Gazeta Transilvaniei, iunie 1893 (Anul 56, nr. 118-141)
1893-06-01 / nr. 118
Pag. 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 118—1898. infern. Delegaţiunea ungurescu va ţîne mâne şedinţă publică, în care se vor începe desbaterile asupra budgetului de esterne. Delegaţiunea austriacă încă nu şi-a stabiltit ordinea de zi a şedinţelor şi plenare. „Pester Lloyd“ î’cer că în aceste şedinţe îşi vora ridica cu abundanţă vocea şi Cehii tineri, ziarele rusesci „Nowoje Vremia“ şi „Viedomosti“ anunţă, că Cehii tineri vora face surprinderi parlamentare în delegaţiuni. Adunarea de protestare din Beiust* BEIUŞti, 8 Iunie 1893. Adunarea alegătorilor români din cercurile electorale BeiuşCi şi M.Ceica, convocată pe 8 Iunie n. c. pentru de a protesta în contra proiectelor de lege bisericesci, o decursă în cea mai perfectă ordine şi esemplară linişte. S’au adunată peste 1000 de omeni, representate fiind tote straturile populaţiunei. Constată cu bucuria, că preoţimea şi învăţătorii, cu escepţiunea câtorva, s’au presentată în numără completă. Din partea administraţiunei a fostă de faţă d-lă fisolgăbirău Beliczey şi sublocotenentul de gendarmi d-lă Kiss. Am vădită şi o mulţime de gendarmi aduşi anume din incidentul acestei adunări, nu întru atâta pentru susţinerea ordinei, câtă mai multă cu văditulă scopă de a intimida poporul adunată şi ală ţine departe de acastă adunare. Conformă programului adunărei, publicată şi in preţuita nostră „Gazeta Transilvaniei“, preşedintele comitetului electorală, d-lă adv. Basiliu Ignatu, la orele 91/4 deschide adunarea, espunândă scopulă conchiămărei acestei adunări şi motivele, ce ne au îndemnată a ne aduna cu scapă de a ne consfătui frăţesce în faţa primejdiilor, ce conţină proiectele de lege bisericesci, înainte de a se dimite adunarea în pertractarea meritorică a punctelor din programă, fiindă de lipsă a se constitui adunarea, rogă pe cei presenţi a’şi alege ună preşedinte şi doi notari. La propunerea d-lui protopopă Aug. Antală, se aclamă de preşedinte ală adunării d-la Vas. Ignată, adv., or de notari d-nii Demetriu Nistoru, preotă în Petrul şi Dr. Gavriilu Cosma, cand. de advocaţi". Se insinuă la cuvântă protopopulă gr. or. ală tractului babagăniloră, d-lă Elia Moga, care în cuvinte bine simţite şi în termini aleşi descrie consecinţele căsătoriei civile şi a celorlalte proiecte de lege bisericesci, arată cu probe, că acestea suntă stricăciose din puncta de vedere ală moralităţii publice, suntă streine aşezămintelor nóastre bisericesci şi culturale, şi oa unuia, carelea încărunţită în afacerile bisericesci, pătrunsă de cele mai mari îngrijiri pentru biserica, religiunea şi obiceiurile noastre, invită adunarea să protesteze în contra acestor proiecte de lege. Vorbirea acesta fu primită cu aplauze şi cu urări de „să trăescă“. Se dă apoi cuvântul d-lui Dr. Gavrilă Cosma, care mai multă din punctă de vedere ală legilor profane ia sub analisă pe rendu toate trei proiectele de lege, arătândă intențiunile, ce urmăresce guvernulă prin aceste proiecte. Arată, că guvernulă, sub masca liberalismului, aduce legi, prin care tinde la mutilarea drepturilor noastre, atacândă organismulă bisericei nóstre române şi ală vieţei nóstre naţionale culturale. Reasumandă esenţa disposiţiuniloru cuprinse în proiectele de lege amintite, d-lă Cosma ir’se între, altele: Este evidenta, că în contra vieţei nóstre bisencesci şi naţionale culturale se ridică nouă primejdii şi în aceste momente datori suntemă cu toţii, mică