrurile multe şi grele, cari le-a lucrată şi cu care câştiga pânea la cei patru copii ce-i avea. Acum puterile îi erau sfârşite. Sta totăjuia în pată, fără a grăi nimică, numai din când în când se auziiau gemete grele. Apoi îşi mai întindea mâna tremurândă după ulciorulă ce era josă lângă pată şi îşi uda gura friptă de fierbinţelă. Nu bea elă dâr’ de sete, uu, căci stomaculă lui era golă, nu mâncase din seara premergătoare și era acum era altă soră aci. Pânea uscată, puțină câtă a fostă, au mâncat’o copii. Femeia era dusă totaliua la lucru prin sală, ca să câștige pentru ei toți ceva de mâncare. Muncea în ruptură capului, ca și când ar fi voită cu lucrul, să alunge timpul, înainte, pănă se va insera odată; apoi să mergă arăși în ruptură capului acasă, se veelă de bărbatulă bolnavă și de copiii flămâncji. In casă era aproape întunerecă și frigă. Afară sufla uă vântă rece da tomnă. Vatra era plină de cenușe cu mă tăciune rămasa de sera, la care a fostă fiertă o mămăligă. Copiii erau ghemuiţi în gurulă ei şi aşteptau cu nerăbdare pe mama loră. — „Da cum îţi merge, Vasilie, tată rău?“ Bolnavul îşi deschise ochii, cu privire de mirare — că îşi aude nevasta — se uita lungă la ea, apoi cu voce slabă cjise : „Iată rău !“ — „Uite aici ţi-am adusă zamă şi pâne, nu vei mânca?“ — „Ba da!“ — „Aşteptă deja puţină, să o încălfiescă, e rece, că e dela planetă, n’am mâncat’o, să ţi-o aducă ţie.“ Dând apoi copiii la o parte dela vatră, trase cenuşa, să facă focă. Să facă focă, dar cu ce? Stată mă momenta pe gânduri, apoi eşi afară. Să duse la locuia, unde a fostă cândva ună gardă, o putu şi găsi câţiva ţueci, ce erau băgaţi în pămentă şi pe cari stătea odată gardulă — mai adună nisce buruiene uscate, ce au mai rămasă şi întră cu ele în bordeiu, aprins© foculă şi încălfii zama, ce a pus-o cu olistra pe masă. Bolnavulă luă lingura în mâna tremurândă, se apucă de zama călduță și sorbia cu lăcomiă mare. Copiii din dosulă ușei se uitau cu învidiă la părintele loră, care sorbea așa în poftă mâncarea adusă de mama loră. Femeia sta ca ună stelpă țînândă oala, ca să pută bărbatulă ei mânca. — „Dorane — își gândi ea — nu-i a bună, pre cu lăcomiă mâncă. Uite, stă să bage totodată în gură. Domne, Dóamne, aceste nu suntă semne bune. Ce mă facă apoi eu, deoă...“ Vocea copiilor îi întrerupse firulă gândirii. — „Mamă, ne este femé, dă-ne mâncare“. — „Staţi dragii mamii, că îndată căpătaţi şi voi. Vă fierbă mămăligă şi veţi mânca-o cu mojdeiu“. Copiii se liniştiră erăşt. Intr’aceste bărbatură gătâ cu mâncarea, să întorse cătră părete, să virî adencă în ţară şi sta nemişcată. Femeia se pune şi face mămăligă, o răstornă pe o scândură, ş’apoi tăindă fălci le împarte copiilor. Aduce o farfuria de pămentă cu mojdeiu, îlă pune în mijloculă mesii şi copiii se apucă a întinge cu lăcomiă în elă. După ce ia împăcată, le aşterne paie josă, pune la oapă nescendrenţe din ună sumană vechiu şi-i acopere cu uă ţolă. Ea încă se lasă josă lângă ei, somnulă însă nu-i venea de Icpă. Afară vuia ventura grozavă. In casă era linişte. Din când în când să aufieau gemetele bolnavului, ce să perdeau în sue- (IRONICA POLITICA — (31) Maiu. Foile germane se ocupă și acum cu exposeula contelui Kalnoky. „National Zeitung“, după ce spune, că în delegațiile austro-ungare se juca de-a păstoriil, cu mieii, continuă: Viena şi Pesta, chiar şi în mijlocul acestora încordate raporturi, lasă pe umerii noştri nu numai jertfele militare, ci şi o Gestiune de esistenţă, reservândă şi estenă neînsemnată budgeta militară şi susţinândă raporturi esterne favorabile au reserva ca la casă dată totă armata germană să sară intru apărarea intereselor Austro-Ungariei în Balcani. Faţă de acesta declarămă sinceră aliatei noastre, că noi la nici ună casă nu putemă considera alianţa dreptă o astfelă de convenţiă. De multe orî s’au respinsă pretenţia Vienei şi a Budapestei, că Germania ar fi datore să sară în apărarea aşa numitelor interese austro ungare. Depărtă părerea vienesă, că nu mai poate veni în considerare ună astfel de