Gazeta Transilvaniei, iulie 1893 (Anul 56, nr. 142-167)

1893-07-22 / nr. 159

Propaganda naţionalistă şi Maghiarii. Braşovu, 21 Iulie st. v. Se plânge cei de la putere asu­pra „propagandei naţionaliste“, care ofere una spectaculă atâta de „în­tristătorii“ şi face asupră-le o „im­­presiune deprimatere“. Piarula devotată guvernului un­­gurescă „Neues Pester Journal“ se face ecoul­ acestora lamentări şi varsă în numerul­ seu de la 1 Au­gusto a. o. lacrime de crocodilă din causa „pustiirei regretabile“, ce ar fi produs-o propaganda naţionalistă mai alesă în şirurile junimei. „Bărbaţi tineri şi talentaţi“ — scrie numita fată — „cari se pună în serviciul­ fanatismului naţională, suntă aşa oihcendă perduţi pentru viaţa publică a ţerii, pentru intere­sele practice ale societăţii, ba chiar pentru familiile lor­. Ei alergă după fantome, ce nu se pot­ ajunge nici­odată... Propaganda naţionalistă ne­fructiferă şi fără prospecte între Ro­mâni şi în parte şi între Slovacii din Ungaria nordică, Ingreuneza nu­mai desvoltarea sănătosă a acestor­ popoare, mai alesă pentru că este identică cu­ o risipire însemnată a puterilor„ spirituale“.... Foia ungurescă scrisă în limba germană, vorbesce pentru publiculă celă mare din afară în tonulă acesta de compătimire şi este aşa de naivă a crede, că vorbele ei mai potă prinde atunci, când suntă încă aşa de prospete în memoria tuturoră faptele selbaticilor­ din Turda şi procederea cea mai noua despotică a guvernului ungurescă faţă cu drep­­tulă de întrunire ală Slovacilor, în afacerea festivităţilor­ pentru Kollár. Ar mai avea ună înţelesă oare­­care ca Maghiarii se se plângă în contra propagandei naţionaliste din­tre Români şi Slovaci, deca ară putéa produce măcară câteva fapte de în­semnătate, din care se se potă vede, că au avută şi au bunăvoinţa de a fi drepţi şi echitabili faţă cu aceste popore conlocuitare. Nu potă înse produce una sin­gură faptă de natura acesta, pre când cronica înşiră nenumărate fapte, cari dovedescă contrariulă, dove­­descă ura şi duşmanele intenţiunî de care suntă conduşi cei dela putere, faţă cu naţiunile nemaghiare, des­­potismulă crudă şi scopulu scelerată ce’lă urmărescu în paguba desvol­­tării loră pacînice, a libertăţii şi a dreptului loră de esistenţă. Propaganda naţionalistă dintre Români şi Slovaci cum se presentă ca aeji, nu este, decâtă o legitimă apărare în contra propagandei de esterminare maghiare, ea nu este, decâtă reacţiunea sănătosă în con­tra încercărilor­ măiestrite ale for­ţei brutale de-a sugruma viaţa loră naţională. Acesta ar trebui să­ o recunosca odată foia ungurăscă şi să plângă înainte de tote pe bărbaţii tineri şi talentaţi maghiari, cari se puna în serviciulă acelui fanatismu naţională turbată, ce bântuie acum de ună pătrată de văcă statură ungară şi care, prin nemulţumirea şi mâhnirea adâncă ce-o produce, ameninţă să sguduie din temelii interesele lui de viaţă. Nu propaganda naţionalistă ro­mână serbăză actî „orgii“, nu ea este care „propagă ura naţională“, cum pretinde „N. P. Journal“. Orgiile şi ura naţională îşi au curbură între fanaticii ca cei din Turda. Aici vi se deschide, domnitor, de la putere, ună teremă vastă de-a lucra în in­­teresul­ păcii interne şi a consoli­dării statului! Aici, în stârpirea acestui primejdiosă fanatismă, să vă vedemă la lucru, deca susţineţi, că sunteţi cetăţeni înţelepţi! ţ­ice „N. P. Journal“, că o da­­toriă de onoare a cetăţenilor­ înţe­lepţi din sînulă naţionalităţiloră ar fi, de a respinge atacurile nedrepte ale conaţionaliloră loră în contra statului ungurescă, de-a rectifica pă­rerile neadevărate ce s’au răspândită sau mai bine 4ise de a reduce esa­­gerările oribile la adevărata loră va­­lăre. Ei bine, de ce atâta ostenela zadarnică pentru a face să apară în­­tr’o lumină favorabilă o causă ne­­dreptâ? De ce nu recunosceţi odată clară şi sinceră, ceea ce vede şi re­­cunosce alţi tota lumea? De ce nu formulaţi statură fariseiescă de mai susă, îndreptându’lă la adevărata adresă, aşa: O datoria de onoare a cetăţeni­­loru înţelepţi din sînulă naţiunei maghiare, ar fi, de-a respinge ata­curile nedrepte ale conaţionaliloră loră în contra naţiunii oră nemaghiare, de-a rectifica părerile neadevărate, ce s’au răspândită asupra loră