Gazeta Transilvaniei, iulie 1893 (Anul 56, nr. 142-167)
1893-07-01 / nr. 142
Nou abonamente la Cu 1 Iulie 1893 st. v. se deschide nou abonamentn, lu care invitămii pe toți amicii și sprijinitorii foaiei noastre. Prețulu abonamentului! Pentru Austro-Ungaria: pe ■u.n.ă. aavS................................... 12 pe șase l-va xii ................................ 6 îl. pe trei 1-ia.n.ă. 3 fl. Pentru România și străinătate: pe 'u-XL-ă. aa-Că.......................IO franci pe sose 1-c.xxi...................... 20 „ pe trei liajo.1 ...................... IO „ Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro - Ungaria: pe unii anii............................................... 2 fi. pe sese lunî .......................................... 1 fl. Pentru România și străinătate: pe unu anu.................................... 8 franci pe șese lunî............................... 4 „ Abonarea se poate face mai uşorii prin mandate poştale. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“. „Zidura chinezescă“. Cunoscuta declaraţiune a ministrului-preşedinte Wekerle cătră uni redactorii ală lui „Egyetértés“ în afacerea intrunirilor publice, o caracteriséza forte nemeritaarul cehicu „Narodni Listy“, dicendă, (în Nr. dela 5 Iulie a. c.) că Maghiarii aru voi se ridice unii zidu chinezeştii, spre a despărţi pe supuşii nemaghiari ai statului ungurii de lumea din afară, simpatică desvoltării lorii culturale şi naţionale. Şi acésta, esclamă faia boemă, o voru aceiaşi Maghiari, cari aspiră a deveni civilisatorii Orientului europénu! Soimii, că Slovacii pregătescu nisce serbări în memoria poetului Kollar, care s’a născută în orăşelulă slovăcescă Mosovie. La aceste serbări, lucru firescu, au fostă invitaţi şi au promisă, că voră lua parte şi ospeţi slavi din Boemia, Moravia şi Galiţia. Participarea Slaviloră din monarchiă la o asemenea solemnitate naţională-culturală slovacă li se pare înse Unguriloră dela putere cu multă mai primejdiosă, decâtă ca se nu aplice şi asupra serbărilor dela Mosovie şi Turoţă-St-Marton recepta, după care s’a oprită conferenţa nostră. Se nu ia parte dor nici la serbările literare ale covacilor,aespeţî streini, şi streini suntă toţi câţi nu suntă Slovaci din Ungaria, chiar şi Croaţii. Nu se face dér deosebire între o adunare cu caracteră politică ori culturală, scopulă este și remâne de a împiedeca orice contactă ală celoră de aici cu conaționali de ai loră din alte state — prin „zidulă chinezescă“. Cu dreptă cuventu întreba der foia din Praga pe ministrul președinte Wekerle, deca crede cumva, că pentru poporulă slovacă nu e chipă se afle, şi fără despeţii străini, cum suntă respectate drepturile cetăţenilor în alte state civilisate? Cu o ironiă foarte pişcătore mai întreba chiarula cehică, că pre cultura, sciinţa şi literatura maghiară însăşi se flă atâtă de seracă, încâtă naţionalităţile nemaghiare se nu potă înveţa nimică din ea despre progresele societăţii? Procederea guvernului ungurescă şi a organeloru sale faţă de conferenţa română din Sibiiu, vedemă că se justifică mai alesă pe faptulă, că s’au lăţită faime despre participarea la acea conferenţă a mai multor ospeţî din România. Pressa maghiară accentueza cu deosebire caracterulă politică ală întrunirei noastre, ca se scuse şi mai multă măsurile stranie ale ministrului de interne. Casulă cu serbările Slovaciloru în memoria lui Kollar înse, fiindă aceste serbări nu de natură politică, ci numai culturală, va lămuri şi lumina înse pe deplină situaţia, ce s’a creată prin declaraţiile, ordinele şi instrucţiunile restrictive ale guvernului ungurescă. Se va vedè din atitudinea ocârmuirei faţă cu serbările slovace, care este adevărata causă, ce a împins’o a’şi da în faţa lumei civilisate ună atestată de paupertate atâtă de flagrantă prin încercarea de a redica „zidulă chinezescă“. Mişcarea naţională în România. Manifestula studenţilora români, adresată cătră studenţii universitari din streinătate, s’a distribuita deja. In elu se dă mai întâi d espreeiune sentimentului de recunoscinţă pentru dragostea şi entusiasmul, cu care studenţii din streinătate au întîmpinate mai acum trei ani Memoriala universitarilor români. Se arată apoi, că opera de distrugere a elementului românesc, de sub stăpânirea unguresca se