Gazeta Transilvaniei, iunie 1893 (Anul 56, nr. 118-141)

1893-06-01 / nr. 118

Pag. 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 118—1898. infern. Delegaţiunea ungurescu va ţîne mâne şedinţă publică, în care se vor­ începe desbaterile asupra budgetului de esterne. Delegaţiunea austriacă încă nu şi-a stabiltit ordinea de zi a şedin­­ţelor şi plenare. „Pester Lloyd“ î’cer că în aceste şedinţe îşi vora ridica cu abun­­danţă vocea şi Cehii tineri, ziarele ru­­sesci „Nowoje Vremia“ şi „Viedomosti“ anunţă, că Cehii tineri vora face sur­prinderi parlamentare în delegaţiuni. Adunarea de protestare din Beiust­* BEIUŞti, 8 Iunie 1893. Adunarea alegătorilor­ români din cercurile electorale BeiuşCi şi M.­Ceica, convocată pe 8 Iunie n. c. pentru de a protesta în contra proiectelor­ de lege bisericesci, o decursă în cea mai per­­fectă ordine şi esemplară linişte. S’au adunată peste 1000 de omeni, represen­­tate fiind­ tote straturile populaţiunei. Constată cu bucuria, că preoţimea şi în­văţătorii, cu escepţiunea câtorva, s’au presentată în numără completă. Din partea administraţiunei a fostă de faţă d-lă fisolgăbirău Beliczey şi sublocote­nentul de gendarmi d-lă Kiss. Am vădită şi o mulţime de gendarmi aduşi anume din incidentul­ acestei adunări, nu întru atâta pentru susţinerea ordinei, câtă mai multă cu văditulă scopă de a intimida poporul­ adunată şi a­­lă ţine departe de acastă adunare. Conformă programului adunărei, pu­­blicată şi in preţuita nostră „Gazeta Transilvaniei“, preşedintele comitetului electorală, d-lă adv. Basiliu Ignatu, la orele 91/4 deschide adunarea, espunândă scopulă conchiămărei acestei adunări şi motivele, ce ne au îndemnată a ne aduna cu scapă de a ne consfătui frăţesce în faţa primejdiilor­, ce conţină proiectele de lege bisericesci, înainte de a se di­­mite adunarea în pertractarea meritorică a punctelor­ din programă, fiindă de lipsă a se constitui adunarea, rogă pe cei presenţi a’şi alege ună preşedinte şi doi notari. La propunerea d-lui protopopă Aug. Antală, se aclamă de preşedinte ală adu­nării d-la Vas. Ignată, adv., or de notari d-nii Demetriu Nistoru, preotă în Pe­tr­ul şi Dr. Gavriilu Cosma, cand. de advocaţi". Se insinuă la cuvântă protopopulă gr. or. ală tractului babagăniloră, d-lă Elia Moga, care în cuvinte bine simţite şi în termini aleşi descrie consecinţele căsătoriei civile şi a celorlalte proiecte de lege bisericesci, arată cu probe, că acestea suntă stricăciose din puncta de vedere ală moralităţii publice, suntă streine aşezămintelor­ nóastre bisericesci şi culturale, şi oa unuia, carele­a încă­runţită în afacerile bisericesci, pătrunsă de cele mai mari îngrijiri pentru bise­rica, religiunea şi obiceiurile noastre, in­vită adunarea să protesteze în contra acestor­ proiecte de lege. Vorbirea acesta fu primită cu aplauze şi cu urări de „să trăescă“. Se dă apoi cuvântul­ d-lui Dr. Ga­­vrilă Cosma, care mai multă din punctă de vedere ală legilor­ profane ia sub analisă pe rendu toate trei proiectele de lege, arătândă intențiunile, ce urmă­­resce guvernulă prin aceste proiecte. Arată, că guvernulă, sub masca libera­lismului, aduce legi, prin care tinde la mutilarea drepturilor­ noastre, atacândă organismulă bisericei nóstre române şi ală vieţei nóstre naţionale culturale. Reasumandă esenţa disposiţiuniloru cuprinse în proiectele de lege amintite, d-lă Cosma ir’se între, altele: Este evi­denta, că în contra vieţei nóstre bise­­ncesci şi naţionale culturale se ridică nouă primejdii şi în aceste momente datori suntemă cu toţii, mică