şi mare de-o potrivă, să protestămă în contra acestoră proiecte; asemenea legi, cari ţintescă la nimicirea nostră şi a individualităţii noastre naţionale, nu ne trebue; noi dorimă să rămânemă pe acestă pământă întotdeuna credincioşi fii ai acestei patrii comune — cu religiunea, obiceiurile şi limba nostră. Dreptă încheiere vorbitorulă pre- zenta adunării următorulă Proiectă de resoluţiune: „Considerândă, că prin proiectele de lege referitoare la introducerea căsătoriei civile obligătore, la Introducerea matriculelor de stată şi recepţiunea Ovreilor, se vatămă în modă vădită interesele vitale, şi că prin reformele proiectate guvernul, are mai multă în vedere intenţiunea de a concentra în marile sale tată mai multă unele drepturi, cari pănă acum au fostă garantate confesiunilor, prin legi atâta bisericesci, câtă şi civile. „Considerândă în specială, că prin introducerea matriculelor de stată, nu numai se dă fără pausă o lovitură statului preoţeacă, care pănă acum în modă necontestabilă şi conscienţiosă a condusă matriculele, dar prin introducerea matriculelor de stat se măresc sarcinele publice, trebuindă a se institui spre acestă scapă oficii sau organe anume, mai departe, că prin acesta se intenţioneză mai multă maghiarisarea şi schimonosirea numelor de familii sub mantaua legii, prin ce se va conturba şi periclita validitatea dreptului de proprietate, în cele mai multe pasuri, pentru cetăţenii de naţionalitate nemaghiară. „Considerândă, că prin introducerea căsătoriei civile obligătore, — o reformă nereclamată de raporturile noastre sociale şi starea culturală a popoarelor din patriă, — pe lângă aceea, că se ştirbescă drepturile esistente, se vatămă religiositatea şi simţul de moralitate publică întemeiată pe sântenia legăturei conjugale, degradându-se o taină a bisericelor noastre orientale şi apusene la o simplă învoială de convenţuire, la însemnătatea unui contractă comună . „Considerândă, că în statulă nostru libertatea consoiinţei nu e restrînsă, eserciţială cultului divină e liberă, şi în înţelesulă legei art. 17 din an. 1867 con locuitorii israeliţi suntă declaraţi de asemenea îndreptăţiţi cu locuitorii creştini la eserciarea tuturor drepturilor cetăţeneşci şi politice — în consecinţa acestora recepţiunea legei mossice într’ună stată de cultură în seolală al XIX-lea, numită aitoum şi ală luminitoră, însemnă a sancţiona practica unei religiuni de ună caracter şi particulară şi esclusivistă, în detrimentul creştinismului, singura religiune universală, cu vedita intenţiune de a paralisa acţiunea bisericei in misiunea ei culturală şi civilisatorică. „Considerândă, că prin proiectele amintite guvernulă ţintesce a-şi asigura sie-şi şi organelor sale, în referinţele nóstre familiare şi bisericesci, totă mai multă ingerinţă, prin ceea ce după esperienţele de pănă acum se denatureză caracterulă familiilor nóastre românesci şi se ameninţă biserica şi individualitatea nostră naţională . „Din aceste consideraţiuni, alegătorii români din cercurile electorale Beiuşă şi M. Ceica, întruniţi în Beiuşă la 8 iunie a. c. în adunare publică, protesteză cu ună sufletă şi cu o inimă în contra reformelor de politică bisericescă proiectate de guvernulă actuală“. După cetirea acestui proiectă de resoluţiune, care a fostă primită în întregă estensulă, vorbesce d-lă Antoniu Palladi, preotă gr. cat. în Finişă, unulă dintre cei mai aprigi şi devotaţi apărători ai oauselor noastre. Numai puţini suntă aceia, Icarl soiu reda cu atâta