continuă mereu, se amintește urmărirea comitetului centrala, darea în judecată a autorilor „Re■pjioei“, procesele de pressă în contra diariştilor-i etc. etc. La urmă studenţii universitari români faca unii calduroşi apela cătră cămărașii lora din streinătate, cerendu-le binefăcătorea intervenția pe lângă puterile statului lora. Manifestula termină cu următorele cuvinte : „Ne îndreptăma protestele și plângerile noastre cătră voi și vă rugama să ne fiți razema temeinicii, se cereți alăturea cu noi încetarea asupririlor, desrobirea Românilor din statuia ungară, — se ne unima cu toții forțele risipite, — se doborimu piededie desvoltărei generale — și, coloane puternice, se sprijinimă pe umerile noastre bolta imensă, — care stă se se nărite, — a libertăței Europei, a păcii şi a culturei“. FOILETONULU „GAZ TRANS.“ Trăsături din vieţa poporului romanţ din Valea Jiului. O parte din romantica ţară a Haţegului o formeza Valea Jiului. Ţinutul, ce parte aceste nume, cuprinde polţura sudfivesticrala Transilvaniei, in comitatul Hunădorei. Numele de Valea Jiului și la primita dela Jiulț, pe percurge acesta teritoriu, adecă dela Jiu. Acest rîu are două ramuri, dintre cari una purta numele de Jiu românescu, cr ceal’altă de Jiula ungurescu, din causă, că cela dintâiu, care e mai mare, isvoresce pe teritoriula regatului româna, er cela de al doilea pe teritoriula de sub stăpânirea unguresca. Ambele se împreună din susu de Petroşeni la pasuila: „Surducă“ şi apoi împreunate trecarăşi în România totu sub numele de Jiu, şi traversânde manusele ei hotare, se revarsă în Dunăre. De însemnată este, că Jiula şi Oltul suntu singurele rîuri, cari spe lândă munţii, şi-au căutata trepetare directă, făcândfi astfela să se scurgă multele lacuri, ce au fostu ore când în interiorul căldărei de munţi, ce încingă Transilvania. Comunele situate în acâstă vale, pănă în timpii mai recenţi au fostu curata românesci. Cele de pe Jiula românescu abia esistă de pe la începutul secuiului trecuta, sau dar şi mai apróape, şi s’au formata prin colonisarea şi emigrarea locuitorilor, de prin comunele mai împopulate din apropierea Haţegului, ceea ce dovedeşce identitatea numelui ou a acelora comune, aşa p. e: Matesdenî dela Mateşti; Corpescenî dela Corpeşol; Tiricam dela Urice ; Paroşeni dela Paroşa etc. De câţiva ani încoce însă, în urma împregiurărei, că natura a înzestrata acesta ţinuta aproape cu tota felulu de comori suterane, ca cărbuni de petră, petră de vara, de marmoră etc., mulţime de streini au începută a inunda poporul nostru, aşa că astăzi mai în fie-care comună, pe lângă Români, aflami colonisaţî şi străini cari esploatezâ aceste comori. Ce atinge modula de viaţă ala poporului nostru de aci, acesta este aşa Zicenda patriarchala, casele fiind împrăşciate prin munţi şi la distanţe mari una de alta, fiecare familiă e avisată la sine însuşi. Isvorula principală de venita île formază oieritul C şi prăsitura vitelorC. Din acestea se proveda cu îmbrăcăminte şi cu toate cele de lipsă. Pământă productivă, din causa posiţiunei muntoase şi a esproprierei pentru colonii, este puţină. Dintre alimente, în măsură mai mare se producă cartofii. Rasa nutremântului o formază pânea de mălaiu şi mămăliga. Pâne de grâu popă numai la sărbători, însă şi atunci, fiind-că grâu seu săcară nu se produce şi nici nu samănă, cumpără făina din boltă. De Insemnatu e, că pe Jiu se mai observă şi astăzi datina străbună romană, că diverse părţi ale satului purta diverse nume, dela ppuumele capului de familiă, care a posedată la începutu acela locu, aşa p. e. se tfice: cutare sau cutare omă e din Dregioioni, Suconi, Balioni etc., după cum numele primului proprietara a fostă: Dreghioiu, Suca, Babe etc., or daca vreuna bărbata, prin căsătoriă, trece în altă familiă, adecă se gineresce, după cum se zice pe Jiu, atunci își perde numele său familiara şi adopteaza pe ală familiei, în care a trecuta. Aşa p. e. dacă Petru Babie a luata de soţie pe Ana Vlaicu şi a mersa cu locuința la socrula său, atunci nu se mai chiamă Petru Babie, ci Petru Vlaicu. Casele locuitorilor de pe Jiu suntă făcute toate din materiala de lemna, și anume din brada seu fage, er acoperite suntü cu șindilă (prăștilă). Pe dinlăuntru suntu lipite, er pe dinafară nu. Cele mai