Gazeta Transilvaniei, iulie 1893 (Anul 56, nr. 142-167)

1893-07-01 / nr. 142

Pag. 2, de studenții universitari, după care mulți­mea se împrăştia. A doua ciee o parte din studenți se in­­toarce în Capitală, or altă parte pleca la Focşani, spre a-şi continua conferințele. SOIRILE ORLEI. — 80 Iunie. Colera in Ardealu. In oraşul­ Daşiu, după o scrie telegrafică mai nouă, dom­­nesce o mare panică din causa unoră îm­bolnăviri (6) dintre cari 3s’au sfârșită cu moarte. Toate semnele arată, că polera ar fi pătrunsă în orașă. S’a cerută numai decâtă dela ministeriu punerea sub caran­tină a frontierei galițiene. Medicii speră, că pericolulă va fi delăturată. —x— Aniversarea morţii lui M. Cogâlniceanu. In 24 iunie, împlinindu-se doi ani de la moartea neuitatului Mihailă Cogălni­­c­e­a­n­u, la cimitirul­ „Eternitatea“ din Iaşi s-a oficiată o panachidă în memoria marelui defunctă. „Evenimentulă“ spune, că a asistată o mare mulţime de persoane. După sfârşitul­ ceremonialului religiosă s’au rostita două cuvântări asupra meritelor­ strălucite şi a operei gigantice săvârşită de Mihailă Cogălniceanu. —x — Pentru alegerea episcopului sosescu, după cum anunţă „Sieb. D. Tagbit.“ din Sibiiu, se fac pregătiri din partea consistoriului bi­­sericei evangelice. Toţi preoţii bisericelor­ săsesci suntă provocaţi, ca în 16 Iulie n. c. să vestască în biserică pregătirile pen­tru alegerea de episcopă. Ca termină pre­­clusivă s’a hotărîtă: Pentru propunerea presbiteriilor­ la alegerea episcopului, 15 Augustă; pentru alegerea de şase candi­daţi, pentru oficiala episcopului prin adu­nările districtelor­ bisericesci, 1 Septemvre; în fine pentru alegerea episcopului prin adunarea generală a bisericei, 20 Septem­vre n. c. —x— Adunări de socialişti. In 9 Iulie n. s’a ţinută în Viena o adunare de socialişti, ca să demonstreze în favorulă sufragiu­lui universală. Demonstraţia a decursă liniştită, deşi cei adunaţi erau în numără forte mare. Se crede, că nu erau mai pu­ţină de 40.000 oameni. Ei au cerută, ca totul cetăţânulă, care a ajunsă la etatea de 21 de ani, să aibă dreptă de alegere. Ast­­felă de adunări s’au ţinută în diverse cer­curi ale oraşului Viena.. — Iu Şoprovă încă a fostă cjilele ac­este o adunare de munci­tori, care încă a votată o resoluţiune, în care se cere întroducerea căsătoriei civile şi a sufragiului universală. O astfelă de adunare s’a ţinută şi în Lugosă. —x— Manevrele armatei române, ce voră ave locă in tomna acestui ană, scrie „Cerculă publicaţiuniloră militară“, voră fi multă mai partea dinafară cu o tertă. După ce sub căloniu e arsă vatra bine, seu şi în altă locă, apoi se dă foculă într’o parte şi se asaciă mălaiulă, peste care se pune apoi ţestulă şi erăşi se face focă de-asupra pănă se cace. Se mai află în casa Jianului uuă pată simplu, fără perinî, pe cari nu le prea fo­losescă, dar tele (priopiţe) au din abun­­danţă; apoi o laviţă seu două, şi o masă mică, care numai pe timpul­ mâncărei o scafă de sub pată sau de sub altă un­­gheţă. Mâncările se pregătescă asemenea sim­plu şi constau de comună din brânză, lapte, fasole, crumpene, curechiu (varză) oleu şi pâine, carne se mănâncă mai arare­ori. Incâtă priveşte îmbrăcămintea, aceea e trainică şi acomodată împrejurărilor­ lo­cale muntese. Ca spicimenă voiu aduce aci pe aceea a locuitoriioră din Lupeni, care este aprópe aceeaşi în întregă fiulă. Bărbaţii purta pără lungă, din care cau să se deosebescă de ceialalţi conaţionali de cătru Haţegă şi pentru acesta se nu­­mescă: „momârlaal“’) Ierna purta pe oapă căciuli, pe cari le u­uiescă : căiţe. Acestea le pregătescă ei înşi­şi din piei de nuielă albe sau negre, au ună formată ca­racteristică, fiind ei forte