seu, mai bine 413a,de a reduce esageră­­rile oribile la adevărata loră valoare! Aşa să vorbiţi, deca voiţi să nimiciţi isvorulă patimeloră şi inimi­­ciţiiloră, ală căroră efectă neîncun­­giurabilă, nemulţumirea şi mâhni­rea generală, vă insuflă atâtea în­grijiri ! Nu în contra statului, ci în con­tra sistemului nedrept­ de guver­nare, în contră nenorocitei politice de maghiarisare, în contra despotis­mului şi a violenţelor­ nesfârşite ale crelor" dela"putére, se îndreptă acea nemulţumire. De aceea deca în se­­riosă voiţi să-i puneţi capătă, faceţi să înceteze mai întâiu politica fatală, care a dată nascere sălbătăciiloră de la Turda şi care ameninţă a com­promite chiar viitorulu statului! FOILETONULUI „GAZ. TRANS.“— Biografii autentice. Din incidentul­ desvălirii monumentu­lui din Buda, foile maghiare au resuscitate o mulţime de detailuri din nefericita epocă de învrăjbire 1848. In lumină maghiară aparii honvezii nișpe semidei, plini de eroism­e, tari la ca­­racterii, nobili faţă de duşmanii învinşi, şi se înţelege, toţi Maghiari de origine, ma­­car’pă multă sânge de ala naţionalităţilor!! s’a vărsata pentru libertatea maghiară în acea vreme, când capetele erau tulburate, de nu sciau de cine se asculte, lângă care steaga să se alăture. Din contră, omenii împăratului erau fricoși, caractere slabe, hiene ca învingă­tori, sau cela puțina trădători de patriă. Despre generalula Hentzi, eroicula apără­­torii din Buda, nu pota cficea­0&­a fosta poltrona ori hienă, dar au descoperita, că a fosta Maghiara şi ca atare trădătorii, care şi-a ridicata braţula contra patriei sale. Aşa demustră în „B. Hinap“ dela 21 Maia a. p. uni Dr. Köröny Árpád, că Hentzi a fosta maghiara, fiindcă s’a nascutu în Dobriţiu­O şi spre adeverirea acestei împre­­giurări se prov­eft la celebrele lexicone biografice ale lui Wurzbach, a cărui au­tenticitate o pune mai pe susi de tote. E că pe clipe d-la Körönyi: „Nu va fi superflu a spune câteva date autentice despre apărătorula petiţii. Hentzi afirmă despre sine, că e de nascere Helve­­ţianO, măcarO că numai de origine e din Helvetia şi s’a născuta la Dobriţ’nfi. Isvo­­rulO ceti mai autenticii pentru acesta e opulO lui Wurzbach, care şi a scosi datele din isvoarele cele mai autentice. TitlulO opului său e: „Biographisches Lexicon des Kai­­serth. Oesterreich eto. mit Unterstützung des Autors durch die kais. Akademie der Wiessenschaften“. Lexiconule biografice ale imperiului austriaco etc. Cu sprijinirea au­torului prin Academia o. de stiinţe). Auto­­rul­ şi a culega datele din isvore destulă, de autentice.“ După repetita constatare a autentici­tăţii omului, scote din ele... ce? Că Hentzi a fo°tö MaghiarO ? Ba nu, dar că Hentzi s’a născutO în DobriţinO. Că prin urmare a fostO Maghiaro, se înţelege de sine. (După logica „naţională“). In punctul­ acesta nu ne pote fi pro­blema de a ne disputa cu nimeni. Maghia­rii suntO aoi neaccesibili pentru adevere, și scriitorului acestora sire, care în convor­bire cu vr’une Maghiaro spunea, că e Ro­­mânO, de nenumărate­ ori ’i s’a „demus­trato“ contrariulO, că adecă e Maghiaro, fiindcă s’a născuta în Ungaria. „D’apoi că nici nu cunosteamO limba vdistră o gră­madă de ani!“ — „Asta nu face nimica, pentru aceea totuşi eşti Maghiara“ — „Mit der Dummheit k­ämpfen Götter selbst ver­gebens“.*) Cunoscu şi eu cele 60 de tomuri ale lexiconului lui Wurzbach şi am admiratO nu odată diriginţa estra­ordinară de 35 de ani, cu care autorul­ şi-a cules­ datele pentru cele 24.000 de biografii de-ale bărba­­ţilor­, cari au trăitO şi muncita în monar­iII. G. chia n0stră dela 1750 Incepe. Inter paren­­thesim fiă ofisti, am fruntarita multa prin ele după nume românesci şi am şi aflata câteva, durere numai câteva! nu mi-am însemnata câte, der du preda să se urce la 20!... Și am cercată în tomula provecuta cu numérula ominosa de 13, să văda pe 4ioe despre sântula dela Turinu. Am aflata lu­cruri grozave, cari le puna înaintea publi­­cului româna, lăsânda răsponsabilitatea au­torului și d-lui Körönyi, care în 3 sire de 3 ori a constatata „autenticitatea“ opului. Ludovica Kossuth — fice lexiconulă — (deputata în dieta ungară și capa­­la rebeliunei maghiare din anii 1848—9, născ. în Monok, com. Zemplina la 27 Aprila 1806, spânzurata