Gazeta Transilvaniei, iulie 1893 (Anul 56, nr. 142-167)

1893-07-01 / nr. 142

Nou abonamente la Cu 1 Iulie 1893 st. v. se desch­ide nou abonamentn, lu care invitămii pe toți amicii și sprijinitorii foaiei noastre. Prețulu abonamentului! Pentru Austro-Ungaria: pe ■u.n.­ă. aavS................................... 12 pe șase l-va­ xii ................................ 6 îl. pe trei 1-ia.n.ă. 3 fl. Pentru România și străinătate: pe 'u-XL-ă. aa-Că.......................­­IO franci pe sose 1-c.xxi...................... 20 „ pe trei liajo.1 ...................... IO „ Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro - Ungaria: pe unii anii............................................... 2 fi. pe sese lunî .......................................... 1 fl. Pentru România și străinătate: pe unu anu.................................... 8 franci pe șese lunî............................... 4 „ Abonarea se poate face mai uşorii prin mandate poştale. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“. „Zidura chinezescă“. Cunoscuta declaraţiune a minis­trului-preşedinte Wekerle cătră uni redactorii ală lui „Egyetértés“ în afacerea intrunirilor­ publice, o ca­­racteriséza forte nemerita­­­arul­ cehicu „Narodni Listy“, dicendă, (în Nr. dela 5 Iulie a. c.) că Maghiarii aru voi se ridice unii zidu chinezeştii, spre a despărţi pe supuşii nema­­ghiari ai statului ungurii de lumea din afară, simpatică desvoltării lorii culturale şi naţionale. Şi acésta, esclamă faia boemă, o voru aceiaşi Maghiari, cari aspiră a deveni civilisatorii Orientului eu­­ropénu! Soimii, că Slovacii pregătescu nisce serbări în memoria poetului Kollar, care s’a născută în orăşelulă slovăcescă Mosovie. La aceste ser­bări, lucru firescu, au fostă invitaţi şi au promisă, că voră lua parte şi ospeţi slavi din Boemia, Moravia şi Galiţia. Participarea Slaviloră din monarchiă la o asemenea solemni­tate naţională-culturală slovacă li­ se pare înse Unguriloră dela putere cu multă mai primejdiosă, decâtă ca se nu aplice şi asupra serbărilor­ dela Mosovie şi Turoţă-St-Marton recepta, după care s’a oprită confe­­renţa nostră. Se nu ia parte dor nici la ser­bările literare ale covacilor,­aespeţî streini, şi streini suntă toţi câţi nu suntă Slovaci din Ungaria, chiar şi Croaţii. Nu se face dér deosebire în­tre o adunare cu caracteră politică ori culturală, scopulă este și remâne de a împiedeca ori­ce contactă ală celoră de aici cu conaționali de ai loră din alte state — prin „zidulă chinezescă“. Cu dreptă cuventu întreba der foia din Praga pe ministrul­ preșe­dinte Wekerle, deca crede cumva, că pentru poporulă slovacă nu e chipă se afle, şi fără de­­speţii stră­ini, cum suntă respectate drepturile cetăţenilor­ în alte state civilisate? Cu o ironiă foarte pişcătore mai întreba chiarula cehică, că pre cul­tura, sciinţa şi literatura maghiară însăşi se flă atâtă de seracă, încâtă naţionalităţile nemaghiare se nu potă înveţa nimică din ea despre progre­sele societăţii? Procederea guvernului ungu­­rescă şi a organeloru sale faţă de conferenţa română din Sibiiu, ve­­demă că se justifică mai alesă pe faptulă, că s’au lăţită faime des­pre participarea la acea conferenţă a mai multor­ ospeţî din România. Pressa maghiară accentueza cu deo­sebire caracterulă politică ală întru­nirei noastre, ca se scuse şi mai multă măsurile stranie ale ministru­lui de interne. Casulă cu serbările Slovaciloru în memoria lui Kollar înse, fiindă aceste serbări nu de natură poli­tică, ci numai culturală, va lămuri şi lumina înse pe deplină situaţia, ce s’a creată prin declaraţiile, ordi­nele şi instrucţiunile restrictive ale guvernului ungurescă. Se va vedè din atitudinea ocâr­­muirei faţă cu serbările slovace, care este adevărata causă, ce a împins’o a’şi da în faţa lumei civilisate ună atestată de paupertate atâtă de fla­grantă prin încercarea de a redica „zidulă chinezescă“. Mişcarea naţională în România. Manifestula studenţilora români, adre­sată cătră studenţii universitari din strei­­nătate, s’a distribuita deja. In elu se dă mai întâi d espreeiune sentimentului de re­cunoscinţă pentru dragostea şi entusiasmul­, cu care studenţii din streinătate au întîm­­pinate mai acum trei ani Memoriala uni­­versitarilor­ români. Se arată apoi, că opera de distrugere a elementului românesc, de sub stăpânirea unguresca se