mari, de­asupra cu o periferiă mai mare ca din josă, unde e măsurată dună periferia capului. Acestea căiţe, puse în capă au forma unei m­ierțe cu fundulă în susă. Partea superioră a corpului o acopere cămaşa, care ajunge pănă la genunchi, avândă mâneci largi romane. Cea de săr­bători e de giulgiu (din boltă), ci cea de toate ci­lele e din pânză de casă și suntă împodobite cu totă feliulă de cusături la guleră şi pe spate, mai cu semă cruci. Peste cămaşă se încingă cu şerparulă numită: brâu, din care nu lipsesce ună cuțită cu topá. Apoi urmeză vestmântulă céla grosi de ierna, numită ș­u­b ă, care are forma togei romane, e din pănură mai cu séma albă, de croitură simplă. Ierna portă şi pojece de piei de oie, pe cari le pregătescă măeştrii naţionali. îmbrăcă­mintea picioarelor­ o formază ciorecii, ase­menea din pănură de lână albă. (Va urma.) *) Una nume cam de batjocură, import 4 decâtă cele făcute în anii pre­cedenţi. Vor­ lua parte la ele corpulă 2 de armată, divisia 6 de infanterie şi o divi­­siă de cavaleria. Trupele vor­ fi concen­­trate pe la începutul­ lunei Septemvre şi pe la finiă se vor­ esecuta manevrele. Cor­­pulă 2 de armată se va transporta cu ca­lea ferată pe linia de apărare Focşani-Na­­moloasa Galaţi. Divisia 6 de infanteriă cu divisia de cavaleriă compusă din toate regi­mentele permanente se va concentra la Te­­ouociu. Manevrele voră avea locă aproape pe aceiași terenă, pe care au fostă făcute in anulă 1882. Se voră da 2 bătălii, după care va avea locă defilarea la Tecuciu și apoi desconcentrarea trupelor­. —x— Universitatea din Iaşi a alesă delegaţi pentru consiliulă generală de instrucţia, pe d-nii profesori: Ştefană Şendrea, Const Climescu, Al. Densuşianu, P. Poni, Dr. Peride, C. Leonardescu, Dr. Botez şi G. Urechiă. Conformă nouei legi, din aceşti 8 minstrulă va numi 4 membri in consiliulă generală. —x— 10,000 omeni morți. Din Honkong se telegranază, că rîulă Welling în urma ploiloră a­bsundată la Shaking Woole. Mai mulți de-o 1000 de omeni s’au înecată. In Nan­­kingfu 10,000 de oameni și-au aflată moartea seu in valurile uriaşe de apă, seu sub rui­nele caselor­ dărîmate. —x — Guvernula elenii, prin intermediulă le­­gaţiunei rusesci, a cerută guvernului ro­mână să autoriseze şcala şi biserică dela Broşteni (Ialomiţa), ca să primască legatu­rile făcute de defunctulă Zappa. Guvernulă română a refusată să dea aprobare, pănă ce nu se va tranşa definitivă procesulă Zappa. — x— Şese băeţi sănătoşi, bine desvoltaţi, de 15 — 16 ani, se potă aplica numai decâtă ca învăţăcei pe timpă de 2 ani, cu tată în­­treţinerea, în cea mai mare fabrică din ţară. Se cere şcolla primară. Cei cu 1 ori 2 clase gimnasiale, ori reale se vor­ preferi. Condiţiuni forte favorabile. Tinerii îşi potă crea ună viitoră sigură şi rentabilă. Dori­torii să se adreseze subsemnatului în ter­­minală celă mai scurtă şi le voiu da in­­formaţiunile de lipsă. — N. P- Petrescu, preş. Associaţiunei pentru sprijinirea în­­văţăceiloră şi sod. r. din Braşovă. — x — Starea grânelor d in Rusia. Din Peters­burg se depeşază. Starea grâneloră s’a îm­bunătăţită în modă simţitorii dela 1 Iunie în 604 arondismente, Grâulă de vară e es­­celentă în 386 arondismente, satisfăcătorii în 159, mediocru în 22, rău în 7, necu­noscută în 20. Grâulă de iarnă este esce­­lentă în 327 arondismente, satisfăcătoră în 191, mediocru în 59, rău în 12, necunos­­cută în 15. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 142—1893. Musica militară, va cânta mâne pe promenada de josă, începutulă la 5l/2 ore sera. Programa este interesantă şi variată, în 3 parochii de mijlocă destulitoră şi în 2 parochii puţină destulitoră. d) că în avulă şcol. espirată s’au dis­tribuită pe la şcolele confesionale 130 esem­­plare Abodare gratis, procurate din fondulă şcol. tractuală ; e) că s’a acordată, totă din fondulă şcol. tractuală, învăţătorului dirigentă din Orlată, Romul­ă Simu, ună premiu de 12 fi. pentru progresulă dovedită in praxa pomiritului şi s’au remunerată cu modeste ajutore 3 învăţători, cari au dovedită celă mai bună progresă cu elevii. 3) S’a pertractată gestiunea amelio­­rărei salarielor­ învăţătoresci pănă la mini­­mulă de 300 fi. şi s’au îndatorată direcţiu­nile şcol. şi senatele şcol. parochiale, ca pe basa dechieraţiuniloră date să fie în serioase desbateri cestiunea amintită, ca ast­felă după împregiurări şi putinţă în fie­­care parochiă să se ridice salarială decen­­tală la minimulă prevăcjută în noua lege dietală. In fine se observă, că la şedinţa susă amintită au luată parte şi preoţii şi câte 2 delegaţi mireni din fie-care paro­chie prevăcjută cu şcolă confesională, care anume au fost­ invitaţi la aceea din con­siderarea importanţei obiectelor­, cari s’au pertractată. Coresp. piarul­ „Germania“ dela 2 Iulie curenta, publică urmatorele: De cătră publicistulă și agitatorulă berlinez Sohweinhagen alias Sohweinhagen, urmărită prin mandată de aducere, s’a adre­sată din Bucuresci o scrisoare cătră librăria antisemită Höppner (G. A.­ Dewald) din Krausenstrasse. După conţiutulă acestei scrisori, Schweinhagen se bucură In Bu­­curesci de cea mai bună sănătate, întim­­pină, în cercetările sale relative la înfiinţarea căilor­ ferate române, cea mai bună pri­mire din partea tuturoră, chiară din partea cercurilor­ administrative, şi pe lângă a­­cesta este provoc­ată în abundanţă cu bani dintr’ună lopă însemnată. D. Schweinhagen îşi încheie scrisoarea cu observaţiunea: Am cunosciinţă despre mandatulă de aducere, liberată în contra mea. Dar să nu se crâdă, că dânsulă poate încă să’mi procure astăcji vr’o îngrijire. Peste curândă mâ întorcă la Berlină, bogată în informaţiuul şi materială, și atunci o să provocă la luptă pe d-nulă Miqcel, faimosulă geniu financiară. La aceste „Timpuluorganulu ministrului de esterne românii, face urmatorele observaţiuni: Nu scimă decă d. Schweinhagen se va întoarce la Berlină aşa bogată în infor­­maţiuni asupra concesiunii Strussberg, dar ceea ce scimă este, că d-sa spune o sfrun­tată minciună când scrie amiciloră sâi din Berlină, că aceste informaţiuni le culege chiară în cercurile nosere administrative. Desfidemă pe d. Sohweinhagen sâ ne do­vedescă, că este măcară primită în înaltele sfere guvernamentale de la noi. Faptele d-lui Sohweinhagen — care amenință din Bucuresci pe ministrulă de finance ală Germaniei cu descoperiri ima­ginare — pre sem­ănă a­vantaj, şi tema ne e, că pretinsulă antisemitismă şi irredentismă ală acestui domnă, nu’i servă de câtă ca pretexta pentru alte mici afaceri. D. Schweinhagen ar face bine sâ se lase — celă puţină câtă se bucură de ospi­talitatea României — de nisce apucăturî, cari potă sâ lă ducă fără voia lui la Ber­lină. Din protopopiatului gr. cat. alu Sibiiului. Sibiiu, 8 Iulie n. 1893. In ședinţa senatului scolastică proto­­popescă din 29 Iunie a. c., între altele s’au pertractată urmatorele obiecte mai importante : 1) S’a raportată despre resultatulă esameneloră pe anulă scol. 1892/3 din fiă­­care parochiă, cum şi despre starea scole­­lară şi învăţământului; s’au indigitată de­fectele, ce stau în calea prosperării causei scolastice, s’au luată disposiţiuni şi s’au dată îndrumări pentru delăturarea ace­­lora. 2) S'a presentată raportulă generală despre starea învăţământului poporală pe anulă şcol. 1892/3; din acelă raportă între altele resultă urmatorele: a) că în protopopiatul­ Sibiiului au fost­ 