Gazeta Transilvaniei, octombrie 1893 (Anul 56, nr. 217-241)

1893-10-01 / nr. 217

üítactiMea, iímlílJtratiusa I Tipoíiafia:' BRAȘOVU, plata mare, Trrgull Inului Mr. 30. Atrworf ntfrancat* nu u prim­utcu Manuscripts in U­rstrtnnii. Birourile di amctori: ■rnovi, plat* mara, Tlrgull Inului Hr. 30. Inserate mai primeaoă in Vlana IL Vosse, Haasenstsin A Vogler (Otto Maat), H. Schalek, Alois Hemder, if. Dukes, A. Oppelik, J. Dinneberg; In Budapesta: A. Z. Goldberger, Eck­stein Bernat; în Frankfurt: G. L. Daube ; In Hamburg: A. Steiner. Preţuiţi inserţiimiloru: o seria garment! pe o coleana G er. si BO pr. timbra pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifa pi Învoială. Reclame pe pagina a 111-a o senă 10 cf. v. a. sau 80 bani. „Gaeeta“ ese un fia­caretţi ADonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un ana 12 fl., pe şase luni 6 fl.,pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe anu. Pentru România şi străinătate. Pe unu ana 40 francî, pe şăse luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franoî. Se prenumără la toate oficiele poştale din Intru şi din afară şi la doi. colectori.­i donamentulu pentru Brasov l­­a administrațiune, piața mare, Târgule. Inului Nr. 80 etagiulu 1., pe und and 10 fl., pe sase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul d In casă. Pe unu and 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Und esemplard 5 cr. v. a. sau 16 bani. At&td abonamen­tele cătu și inserțiunile suntă _____a se plăti Înainte. Nr. 217. Braşovd, Vineri, 1 (13) Octomvre 1893. I­nUTTLTJ jltvx. Non abonamentt la Cu 1 Octomvre 1893 st. v. se desch­ide nou »hon»ment ii, 1» care învitîimn pe toţi amieii și sprijinitorii felei mostre. Preţuita abonamentului! Pentru Austro-Ungaria: pe­­u.zvu. a.xve......................................... 12 V. pe șase l-vaju.­­ ................................. 3 fl. pe trei Imma ........................................ 3 fl. Pentru România și străinătate: pe­­u.aa.-S. &xl-2l...................... -40 franci pe șose lia.aa.1........................... 20 „ pe trei lvuan ........................... IO „ Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro - Ungaria: pe unii anu............................................... 2 fl. pe sese luni .................................... . 1 fl. Pentru România și străinătate: pe unii anu.................................... 8 franci pe sese luni............................... 4 „ Abonarea se poate face mai ușori­ prin mandate poștale. Administrațiunea „Gazetei Transilvaniei1*. Programulu d-lui Hieronymi. III. Brașovă, 30 Septemvre v. Astacji ne vină întru ajutoru la apreciarea programului guvernului ungureac­, schiţată de ministrulu de interne Hieronymi, nisce esplicărî, ce­a aflată de bine a le da, în şe­dinţa dietei de alaltaerî, d-lă minis­­tru-preşedinte Wekerle. Aceste esplicărî confirmă pe deplină ceea ce amu­risd noi în numerii premergători ai ferei noastre cu privire la politica de naţionali­tate a guvernului ungurescă, con­firmă cu deosebire, că scopulă finală ală guvernului este şi remâne ma­­ghiarizarea. Iată ce­a mărturisită d-lă Wekerle, în şedinţa de Marţi a dietei, despre „politica de naţiona­litate ungurescă.