în efigiă la 22 Sept. 1851, în Pesta). Familia se zice, că ar fi de origiune slavă şi se chiamă proprie Kohut, ceea ce va să zică „cocoşii mai târziu Kossuth a înlocuita pe h cu doi s., ca prin acesta să întâmpine imputările Ma­­ghiarilor­ de baştină, că ela nu ar fi Ma­ghiaro. Tatăl­ său, odinioră bogata, sărăcise și srivea ca fiscala în familia baronului Ye- *) Schiller, „die Jungfrau von Orleans,, Voci asupra Conferenţei. E interesantă cum privia situa­­ţiunea dela noi corespondentală din Pesta ală­ttorului „Kölnische Zeitung“ încă în cfiual când avea să se întrunască conferenţa din Si­­biiu. Eră ce scrie elă cu data de 23 Iulie, Conferenţa Românilor­, ce s’a ţinut­­acil în Sibiiu, ocupă întrega pressă şi cer­curile competente politice ,în diferite chi­­puri. Şovinismul­ de aici condamnă de o parte mişcarea, ca trădare de patriă pe faţă, şi pretinde contra-măsuri din cele mai aspre, pe când de altă parte trăesce în în­­chipuirea, că una numero oare oare de „agi­tatori“ numai din ambițiune, seu din pause materiale nemărturisite, s’au pus, în fruntea unei mişcări, care n’ar ave rădăcini adânci în păturile poporaţiunei române. Insă poli­­ticii cugetatori, cari cunoscu împrejurările, veda semne multa mai seriose în curentula puternica, care predomină de fapt­ naţio­nalitatea cea mai numărosă după Maghiari şi care se poate caracterisa pe scurta, ca o resistenţă energică în contra pres­­i­unei unui stata purata maghiara, ca o hotărită apărare a autonomiei naţionale. Asupra oportunităţii încercării făcute în anul­ trecuta, care acum este urmărită judecătoresce de procurorO, încercare de-a supune monarchului Intr’unO Memoranda gravaminele RomânilorO din Ungaria prin­­tr’o deputaţiă e­n masse, părerile au fosta diferite dela începută şi între personalită­ţile conducătore ale Românilor­. Şi numai printr’o schimbare în compunerea comite­tului centrala, ce s’a întâmplata, cum se zice, prin surprindere şi la care conducă­torii de mai ’nainte au fosta delăturaţi, sau, fiindu în minoritate, s’au retrasa ei înşişi, numai prin acesta s’a putută ajunge lucrul­ la acea nesuccesă întreprindere. Dar după persecutarea celora ce au iniţiata şi au facuto parte din deputaţiă, care (perse­cutare) mai întâiu n’a fosta inaugurată de procurore, ci de societatea maghiară, toate cercurile culte române s’au declarata soli­dare în acesta causă, care prin broşurele junimei universitare maghiare şi române, a fosta purtată înaintea forului opiniunei publice neorientate a întregei Europe şi a fosta astfela mai multa înăsprită. Raportul­ Comitetului esecutiv­ asu­pra decursului afacerei Memoriului, se pre­vede clar, că se va lua la cunoscinţă de conferenţă într’unii sensu cam unanimii. Conaţionalii sosiţi din regatul­ României în număra mare, nu vor­ lua parte, firesce, la consultările oficiale, şi din cauză, ca să nu provoce o eventuală espulsare prit­­ă­ „Gazeta“ ese în fie­carecţi Abonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un ană 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe ani. Pentru România şi străinătate. Pe unu ana 40 franci, pe şase luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poștale din întru și din afară și la doi. colectori. Abonamentul­ pentru Brasovi a administrațiune, piața mare, Tergulu Inului Nr. 80 etagiulu I., pe unu ană 10 fl., pe sese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusula în casă. Pe unu ana 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atâtu abonamen­tele câtu şi inserţiunile auntu _____a se plăti înainte. ifdsctlmu, Ad­aialstraţinEea îl Tipografia: BRAŞOVU, plata mare, Triflulu Inului Nr. 30. SiVttore nefrancate nu te primesc*. Manuscripte nu se retrim­ita. Birourile de avunciuri: Bratovu, piata mare, Tiroului Inului Nr. 30. laaerate mai primesc. In Viena R. Masse, Haus­enstein & Vogler (Otto Maas), H. Schalek, Alois Berndel, M. Dukes, A. Oppelik, J. Donneberg; in Budapesta: A. Z. Goldberger, Eck­stein Bernat; In Frankfurt : G. L. Daube . In Hamburg: A. Steiner. Preţuia inserţii miloru: o seria garmond pe o coloana 8 cr. şi HO pr. timbra pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina a m-a o senă 10 cr. v. a. sau 80 bani. Nr. 159. Braşovft, Mercuri-Joi, 22 Iulie (3 Augustt) 1893.

Next