şi mare de-o potrivă, să protestămă în contra acestoră proiecte; asemenea legi, cari ţintescă la nimicirea nostră şi a indivi­dualităţii noastre naţionale, nu ne trebue; noi dorimă să rămânemă pe acestă pământă întotdeuna credincioşi fii ai acestei patrii comune — cu religiunea, obiceiurile şi limba nostră. Dreptă încheiere vorbitorulă pre- zenta adunării următorulă Proiectă de resoluţiune: „Considerândă, că prin proiectele de lege referitoare la introducerea căsă­toriei civile obligătore, la Introducerea matriculelor­ de stată şi recepţiunea Ovreilor­, se vatămă în modă vădită in­teresele vitale, şi că prin reformele pro­iectate guvernul, are mai multă în ve­dere intenţiunea de a concentra în ma­rile sale tată mai multă unele drepturi, cari pănă acum au fostă garantate con­­fesiunilor, prin legi atâta bisericesci, câtă şi ci­vile. „Considerândă în specială, că prin introducerea matriculelor­ de stată, nu numai se dă fără pausă o lovitură sta­tului preoţeacă, care pănă acum în modă necontestabilă şi conscienţiosă a con­dusă matriculele, dar prin introducerea matriculelor­ de stat se măresc sarcinele publice, trebuindă a se institui spre acestă scapă oficii sau organe anume, mai departe, că prin acesta se intenţio­­neză mai multă maghiarisarea şi schi­monosirea numelor­ de familii sub man­taua legii, prin ce se va conturba şi periclita validitatea dreptului de pro­prietate, în cele mai multe pasuri, pen­tru cetăţenii de naţionalitate nema­ghiară. „Considerândă, că prin introducerea căsătoriei civile obligătore, — o reformă nereclamată de raporturile noastre sociale şi starea culturală a popoarelor­ din pa­­triă, — pe lângă aceea, că se ştirbescă drepturile esistente, se vatămă religiosi­tatea şi simţul­ de moralitate publică întemeiată pe sântenia legăturei conju­gale, degradându-se o taină a biserice­­lor­ noastre orientale şi apusene la o simplă învoială de convenţuire, la în­semnătatea unui contractă comună . „Considerândă, că în statulă nostru libertatea consoiinţei nu e restrînsă, eser­­ciţială cultului divină e liberă, şi în în­­ţelesulă legei art. 17 din an. 1867 con locuitorii israeliţi suntă declaraţi de­ ase­­menea îndreptăţiţi cu locuitorii creştini la eserciarea tuturor­ drepturilor­ cetă­­ţeneşci şi politice — în consecinţa aces­tora recepţiunea legei mossice într’ună stată de cultură în seolală al­ XIX-lea, numită aitoum şi ală luminitoră, însemnă a sancţiona practica unei religiuni de ună caracter şi particulară şi esclusivistă, în detrimentul­ creştinismului, singura religiune universală, cu vedita inten­­ţiune de a paralisa acţiunea bisericei in misiunea ei culturală şi civilisato­­rică. „Considerândă, că prin proiectele amintite guvernulă ţintesce a-şi asigura sie-şi şi organelor­ sale, în referinţele nóstre familiare şi bisericesci, totă mai multă ingerinţă, prin ceea ce după es­­perienţele de pănă acum se denatureză caracterulă familiilor­ nóastre românesci şi se ameninţă biserica şi individualitatea nostră naţională . „Din aceste consideraţiuni, alegătorii români din cercurile electorale Beiuşă şi M. Ceica, întruniţi în Beiuşă la 8 iu­nie a. c. în adunare publică, protesteză cu ună sufletă şi cu o inimă în contra reformelor­ de politică bisericescă pro­iectate de guvernulă actuală“. După cetirea acestui proiectă de re­soluţiune, care a fostă primită în întregă estensulă, vorbesce d-lă Antoniu Palladi, preotă gr. cat. în Finişă, unulă dintre cei mai aprigi şi devotaţi apărători ai oauselor­ noastre. Numai puţini suntă aceia, Icarl soiu reda