fidelitate simţulă şi modulă de cugetare ale poporului nostru. D-lă Palladi, într’o vorbire plină de foculă tinereţei inimei sale, întreruptă de mai multe ori de urările coloră presanţi, arăta intenţiunile, ce urmăresce guvernulă prin proiectele de lege concernente, cari nu suntă alta, decâtă maghiarisarea pa tóate terenele, care în consciinţă este despoiarea naţionalităţilor, de drepturile, cle le au. Dreptă dovadă se provocă la ună pasagiu din broşura abil multă serbâtoritului Dr. Koszteuszky Gova, unde sejice „La o parte cu minciuna convenţională, că noi nu vremă să maghiarisămă naţionalităţile; da, noi voimă şi trebue sâ o voimă acesta“. La luctulă acestora representantele guvernului, d-lă fisolgăbirău Beliczey, a răspunsă în limba maghiară: „acelai e unii nebună, care a scrisă aceste 1. D-lă Palladi mai face o scurtă reprivire asupra colonisărei Românilor, pe locurile unde ne strămă acil, formândă dela începută până în timpurile de acuma ună gardă puternică în orientulă Europei şi de ai cărui stâlpi de graniţă s’au frântă multe valuri furiose, ce ameninţau cu nimiciri. Asămănâ poporulă română cu ună arbore, din ală cărui trunchiu, tăiată fiindă, răsară 4®°* şi sute de mlădiţe mai tari şi mai frumóse, nu e temă, că vomă peri, pănă când de pe buzele Româncei vor fi răsuna accentele dulcei nóstre limbi. A vorbită încă d-lă protopopă gr. cat. din Beiuşă, Augustina Antala, pare prin talentulă sau oratorică, vocea-i sonoră şi duluţa cuvintelor a impresionată forte multă pe cei presenţi. D-lă Antală, cu multă cunoscinţă de causă şi ia modă convingătorii, vorbesce despre esistenţa nostră religiosă şi naţională şi pe rând despre toate proiectele de lege bisericesci și în fine cu multă măestriă, reasumândă cele 4*se până aci, releveaza unele împregiorări neamintite de antevorbitori. Vorbirea, într’adevără clasică a d-lui Antală, a fostă primită între aplause și urări de „să trăescă“, ce nu voiau să înceteze. După acestea se ridica încă odată d-lă protopopă Eliă Moga, care adâncă emoţionata şi sub impresiunea zilei, care este totodată şi ziua aniversării încoronării Maiestăţii Sale, propune a se trimite monarohului o telegramă de aderinţă, care s’a şi espedat şi la locurile competente prin biroul adunării. In fine alegându-se doi bărbaţi în persoanele d-loră protopopi din Beiuşă Aug. Antală şi Vasiliu Pappă, pentru autenticarea protocolului adunării, d-lă preşedinte mai adreseză câteva cuvinte de încuragiare poporului adunată, avertisându-lă la seriositatea causei, ce s’a pertractată în adunarea de aci, apoi dreptă încheiere mulţămesce alegătoriloră pentru buna ordine şi esemplara linisce păstrată în totă decursului adunărei, și cu aceste dechiară adunarea de încheiată. Unu alegătorii, ratulă vântului Când se crepa de crină, femeia era pe picidre. Bolnavului îi era forte greu. — „Cătălină — c*se cu voce abia de înțelesă — du-te la părintele şi îla chiamă, să mă grijescu“. — „Cum, ’ți-i răuVasilie?“ — „Da, du te“. Cătălina eși fără a mai cj’me o vorbă şi totă într’ună sufletă alergă la preotă. Acesta nu era încă sculată. — „Spune-i — zise Cătălina, cătră servitoră — că îlă rogă frumosă, să facă bine să vină pănă la noi, acum îndată, bărbatulă meu e bolnavă greu și vrea să se grijescă“. Servitorulă întră și iese îndată. — „Du-te numai liniștită acasă — zise elă — domnulă părinte încă merge îndată“. Femeia cu lacrimi în ochi să întoarse ca vântulă acasă. (Va urma.) SCSRILE plLES. — (31) Maiu. Prigonirea Comitetului centrala. „Tribuna“ dela 8 Iunie publică interogatorulă d-lui I. T. Mera, medică română în Karlsbad și membru in Comitetulă centrală. D-lă Mera a declarată, că a fostă de faţă la conferinţa alegătorilor români din 21—22 Ianuarie 1892, la şedinţa comitetului din 25—26 Martie 1892, când s’a stabilită textulă Memorandului, n’a luată parte şi n’a stată în contactă cu persoanele, cari au făcută tipărirea şi răspândirea lui. — In nr. de Vineri, 9 Iunie, a aceleiaşi foi, petimă, că Miercurea trecută d-lă Dr. Ioană Raţia a fostă citată a doua oră înaintea judelui investigatoră, cerându-i-se presentarea unei copii a procesului verbală luată în şedinţa dela 25—26 Martie 1892 a comitetului centrală, când s’a stabilită textulă Memorandului şi „s’a hotărîtă presentarea şi tipărirea lui“. D-lă Dr. Raţiu a răspunsă, că acelă procesă verbală nu se află la d-sa, căci n’a luată parte la acea şedinţă; se va informa însă, că esistă procesulă verbală şi decă esistă, la cine se află. In diua următore, d-lă Raţiu s’a presentată din nou la judele investigator, declarându i, că procesură verbală ce i s'a cerută nu se află nici la secretarii comitetului; se poate însă, că se afli la d-lă George Popă de Băsescu, care a presidată şedinţa numită a comitetului centrală. Protocolă nu s’a luată despre acâstă declaraţii a d-lui Raţiu. —x— Castra romane. „Românulă“ află, că d. Gr. G. Tocescu, visitândă localităţile din jurulu Petrosei (judeţului Buzău) a constatată existenţa mai multora castre romane la Nseni, Petrosa şi Saringa, cari stau în legătură imediată. La Năeni s’a găsită ună obiectă de bronz de cea mai mare importanţă istorică artistică. O statuă, representândă două divinităţi gotice şi anume, 4®'ţa Tellus, călare pe ună leu, ţinândă în spate ună pesce, cr o figură mai mică stă in piciore lângă dânsa. Lucrarea este curată gotică. Ea trebue pusă în legătură cu tesaurulfi (Cloşca cu pui) descoperită în 1837 la Petrosa şi provine incontestabilă dela prada luioula poporă ală Guţiloră, care se scie, că a locuită regiunea Ishitei prin secolul al IV-lea după Chr. Obiectulă va fi depusă în colecţiunile museului din Bucuresci. —x— O producţiune teatrală s’a data în Blaşiu ori sera, 11 Iunie n. S’a jucată piesa „Pentru ochii lumii, scu ouai se îmbată lumea cu apă rece“, comediă în 2 acte. Persoanele au fost reprezentate prin d-nii: Aureliu Maniu, Victoră Preda, Aug. Gruiţa jun., Emilia Olteană, Nic. Gruia, Vas. Barna sen. şi Sim.Moldovaan ; doamnele : Elena Moldovană şi Iuliana Barna; domnişorele : Elena Iolo- mană şi Elena Olteană. Venitură curată a fostă destinată: jumătate pentru „colecta cracerului“, or jumătate pentru înfiinţarea unei reuniuni de meseriaşi sociali în Blasia. — x— Aniversarea luptei dela Magenta. Aniversarea luptei din 1859 a fostă celebrată cu mare entusiasmă în Roma. întregă ţinutură a fostă pavoasată cu stindarde italiene şi francese. Pe la orele 12 din 41 a avută locă o ceremoniă retigiosă la care au asistată autorităţile, representanţii armatei, numeroase societăţi şi o mulţime imensă de oameni. La ora 1 p. m. cortegială imposantă s’a dirigeată spre monumentă, în jurulă căruia s’au înşirată delegaţiunile. Mai întâiu s’au depusă corone, între cari una mărâţă în bronză, trimisă de consululă Franciéi, cu următorea inscripţiă: „Francia, fiilorăsăi morţi la Magenta“. Au vorbită: primarulă, consululă Franciéi, deputatulă Campi şi preotulă Tragella — arătândă cu toţii eroismulă soldaţilor, morţi în ziua celebrată, şi promițândă, că vor lupta