multe suntu scunde și neluminoate. Impregiurarea aceasta pricinuesce boale contagioase, cari mai pe fie-care anu seceră mulțime de victime, mai cu semă între copii. Arangiamentula interna e simplu. Dacă întri în casa unui Jianu, îndată îţi bate la ochi cuptorule de încălzita, numita : căi o niu (palefacio). Acesta e făcuta din lemnu îngrădită cu nuiele şi lipita, şi nu e răzimata de vetra, ci cu ajutorul unora prin Zetori e susţinuta în cele mai multe locuri de grindă, sau de părete. Are forma unui paralelogram din josu, care se totă strimtază în susu, pănă se termină într’o ţevă, care conduce fumula în podu. Sub acesta căloniu, mai cu sama în timpii de iarnă, se face focă în continuu. Mălaiulă nu se cape în cuptoare de coptă, ci spre scopulu acesta servesce aparatula numita: „țesta“, — una nume potrivita, căeî totr’adevéru semena ou țestula, are forma unei căldări (ceaunu) de luciu provézuta la funda pe „Gazeta4 ese în fia-carecji ADonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un ană 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei lunî 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe ană. Pentru România şi străinătate: Pe una ană 40 franci, pe şase luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară ţi la doi. colectori. Abonamentulu pentru Brasovu a administrațiune, piața mare, Târgulu Inului Nr. 30 etagiul I.: pe una ană 10 fl., pe sese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulă în casă: Pe ună ană 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei lunî 3 fl. Ună esemplară 5 or. v. a. seu 15 bani. Atâtă abonamentele câtă și inserțiunile suntă _____a se plăti înainte. Iiíáactiuaea, idminlstiaüisís şi Ttponralla: ' SVASOVU, piaţa mare, TSrgulu Inului Nr. 30. iiterisori n*francaie nu te primescu. Manuscripte nu se retrimită. Birourile da micimi: Vrefovu, piaţa mare, Tftrgulu Inului Nr. 30. lacerate mai primesc. In Viena B. Moase, Hausenstein & Vogler (Otto Maas), H. Schalek, Alois Hemder, M. Dukes, A. Oppelik, J. Denneberg; in Budapesta: A. V. Goldberger, Eckstein Bernat; în Frankfurt: G. L. Daube ; In Hamburg: A. Steiner. Preţuiţi reaerţiunilor: o seria garmond pe o coloana 6 pr. şi •i6 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina a III-a o senă 16 cr. v. a. sau 30 bani. Nr. 142. Braşovă, Joi, 1 (13) Iulie 1893. Buzău, 28 Iunie 1893. (Coresp. part.a „Gaz. Trans“.) In 27 Iunie, studenţii universitari din Bucuresci îşi începură conferinţele de protestare în contra prigonirilor fraţilor noştri de dincolo de Carpaţi. Studenţii universitari în numeru de 24, sosescu la ora 3 şi 50 minute în gara Buzău, unde sunt aşteptaţi de unii numeroşii publici. După ce se schimbară câteva discursuri de „bine venire“ şi „bună găsire“ studenţii însoţiţi de publiculă din Buzău, cu musica militară în frunte, porniră spre oraş. La ora 5 se deschide conferinţa de preşedintele Ligei din loc. D. Iarca, după care studentul Nic. BrânZeu ţinu conferinţa amintită. Ca moto ală conferinţei, D-lă Brânzea a avută „Luptă deşartă, ţintă nebună“, şi a desvoltat-o cu multa sucpesii, cu legenda frenetice aplause din partea publicului, de care sala teatrului era plină. Apoi se voteaza prin adunare următoarea moţiune : „Cetăţenii din Buzău, întruniţi în mare adunare publică, astazi 27 Iunie 1893, mişcaţi de suferinţele îndurate de fraţii noştri din Ardeală din partea Ungurilor, esprimă adânca lor o durere şi protestă ia faţa lumii civilisate, contra acestora oarbarii nedemne de epoca, în care traimit. „Convinşi, că dreptatea causei loră va triumfa, le trimetă o frăţescă îmbrăţişare şi unii îndemnă calduro-i spre a stărui în bărbătesca lor o luptă pentru dobândirea drepturitorii lor legitime“. După acesta, preşedintele Ligei culturale, mulţumesce publicului, care a ascultată pe conferenţiara cu multă interesă şi apoi indemnându-la a încuragia Liga şi a îmbrăţişa causa Românilor, de dincolo, închide conferinţa, dupâ ce s’a mai hotărîta a se trimite comitetului naţionala din Sibiiu o adresă de îmbărbătare în luptă, iscălită de unai numeroşa publică din Buzău. La orele 8 sara începe banchetulu, la care au luată parte aproape 100 persoane. A urmata apoi ună „monom“*), condusa *) Monom . Plimbare prin orașii mulți câte mnulți, ținându-se de mână. — Culeg.