cu atâta fidelitate simţulă şi mo­dulă de cugetare ale poporului nostru. D-lă Palladi, într’o vorbire plină de fo­­culă tinereţei inimei sale, întreruptă de mai multe ori de urările coloră presanţi, arăta intenţiunile, ce urmăresce guver­nulă prin proiectele de lege concernente, cari nu suntă alta, decâtă maghiarisarea pa tóate terenele, care în consciinţă este despoiarea naţionalităţilor, de drepturile, cle le au. Dreptă dovadă se provocă la ună pasagiu din broşura abil multă serbâtori­­tului Dr. Koszteuszky Gova, unde se­­jice „La o parte cu minciuna conven­ţională, că noi nu vremă să maghiari­­sămă naţionalităţile; da, noi voimă şi trebue sâ o voimă acesta“. La luctulă acestora representantele guvernului, d-lă fisolgăbirău Beliczey, a răspunsă în limba maghiară: „acelai e unii nebună, care a scrisă aceste­ 1. D-lă Palladi mai face o scurtă re­­privire asupra colonisărei Românilor, pe locurile unde ne strămă acil, formândă dela începută până în timpurile de acuma ună gardă puternică în orientulă Eu­ropei şi de ai cărui stâlpi de graniţă s’au frântă multe valuri furiose, ce ame­ninţau cu nimiciri. Asămănâ poporulă română cu ună arbore, din ală cărui trunchiu, tăiată fiindă, răsară 4®°* şi sute de mlădiţe mai tari şi mai frumóse, nu e temă, că vomă peri, pănă când de pe buzele Româncei vor fi răsuna accen­tele dulcei nóstre limbi. A vorbită încă d-lă protopopă gr. cat. din Beiuşă, Augustina Antala, pare prin talentulă sau oratorică, vocea-i so­noră şi dul­uţa cuvintelor­ a impresio­nată forte multă pe cei presenţi. D-lă Antală, cu multă cunoscinţă de causă şi ia modă convingătorii, vorbesce despre esistenţa nostră religiosă şi naţională şi pe rând despre toate proiectele de lege bisericesci și în fine cu multă măestriă, reasumândă cele 4*­se până aci, releveaza unele împregiorări ne­amintite de ante­vorbitori. Vorbirea, într’adevără clasică a d-lui Antală, a fostă primită între aplause și urări de „să trăescă“, ce nu voiau să înceteze. După acestea se ridica încă odată d-lă protopopă Eliă Moga, care adâncă emoţionata şi sub impresiunea zilei, care este totodată şi ziua aniversării încoro­nării Maiestăţii Sale, propune a se tri­mite monarohului o telegramă de ade­­rinţă, care s’a şi espedat şi la locurile competente prin biroul­ adunării. In fine alegându-se doi bărbaţi în persoanele d-loră protopopi din Beiuşă Aug. Antală şi Vasiliu Pappă, pentru autenticarea protocolului adunării, d-lă preşedinte mai adreseză câte­va cuvinte de încuragiare poporului adunată, averti­­sându-lă la seriositatea causei, ce s’a pertractată în adunarea de aci, apoi dreptă încheiere mulţămesce alegătoriloră pentru buna ordine şi esemplara linisce păstrată în totă decursului adunărei, și cu aceste dechiară adunarea de încheiată. Unu alegătorii, ratulă vântului Când se crepa de crină, femeia era pe picidre. Bolnavului îi era forte greu. — „Cătălină — c­*se cu voce abia de înțelesă — du-te la părintele şi îla chiamă, să mă grijescu“. — „Cum, ’ți-i răuVasilie?“ — „Da, du te“. Cătălina eși fără a mai cj’me o vorbă şi totă într’ună sufletă alergă la preotă. Acesta nu era încă sculată. — „Spune-i — zise Cătălina, cătră servitoră — că îlă rogă frumosă, să facă bine să vină pănă la noi, acum în­dată, bărbatulă meu e bolnavă greu și vrea să se grijescă“. Servitorulă întră și iese îndată. — „Du-te numai liniștită acasă — zise elă — domnulă părinte încă merge îndată“. Femeia cu lacrimi în ochi să în­­toarse ca vântulă acasă. (Va urma.) SCSRILE plLES. — (31) Maiu. Prigonirea Comitetului