Gazeta Transilvaniei, august 1893 (Anul 56, nr. 168-192)
1893-08-01 / nr. 168
Pagina 2 Poliţia cu căpitanulă oraşului în frunte, s’a încercata să împrăştia mulţimea, dar nu putea învinge, căci nu erau decâra vr’o 20 de poliţişti, cari căpătară şi ei mai multe lovituri dela demonstranţi. Soldaţii nu erau acasă, căci se ţineau tocmai manevre de nopte. In urmă a sosită o companiă de soldaţi, cari au împrăştiatapetele sălbatice. Una soldata a fosta greu rănita de o lovitură de petră. Joi sera s’au adunata oră înaintea reşedinţei o mulţime de amoul, cari cântau sau mai bine 4,sapurlau ca şi sera trecută pântecula lui Kossuth şi albe pântece „patriotice“. O companiă de soldaţi de liniă, sub comanda căpitanului Humiţa, şi una escadrona de husari au împedecata ori pe turburară. Cineva a aruncată o petardă între cai, de care spăriându-se au sărita pe mulţime şi au rănita mai multe persoane. Paguba pausată se preţueşte la 10.000 fl. * Oradea-mare, 11 Augusta. (Coresp. part. a „Gaz. Trans“.) Ca continuare la scrisorea mea de erl, vina a Vă aduce astăea! la cunoscinţă, că liniştea în oraşa încă nu e restabilită. Asără pe la 8 lre s’a adunat i erăşî o mulţime de oameni pe piaţa mică, unde se află reşedinţa episcopescă şi cele două biserici româneşci, catedrala gr. catolică şi biserica gr. orientală, ale cărei ferestri asemenea au fost bombardate de bolovanii cetelora „patriotice.“ De astă dată însă au eşua câteva companii de infanterie sub comanda căpitanului Humiţa, şi una escadrona de husari sub comanda căpitanului de cavalerie Baselli. La 9 ore poliţia a provocata pe demonstranţi să se depărteze. Una urleta asurejitora şi fluerătura a fosta răspunsula la acestă provocare. Husarii au primita ordina să cureţe piaţa, deodată însă s’au aruncata nisce petarde între pai, de esprosiunea cărora aceştia spăriându-se, au sărita în mijlocula demonstranţilor, călcânda mai multe persoane, dintre cari o fată şi una băiata au rămasa greu răniţi. Mareşala-locotenentula Wannisch şi generalula Holub încâ erau de faţă şi era p’aci să fiă palpaţi. Piaţa a fosta în soarta curăţită şi s’a îndepărtata oare încătrău. Miliţia patroleza prin oraşti, or înaintea oaselora canonicilor, a advocaţilora români şi a celorlalte oase devastate, s’a puso pază militară. La seminariula româna n’a rămasa nici o terestră întrâgă. Paguba causată e enormă. Spiritele suntu forte agitate. Canonicula Lauranu a adresata 4^arul ui „Szabadság* o telegramă, în care provocă pe redactoră să se modereze şi să nu aţite publicula. S’au făcuta și câteva arestări. Oradanula. Unu pecuraru, într’o ierna grea, sta câtă p’aci se-şî veneră turma: Lăsa-voiu la lupii oi Că de când isa totă cu voi M’am cărunţită ca şi voi! Dar nu se-’ndură, căci ele îi respundu: Nu ne lăsa-’n capă de ierna Ci ne soote-’n primăvară Că frumosu ţi-oma mulţămi Şi frumosu ţi-omă răsplăti: La Păspiţe Cu jintiţă, La Dângeorzu C’unu mielu frumosu, La Ispasu C’unu bruso de casă, La Rusale O lână mare, La Craciuna C’unu sumanu bunu. Şi vecţendu pecurarule atâtea bunetăţî, ce ’i le dă aia, ’i se rupea inima şi nu s’a putută despărţi de ele pănă a fostă în vieţă; ba şi când a vecţutu, că ’i se apropiă sfîrşitulă vieţei, a lăsată cu limbă de morte ca pe elă se îlă Ingrope: In strunguţa oiloru, In jocuţulă mieiloru. Că Tice elă: Oile cele bălăi Mândru m’or cânta pe văi, Oile cele seine