interesă, care ar nasce o ciocnire cu Rusia, atunci Germania îşi poate regula raporturile sale faţă cu Rusia pe lasa dela 1880, care a esistată şi mai înainte, şi care numai dela 1880 încoce s’a schimbată, adecă: aceste două imperii se fid doi vecini, cari în politica înaltă să nu aibă cestiunî de litigiu, ori interese ce se opună. Prin acesta s’ar simplifica şi cestiunea militară germană, fiindcă cele două linii de răsboiu ar fi eschise din diseusiune. Sporirea armatei atunci n’ar fi necesară, decâtă ca Francia să fiă ţinută îa treu. E forte probabilă, că cu simplificarea în modulă acesta a situaţiunei europene, ar fi forte mulţumită şi Italia, „Hamburger Nachrichtenfeia inspirată de Bismark 4 acea că exposenla lui Kalnoky însemnă, că viitoarea formaţiune a Europei este treaba Austro Ungariei şi a Rusiei. Niciodată nu m-am gândită, că după trei ani defile Germania va pierde conducerea triplei alianţe şi că astfel, se va stabili o înţelegere între Austro-Ungaria şi Rusia. — Se perta cumetrii!* Io legătură cu cele ce scriu chiatele germane despre esposeulă lui Kalnoky, înregistrămă aici nisce lămuriri, ce ministrulă comună de estenne a ţinută să le dea foiloră germane în comisiunea budgetară dela 10 Iunie n. a delegaţiunei austriaca. După ce a spusă, că foile germane interpreteza greşită eumneraţiunile sale anteriore, Kalnoky rjise, că elă a spusă lămurită, că alianţa continuă a fi solidă şi neschimbată şi nu s’a produ-ft nici o alterare în raporturile intime ale aliaţilor. Din prospectele bune, că pacea se va susţine, nu a dedusă putinţa de-a se pune capătă desvoltării şi întărirei armatei, ci dimpotrivă elă a respinsă chiar şi ideia unei desarmări. Ce privesce raporturile amicale cu Rusia, interpretările greşite ale foilor germane suntlasate pe ficţiuni. Speranţa de a se restatornici relaţii intime cu imperială de la Nordă, nu se poate pune în conivenţă cu vre-ună evenimente orecare seu au vre-o schimbare în privinţa politică, ci este a se atribui numai unui sentiment generală. Alianţa întreită nu exclude nici decum unele relaţiunî cu celelalte state. însuşi Bismarck a declarată, că cu câtă relaţiunile cu Rusia voră fi mai amicale, cu atâtă garanţiile păcei suntă mai tari. Este dor absurdă delafiarele germane, că ele vădă în cuvintele lui o răcelă a Austro-Ungariei faţă de tripla alianţă. Ministrul, apoi repetă, că susţine alianţa cu aceeaşi sinceritate şi realitate, ca şi în trecută. Acestă alianţă este exclusivă defensivă şi destinată a menţine pacea. Prin urmare nu există nici ună felă de contrafilcere între declaraţiunile sale şi între adevărata stare a lucrului.* In săptămâna acesta se vor începe şedinţele plenare ale sestiunei delegaţia- „Gazeta“ ese în fiacarec* Abonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un anu 12 fl.f pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe anu. Pentru România şi străinătate. Pe unu anu. 40 franci, pe șese luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. ADonamentului pentru BraşovU: a administraţiune, piaţa mare, Târgula Inului Nr. 30 etaglulu I., pe unu anu 10 fl., pe sasa luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusula în casă: Pe unu ană 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 or. v. a. sau 15 bani. Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile suntă a se plăti înainte. inacţiunea, idmlBistratiuea şi Tipoerafia : ’ SRAŞOVU, piaţa mare, Torgula Inului Nr. 30. rtaori nefrancate nu teprimate*. Manuscripte nu se retrimue. Birourile de avunciuri: Brsfovu, piaţa mare, Tfirgulfi Inului Nr. 30. Inserate mai primesc în Viena H- Mosse, Hausenstein & logier (Otto Maat), H. Schalek, Alois Hemdel, M. Dukes, A. Oppelik, J.Donneberg; în Budapesta: A. F. Goldberger, Eckstein Bernat; în Frankfurt : G. L. Daube ; în Hamburg:A. Sinner. Preţulâ. inserţiuniloru: o nemă priând pe o colena 8 cr. şi 10 pr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. .Reclame pe pagina a III-a o seria 10 cr. v. a. sau 80 bani. Nr. 118. Brașov, Luni-Marțî, 1 (13) Iunie 1893.