continuă me­reu, se amintește urmărirea comitetului cen­trala, darea în judecată a autorilor­ „Re­­■pjioei“, procesele de pressă în contra dia­­riştilor-­i etc. etc. La urmă studenţii uni­versitari români faca unii calduroşi apela cătră cămărașii lora din streinătate, ceren­­du-le binefăcătorea intervenția pe lângă puterile statului lora. Manifestula termină cu următorele cuvinte : „Ne îndreptăma protestele și plânge­rile noastre cătră voi și vă rugama să ne fiți razema temeinicii, se cereți alăturea cu noi încetarea asupririlor­, desrobirea Românilor­ din statuia ungară, — se ne unima cu toții forțele risipite, — se dobo­­rimu piededi­e desvoltărei generale — și, coloane puternice, se sprijinimă pe ume­­rile noastre bolta imensă, — care stă se se nărite, — a libertăței Europei, a păcii şi a culturei“.­ ­ FOILETONULU „GAZ TRANS.“ Trăsături din vieţa poporului ro­manţ din Valea­ Jiului. O parte din romantica ţară a Haţe­gului o formeza Valea Jiului. Ţinutul­, ce parte aceste nume, cuprinde polţura sudfi­­vesticr­ala Transilvaniei, in comitatul­ Hu­­n­ădorei. Numele de Valea Jiului și­ la pri­mita dela Jiulț, pe percurge acesta teri­toriu, adecă dela Jiu. Acest­ rîu are două ramuri, dintre cari una purta numele de Jiu românescu, cr cea­l’altă de Jiula un­­gurescu, din causă, că cela dintâiu, care e m­ai mare, isvoresce pe teritoriula regatului româna, er cela de al­ doilea pe teritoriula de sub stăpânirea unguresca. Ambele se împreună din susu de Pe­­troşeni la pasuila: „Surducă“ şi apoi îm­preunate treca­­răşi în România totu sub numele de Jiu, şi traversânde manusele ei hotare, se revarsă în Dunăre. De însemnată este, că Jiula şi Oltul­ suntu singurele rîuri, cari spe lândă munţii, şi-au căutata trepetare directă, făcândfi ast­­fela să se scurgă multele lacuri, ce au fostu ore când în interiorul­ căldărei de munţi, ce încingă Transilvania. Comunele situate în acâstă vale, pănă în timpii mai recenţi au fostu curata ro­­mânesci. Cele de pe Jiula românescu abia esistă de pe la începutul­ secuiului trecuta, sau dar şi mai apróape, şi s’au formata prin colonisarea şi emigrarea locuitorilor, de prin comunele mai împopulate din apro­pierea Haţegului, ceea ce dovedeşce identi­tatea numelui ou a acelora comune, aşa p. e: Matesdenî dela Mateşti; Corpescenî dela Corpeşol; Tiricam dela Urice ; Paroşeni dela Paroşa etc. De câţi­va ani încoce însă, în urma împregiurărei, că natura a înzestrata acesta ţinuta aproape cu tota felulu de comori su­­terane, ca cărbuni de petră, petră de vara, de marmoră etc., mulţime de streini au în­cepută a inunda poporul­ nostru, aşa că astăzi mai în fie-care comună, pe lângă Români, aflami colonisaţî şi străini cari es­­ploatezâ aceste comori. Ce atinge modula de viaţă ala popo­rului nostru de aci, acesta este aşa Zicenda patriarchala, casele fiind­ împrăşciate prin munţi şi la distanţe mari una de alta, fie­­care familiă e avisată la sine însu­şi. Isvo­rula principală de venita île formază oie­ri­tul C şi prăsitura vitelorC. Din acestea se proveda cu îmbrăcăminte şi cu toate cele de lipsă. Pământă productivă, din causa posiţiunei muntoase şi a esproprierei pentru colonii, este puţină. Dintre alimente, în mă­sură mai mare se producă cartofii. Rasa nutremântului o formază pânea de mălaiu şi mămăliga. Pâne de grâu popă numai la sărbători, însă şi atunci, fiind-că grâu seu săcară nu se produce şi nici nu samănă, cumpără făina din boltă. De Insemnatu e, că pe Jiu se mai observă şi astăzi datina străbună romană, că diverse părţi ale satului purta diverse nume, dela ppuumele capului de familiă, care a posedată la începutu acela locu, aşa p. e. se tfice: cutare sau cutare omă e din Dregioioni, Suconi, Balioni etc., după cum numele primului proprietara a fostă: Dreghioiu, Suca, Bab­e etc., or daca vre­­una bărbata, prin căsătoriă, trece în altă familiă, adecă se gineresce, după cum se zice pe Jiu, atunci își perde numele său familiara şi adopteaza pe ală familiei, în care a trecuta. Aşa p. e. dacă Petru Bab­ie a luata de soţie pe Ana Vlaicu şi a mersa cu locuința la socrula său, atunci nu se mai chiamă Petru Bab­ie, ci Petru Vlaicu. Casele locuitorilor­ de pe Jiu suntă făcute toate din materiala de lemna, și anume din brada seu fage, er acoperite suntü cu șindilă (prăștilă). Pe dinlăuntru suntu lipite, er pe dinafară nu. Cele