Mândru m’oru cânta pe mine! Numai odată s’a întâmplată, de mă pecurară s’a lăsată de oi şi s’a pusă a negustori cu porci, dar a păţit’o, că în scurtă timpă, din o turmă de oi, ce avusese, s’a pomenită numai cu ună purcelaşă, pe care de mâniă încă l’a belită şi din piele şi-a făcută căciulă. Oamenii îlă rîdeau vedându-lă cu căciulă de porcă şi lă întrebau, de ce o porta, or elu răspundea: porcă a fostă capulă esta, când s’a lăsată de oi, cu piele de porcă îlă îmbracă! Şi are de unde vine, că sătenii noştri iubescă atâtă de tare aceste trei dobitoce? este causa are numai folosulă, ce lă aducă ele, ori dară cu iubirea cătră ele a venită poporulă nostru din Roma cea măreaţă? ori că s’a străplântată acesta iubire din tată în fiu, ca şi alte virtuţi eremite astă-feliu, — căci nu trebue se uitămă, că iubirea cătră animalele nobile şi folositóare este o virtute. Se deschidemă cartea neamului nostru şi aceea ne va spune: Sciută lucru este, că economia câmpului, agricultura, stă în strînsă legătură cu viticultura, adecă cu economia viteloră. Lucrurile economice cele mai însemnate: gunoirea, aratură, grăpatură și ducerea acasă de pe câmpă a producteloră, se întâmplă cu ajutorulă animaleloră. Va se zică, unde este bine cultivată agrulă, acolo presupuneam și bune vite ajutatoare, căci fără ele nu se poate nici agi, când vaporulă e pusă în serviciulă omului în multe cașuri, dar cum s’ar fi putută în vechime, când puterea vaporului nu era în mâna omului? Se vede că deci, măcară câtă de pe scurtă, pe ce trepta sta cultivarea pământului la străbunii noştri, şi atunci ne vomă pute închipui, cum va fi fostă viticultura loră. La punerea pe hârtiă a tractatului, ce urméza, m’oiu folosi mai multă de Primulă memoriu alu d-lui P. S. Aureliaflă, membru alu Academiei Române (care memoriu se află tipărită în analele Academiei Române Tom. XI secţ. II pro 1878). Era, între altele, ce cetimă în acesta memoriu: Pentru ca istoria să fie, după cum zice Cicerone, martorul timpurilor, lumina adevărului, soola vieţei, trebue, ca pe lângă povestirea resboielor, să cuprindă descrierea vieţei economice a popoarelor. Fiinţa economică a unui poporu este mul din factorii de căpetenie ai vieţei sale. Nu se poate închipui unii poporu puternici, civilisaţii, fără o agricultură înaintată, de-ore-ce agricultura înflorită a fostă, este şi va fi câtă va ţine lumea, temelia mărirei şi prosperităţii staturilora, isvorulu, care dă nascere sciinţelora şi artelora. Mărirea unui popor, fiind o deră nedespărţită de starea sa economică, este foarte interesantă, ca pe lângă cunoscinţa resboielora, cea purtată, a căpetniiloră viteze, cea avută, să se cunoscă și istoria desvoltărei sale economice. E întrebare acum, déca stră- SOIRILE DILEI. — 81 Iulie. 1 Dionisie Precupu. Ni se scrie din Bucuresci, 29 Iulie. Aseră, târziu, sosindu dela Câmpula-Lunga ama aflata cu cea mai adâncă durere, că distinsulfl fiiu alu Câmpiei-Transilvaniei, eminentula şcolara ala liceului din Blasiu, nepota ala bine-meritatului istorica Papiu-Ilarianu, membru fundatora ala societăţii „Transilvania“, Dionisie Precupfi, a încetataeri diminaţă subita din viaţă Reposatula ocupa postura de şefa ala Cancelariei parchetului Curţii de apela din Bucuresci, şi, fiind mai bine de 25 ani secretară generala ala societăţii „Transilvaniei“, sunt chemaţi bursierii acestei societăţii: Galea, inspectora la drumurile de ierit în România; Bozooeanu, profesora în Braşova; Popescu, inginera la salinele din Prahova; Dima, comptabila la cassa Stănescu în Ploesol; Dr. V. Babeşa, şefa ala institutului bactereologica în Bucuresci, etc. etc., să-i facă meritata biografiă. —x— Decisiuni ale Curiei din Budapesta. La 10 Augusta Curia din Budapesta a pertractat două apelaţiuni în afacerea Memorandului şi a Replicei, şi în afacerea procesului domnului Dr. Vaasile Lucaciu. Prima apelaţia înaintată de d-nii Eugenii Brote şi Nicolau Romană, motivată cu aceea, că dânşii nu potă fi traşi la răspundere decâta pentru negligiarea datorinţei de precauţiune şi atenţiune necesară, a fosta respinsă de Curiă, după raportula judelui Nagy Sándor. Asemenea respinsă a fosta şi apelaţia d-lui Dr. Vasile Lucaciu în causa procesului său în urma căruia sufere închisorea ordinară din Sătmara. Curia însă, la cererea d apusatului, i-a permisa să se hrănescă pe spesele sale, dar i-a refusata cererea, ca să fiă absolvata dela munca obicinuită în închisori, mandele de corpi, de divisiă şi de brigadă, în care dispune cercetare aspră în contra tuturora ofiţerilor ei şi subofiţerilora, cari ar maltrata soldaţii. —x— Adunări secrete — 4io« „Erd. Híradó“ țină Românii din ce în ce mai multe. Aici faureseu ei apoi planurile loru, cum ar pute lăţi ura în contra Ungurilorâ. Aşa s’au adunata şi erl — scrie numita ioă în numărula său dela 11 Augusta n. mai mulţi Români la cetăţânula bogata româna din Cluşiu cu numele Ştefană Havasi. Ungurii din uliţa aceea au observaţii adunările acestea şi s’au pu-a la pândă, până voru isprăvi cu adunarea, ca apoi să le dea o lecţiă bună. Dar Românii nu voiau să esă din casă, or’ Ungurilora li s'a urita de a aştepta şi s’au depărtata. — Aşa se vede că de acuma înainte nici la vr’una boteza, sfeștanie, ori la altă sărbătore familiară nu ne vom mai pute aduna, fără ca compatrioţii noştri se pândască după noi, ca să ne spargă capetele. Departe amu ajunsa ! —x— Contra brutalităţilor!! in armată a data mareşal locotenentulu Merkl, ministrula de resboiu provisorii, o ordinaţiune la tóate pe GAZETA TRANSILVANIEI. —x — Carte postale de cr. O interesantă inovaţiune poştală se pregăteşte de guvernula austriaca. E vorba de introducerea de carte de corespondenţă cu preţuia numai de una creiţara. Proiectul este basata pe principiule, care în Ungaria deja s’a adoptata, şi după care cartele de corespondenţă se cumpără de unu consorţiu, care se ocupă cu publicarea de inserate în scopa de reclamă, şi după aceea vinde erăşî guvernului cartele cu preţuia jumătate. Fie-care carte are să fiă provăzută de-alungul a ce lora patru margini, pe unu spaţiu augusta, cu vre-o 6 anunoiuri, prin care se acopere preţuia. Câte 5000 parte ar fi să fiă provăzute cu aceleaşi anunoiuri. — x— O copilă furată de Ţigani. Din comuna Bezdeadu (judeţula Dâmboviţa in România) ni se scune „Universului“ din Bucuresci, că la o bandă de Ţigani zavragii din părţile Sibiiului, ce se opriseră câteva 411® în acea comună, s’a văzuta de nisce copii dela soară o copilă de Româno. Aceşti copii chiar au vorbita cu ea. Mai multe femei din apropiere de locula unde puseră Ţiganii corturile lor, asemenea au văzuta fata şi s’au mirata de frumuseţa ei. Pridarulu locala G. Popescu şi notarula Gavriia G. Şerbănescu, luânda cunoscinţă de