centrala. „Tri­buna“ dela 8 Iunie publică interogato­­rulă d-lui I. T. Mera, medică română în Karlsbad și membru in Comitetulă cen­trală. D-lă Mera a declarată, că a fostă de faţă la conferinţa alegătorilor­ ro­mâni din 21—22 Ianuarie 1892, la şe­dinţa comitetului din 25—26 Martie 1892, când s’a stabilită textulă Memo­randului, n’a luată parte şi n’a stată în contactă cu persoanele, cari au făcută tipărirea şi răspândirea lui. — In nr. de Vineri, 9 Iunie, a aceleiaşi foi, petimă, că Miercurea trecută d-lă Dr. Ioană Ra­ţia a fostă citată a doua oră înaintea judelui investigatoră, cerându-i-se pre­­sentarea unei copii a procesului verbală luată în şedinţa dela 25—26 Martie 1892 a comitetului centrală, când s’a stabi­lită textulă Memorandului şi „s’a hotă­­rîtă presentarea şi tipărirea lui“. D-lă Dr. Raţiu a răspunsă, că acelă procesă verbală nu se află la d-sa, căci n’a luată parte la acea şedinţă; se va informa însă, că esistă procesulă verbală şi decă esistă, la cine se află. In diua următore, d-lă Raţiu s’a presentată din nou la judele investigator, declarându i, că procesură verbală ce i s'a cerută nu se află nici la secretarii comitetului; se poate însă, că se afli la d-lă George Popă de Băsescu, care a presidată şedinţa numită a comi­tetului centrală. Protocolă nu s’a luată despre acâstă declaraţii a d-lui Raţiu. —x— Castra romane. „Românulă“ află, că d. Gr. G. Toc­escu, visitândă localităţile din jurulu Petrosei (judeţului Buzău) a constatată existenţa mai multora castre romane la Nseni, Petrosa şi Saringa, cari stau în legătură imediată. La Năeni s’a găsită ună obiectă de bronz de cea mai mare importanţă istorică artistică. O statuă, representândă două divinităţi go­tice şi anume, 4®'ţa Tellus, călare pe ună leu, ţinândă în spate ună pesce, cr o figură mai mică stă in piciore lângă dânsa. Lucrarea este curată gotică. Ea trebue pusă în legătură cu tesaurulfi (Cloşca cu pui) descoperită în 1837 la Petrosa şi provine incontestabilă dela prada luioula poporă ală Guţiloră, care se scie, că a locuită regiunea Ishitei prin secolul­ al­ IV-lea după Chr. Obiectulă va fi depusă în colecţiunile museului din Bucuresci. —x— O producţiune teatrală s’a data în Blaşiu ori sera, 11 Iunie n. S’a jucată piesa „Pentru ochii lumii, scu ouai se îmbată lumea cu apă rece“, comediă în 2 acte. Persoanele au fost­ reprezentate prin d-nii: Aureliu Maniu, Victoră Preda, Aug. Gruiţa jun., Emilia Olteană, Nic. Gruia, Vas. Barna sen. şi Sim.­­Moldo­­vaan ; doamnele : Elena Moldovană şi Iu­­liana Barna; domnişorele : Elena Iolo- mană şi Elena Olteană. Venitură curată a fostă destinată: jumătate pentru „co­lecta cracerului“, or jumătate pentru în­fiinţarea unei reuniuni de meseriaşi so­­ciali în Blasia. — x— Aniversarea luptei dela Magenta. Ani­versarea luptei din 1859 a fostă cele­­brată cu mare entusiasmă în Roma. întregă ţinutură a fostă pavoasată cu stindarde italiene şi francese. Pe la orele 12 din 41 a avută locă o ceremoniă retigiosă la care au asistată autorităţile, represen­­tanţii armatei, numeroase societăţi şi o mulţime imensă de oameni. La ora 1 p. m. cortegială imposantă s’a dirigeată spre monumentă, în jurulă căruia s’au înşi­rată delegaţiunile. Mai întâiu s’au de­pusă corone, între cari una mărâţă în bronză, trimisă de consululă Franciéi, cu următorea inscripţiă: „Francia, fiilorăsăi morţi la Magenta“. Au vorbită: prima­­rulă, consululă Franciéi, deputatulă Campi şi preotulă Tragella — arătândă cu toţii eroismulă soldaţilor, morţi în ziua ce­lebrată, şi promițândă, că vor­ lupta

Next