mai multe suntu scunde și neluminoate. Impregiurarea aceasta pricinuesce boale contagioase, cari mai pe fie-care anu seceră mulțime de vic­time, mai cu semă între copii. Arangia­­mentula interna e simplu. Dacă întri în casa unui Jianu, îndată îţi bate la ochi cuptorule de încălzita, numita : căi o ni­u (palefacio). Acesta e făcuta din lemnu în­grădită cu nuiele şi lipita, şi nu e răzi­­mata de vetra, ci cu ajutorul­ unora prin­ Zetori e susţinuta în cele mai multe locuri de grindă, sau de părete. Are forma unui paralelogram din josu, care se totă strim­­tază în susu, pănă se termină într’o ţevă, care conduce fumula în podu. Sub acesta căloniu, mai cu sama în timpii de iarnă, se face focă în continuu. Mălaiulă nu se cape în cuptoare de coptă, ci spre scopulu acesta servesce aparatula numita: „țesta“, — una nume potrivita, căeî totr’adevéru se­­mena ou țestula, are forma unei căldări (ceaunu) de luciu provézuta la funda pe „Gazeta4 ese în fia-carecji ADonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un ană 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei lunî 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe ană. Pentru România şi străinătate: Pe una ană 40 franci, pe şase luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară ţi la doi. colectori. Abonamentulu pentru Brasovu a administrațiune, piața mare, Târgulu Inului Nr. 30 etagiul­ I.: pe una ană 10 fl., pe sese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulă în casă: Pe ună ană 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei lunî 3 fl. Ună esemplară 5 or. v. a. seu 15 bani. Atâtă abonamen­tele câtă și inserțiunile suntă _____a se plăti înainte. Iiíáactiuaea, idminlstiaüisís şi Ttponralla: ' SVASOVU, piaţa mare, TSrgulu Inului Nr. 30. iiterisori n*francaie nu te primescu. Manuscripte nu se retrimită. Birourile da micimi: Vrefovu, piaţa mare, Tftrgulu Inului Nr. 30. lacerate mai primesc. In Viena B. Moase, Hausenstein & Vogler (Otto Maas), H. Schalek, Alois Hemder, M. Dukes, A. Oppelik, J. Denneberg; in Budapesta: A. V. Goldberger, Eck­stein Bernat; în Frankfurt: G. L. Daube ; In Hamburg: A. Steiner. Preţuiţi reaerţiunilor­: o seria garmond pe o coloana 6 pr. şi •i6 cr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina a III-a o senă 16 cr. v. a. sau 30 bani. Nr. 142. Braşovă, Joi, 1 (13) Iulie 1893. Buzău, 28 Iunie 1893. (Coresp. part.­a „Gaz. Trans“.) In 27 Iunie, studenţii universitari din Bucuresci îşi începură conferinţele de pro­testare în contra prigonirilor­ fraţilor­ noş­tri de dincolo de Carpaţi. Studenţii uni­versitari în numeru de 24, sosescu la ora 3 şi 50 minute în gara Buzău, unde sunt­ aşteptaţi de unii numeroşii publici. După ce se schimbară câteva discursuri de „bine venire“ şi „bună găsire“ studenţii însoţiţi de publiculă din Buzău, cu musica militară în frunte, porniră spre oraş­. La ora 5 se deschide conferinţa de preşedintele Ligei din loc. D. Iarca, după care studentul­ Ni­c. BrânZeu ţinu confe­rinţa amintită. Ca mot­o ală conferinţei, D-lă Brânzea a avută „Luptă deşartă, ţintă nebună“, şi a desvoltat-o cu multa suc­­pesii, cu legenda frenetice aplause din par­tea publicului, de care sala teatrului era plină. Apoi se voteaza prin adunare urmă­­toarea moţiune : „Cetăţenii din Buzău, întruniţi în mare adunare publică, astazi 27 Iunie 1893, miş­­caţi de suferinţele îndurate de fraţii noştri din Ardeală din partea Ungurilor­, esprimă adânca lor o durere şi protestă ia faţa lu­mii civilisate, contra acestora oarbarii ne­demne de epoca, în care traimit. „Convinşi, că dreptatea causei loră va triumfa, le trimetă o frăţescă îmbrăţişare şi unii îndemnă calduro-i spre a stărui în bărbătesca lor o luptă pentru dobândirea drepturitorii lor­ legitime“. După acesta, preşedintele Ligei cultu­rale, mulţumesce publicului, care a ascul­tată pe conferenţiara cu multă interesă şi apoi indemnându-la a încuragia Liga şi a îmbrăţişa causa Românilor, de dincolo, închide conferinţa, dupâ­ ce s’a mai hotă­­rîta a se trimite comitetului naţionala din Sibiiu o adresă de îmbărbătare în luptă, iscălită de unai numeroşa publică din Buzău. La orele 8 sara începe banchetulu, la care au luată parte aproape 100 persoane. A urmata apoi ună „monom“*), condusa *) Monom . Plimb­are prin orașii m­ulți câte mnulți, ținându-se de mână. — Culeg.

Next