2435 copii în etatea de şoală, inclu­sive şi cei de repetiţiurie, şi anume : 1301 băeţi şi 1134 fetiţe; dintre aceştia au fostă obligaţi a cerceta şc0la de toate ajbele, adecă prunci dela 6 — 12 ani: 987 băeţi şi 839 fetiţe; cea de repetiţiune, adecă prunci dela 12—15 ani: 314 băeţi şi 295 fetiţe. Dintre cei de toate cjilele au cercetată şoo­­lele confes. gr. cat. 714 băeţi şi 545 fe­tiţe ; şoolele streine, respective de altă con­­fesiune şi de stată, le-au cercetată 112 băeţi şi 76 fetiţe; şcola de repetiţiune au cercetat’o 163 bieţi şi 162 fetiţe. N'au cer­cetată şcola de tóte crueie 167 băeţi şi 220 fetiţe, cr cea de repetiţiune 145 băeţi şi 131 fetiţe. b) că esistă 19 şcole confes. gr. cat., la cari au funcţionată 18 învăţători (unulă ambulantă); toţi, afară de doi, provăcjuţi cu diplome de calificaţiune; c) că resultatulă esameneloră peste totă a festă îndestulitoră, şi anume: în 2 parochii forte bună; în 5 parochii bună şi mulţămitoră; în 7 parochii îndestulitoră; Gestiunea bisericeasca a Rutenilor­ din Galiţia. De ună deputată rutenii, încercările de a latinisa pe Ruteni — începute încă pe vremea, când erau Po­lonii la putere şi când nobilimea şi o parte a burgesimei rutene, în urma proselitis­­mului preoţimei polone, în specie a lesui­­ţiloră, a trecută la biserica latină, care aici are caracteră espresă naţională polonă, — n’au încetată nici astăcjl. In anul­ 1865 succese în fine archiepiscopului Litwinowicz de a esopera dela S. Scaună uită concor­­dată, care interdice atâtă preoţimei ro­­mano-catolice, câtă şi celei greco-catolice, de a primi credincioşi de altă rită în bi­serica loră. Preoţii ruteni se plângeau însă şi mai departe, că Polonii nu se ţină de concordată. Şi contra organeloră guver­nului încă s’au ridicată ăstimpă, într’o in­­terpelaţiune din dieta provincială, voci, prin cari gr. catolicii se plângă, că oficiile politice favoriséza trecerea dela biserica gr. cat. la cea rom. catolică ; din contră, trecerea la ritulă gr. cat. îlă împedecă. Rutenii din Galiţia, uniţi cu Roma la 1690—1710, se silescă a-şi păstra curată ritulă şi drepturile bisericelor, puse ca con­­diţiune şi recunoscute de repeţite ori în bulele papiloră Clemente VIII şi Benedictă XIV. Ei şi-au perdută în urma îndelungatelor şi amarelor­ esperienţe încrederea şi se temă, că prin întroducerea de „adausuri“ de contrabandă latină, făcute cu intenţiune ori fără intenţiune în ritulă grecescă, bise­rica loră se va latinisa pe încetulă. In pri­vinţa acesta Rutenii bătrâni, ca conserva­tivi, mergă şi mai departe, decâtă Rutenii tineri sau mai corectă Rutenii naţionali. Ei nu vreau să se depărteze nici în rită de Ruşi, cu cari se consideră de ună poporă, şi a căroră limbă vrea să o accepteze. In prima jumătate a anilor a ş6se 4®oI încer­cară unii preoţi, în deosebi P. Naumovicz, care mai târejiu fu deputată, să restituesca ritulă în puritatea sa originală. Mişcării acestei radicale s’a opusă însă Mitropolitulă Jachimowicz şi urmaşulă său, Litwinowicz. Totă aşa de tare ţină Rutenii din Ga­­liţia şi la întocmirile loră în biserică, cu ună cuvântă la totă ce stă în legătură cu biserica loră. Ei şi-ară vede bucurosă bi­serica independentă, şi condamnă ori-ce amestecă în afacerile ei interne. Dreptă aceea se născu o iadignaţiune generală, când la 1882 uniculă loră ordă bisericescă, ală Basiiianiloră, s’a pusă sub potroirea Jesuiţiloră şi cresterea noviţiloră s’a con­­oreejută acestui ordă nepopulare. Se te­meau cu atâtă mai vârtosă, că vreau să mergă mai departe în latinisarea şi polo­­nisarea Ruteniloră cu câtă uuă ană mai îna­inte societatea curată polonă a Resurrecţio­­niştiloră, uuă ordă afiliată lesuiţiloră, funda

Next