acesta svoni, au începuta cercetările. Din spusele copiiloru de mai susu, că au fostă o copilă de Româna la Ţigaul, cari, îndată ce au vesutu, ca au vorbitu cu ea copiii din satu, au şi ascuns’o. Nispe fete de Ţigani au declaratu primarului, că a fostu printre Ţiganii loru o copilă de Româna, furată de ei dela unii cârciumarii din Sibiiu, dar într’o nópte au luat’o nispe Ţigani de ai loru din portu şi nu scie unde au dus’o. Copila a fostu oa de 9—10 ani. Se bănuesce, că Țiganii seu au omorâta copilă, seu au dus’o la Ploesol. Cercetărie suntu în curgere. —x— Corturi pentru soldați. Lângă greutatea de 29 obgr. oe aveau să porte soldații până acuma, mai capătă de aci înainte fia-care câte o sarcină de 117 decagrame. Atâta este de grea adeca pânza de portu și cei trei țeruși, pe cari se va ridica cortula nou introdusă in armată. —x — Circula fraților!! Wollner a data erl a doua representațiune, cu una programa variată și bine esecutata în toate punctele sale. Mai ales acrobații trupei Conradi merită laudă pentru eleganţa, cu care au esecutat unele producţiuni gimnastice forte grele. Baletulă jucata de graţiosele domnişore a seceratei multe aplause, aşa că scena din urmă a trebuit repetată. Representaţiunea Nr. 168—1898, a doua arată una progresa față de cea dintâiu. Constatama, că și petrile de pe arenă, despre cari amu facuta eri amintire — s’au delâturată. —x— Concert!! militarii. Duminecă la 1/13 Augusta orchestra militară a regimentului Nr. 82 de aici va da una concerta cu programa forte variată la „Hotelului Centrala“ Nr. 1. Concertul se va ţine la timpu favorabila în grădină, la casa nefavorabila In sală. Inceputulu la 8 ore sara. Intrarea 30 or. — Concertula anunțata pe astăzi la „N o u“ s’a amânata din causa timpului nefavorabilă, pe Miercuri la 4/16 Augusta. —x— Musica orășănescă va da mâne será la „Pomulu verde“ unu concerta cu una programă alesu. Inceputulu la 8 ore sóra. —x — Necrologu. George Boca, învăţătora româna gr. or. în Siştaroveţo, a răposată la 10 Augustu n. o. în etate de 44 ani. ’La jalesoe întristata ’i soţiă Elena, cu fiiulu său Severă, Ars. Boca, ca frate, şi alte rudenii. — Flă-mi ţărâna aşorâ ! Programa pentru adunarea generală a XXXIl-a a Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română ce se va ţinea în 27 Augustă st. n. a. c. şi chilele următore în Náscuda. Dumineca, în 15/27 Augustă , I. Parastasu pentru fericitură de pră memoriu preşedinte George Bariţiu. II. Şedinţa I-a cu urmatorea ordine de 4i: 1) Deschiderea şedinţei prin presidiu ordinara la 10 ore a. m. în localula, ce se va destina spre acesta scapă ; 2) Raportula generala ala comitetului despre activitatea sa in decursul anului 1892 dimpreună cu adusele aceluia ; 3) Alegerea unei comisiuni de 3 pentru esaminarea raportului generala și a unei comisiuni de 3 pentru esaminarea raţiociniului pro 1892 și a proiectului de budgeta pro 1894 ; 4) Esmiterea unei comisiuni de 3 pentru încassarea de taxe dela membrii vechi şi dela cei cari se vor înscrie de nou. 5) Insinuarea propunerilor şi eventualelor interpelări; , 6) Raportul comisiunei de înscrieri. 7) Cetirea eventualelor disertaţiuni. Luni în 16/28 Augustă. III. Şedinţa II-a cu urmatoarea ordine de 4: 1) Deschiderea şedinţei la 9 ore a. m.; 2) Verificarea procesului verbală ală şedinţei I-a; 3) Raportul comisiunilor despinse l şedinţa I-a;