“ „Cu privire la principiile fundamen­tale şi la direcţiunea acestei politice — vice ministrulă-preşedinte — au fost­ nu numai guvernele anteriore, ci în genere întrega cameră pănă în timpul­ cela mai nou de una şi aceeaşi părere, princi­­pi­ului fundamentală şi direcţiunea acestei politice nu s’au schimbată, dar după tre­buinţele schimbate s’au schimbata şi mijloa­­cele şi pe lângă susţinerea direcţiunei şi a principiilor­ fundamentale noima şi noi se în­­trebuinţămă numai alte şi mai multe mij­­loace, decâtă s’au întrebuinţată pănă acuma“. Şi ca nu cumva se fiă cea mai mică indoielă despre adevărata di­recţiune, în care d-lă ministru-pre­­şedinte, mână în mână cu colegulu seu dela interne, voiesce se între­buinţeze acele „alte şi mai multe mijloace“, a esplicată şi sensulă ace­­loru cuvinte ale d-lui Hieronymi, cari se ocupă cu mesura de „a da pâne“ tineriloră inteligenţi români, şi de a îmbunătăţi starea materială a preoţiloru români. „Sĕ nu credeţi“, că­se d-lct Wekerle, „că acuma amu voi să ne străformămă în­­tr’una instituţii de plasare, dândă înainte tuturor­ tineriloră inteligenţi români asigu­rarea, că-i vomă aşeeta în posturi. Acesta aserţiune n’a putută avé decâtă numai acea însemnătate, că noi, când e vorba de ocu­­parea unor­ singuratice posturi, şi nu a­rată posturi administrative, câtă mai multă pos­turi de stată, nu vomă eschide pe nimenea pentru aceea, că este Română. Acesta şi nu altceva a putută fi sensulă celor a­­jise de d-lă ministru de interne. Trebue însă să le întregescă. Dacă îi vomă numi în posturi, vomă pretinde şi vomă trebui să pretin­­demă necondiţionată, ca se cundscu perfecţii limba statului şi ca să se identifice pe de­plină nu numii cu legile esistente, ci și CU idea statului maghiară, cum voimă se o susținemă și se o realisămu noi, adecă ca caracterulu maghiară ală statului se fiă păs­trată și realisată. Trebue să pretindemă mai departe ca se se desbrace de acea esclusivi­tate ce i­a caracterisatu pănă acuma“. Chiămămu ca martori pe toţi acei Români, cari ocupă alţi func­ţiuni publice sub stăpânirea ungu­­râscă, se ne spună în tota sinceri­tatea, deca pretensiunea de mai sus, nu este identică cu pretensiunea ca funcţionarulă de naţionalitate ro­mână se se desbrace cu totulă de individualitatea sa naţională, se-şi lapede simţulu seu naţională româ­­nescu şi se’şî însuşescă în tote ca­racterulă maghiară! „Ală doilea mijlocă“, — dise mai de­parte ministrulă-preşedinte — „este ajuto­rarea preoţimei române. Repetă, că ca mi­nistru de finance m’aşă opune celă dintâiu la aceea, ca să ne constituimă aici ca in­­stitută de plasare și de ajutorare. Statul­ cheltuesce deja acei sume însemnate pentru ajutorarea loră. Va fi cu cale, să mărimă aceste ajutore și sumele destinate pentru acesta scop, se le impărfimă astfel­', ca se le primeasca aceia, cari noră corespunde ce­rinţeii, ce-o doresce Maj. Sa, ca se înveţe pe poporulă lor se respecteze in mesura cea mai mare­­era, constituţia şi legile“. Chiămămu ca martori pe toţi preoţii noştri, se ne spună în toata sinceritatea cum se esecută amin­tita cerinţă la împărţirea ajutoareloru, ce le dă guvernulă din aşa zisa „mila împerătescă“, se ne spună, deca nu li se cere preoţiloră acelora, cari au nenorocirea a reflecta la acestă ajutoră, se fiă „patrioţi buni“ în sensulă, ca nu numai se nu se ocupe de trebile naţionale române, se nu ia parte la acţiunile politice şi culturale române, ci se’şî câştige din contră „merite patriotice“, lu­­crândă împreună cu cei ce voiescă se susţină şi se realiseze ideia de stată maghiară la subminarea inte­­reselor­ de viaţă ale limbei şi na­ţionalităţii române; se ne spună pe basa esperienţelor, de pănă acuma, deca acelă preotă, care, în împlini­rea sântei sale chiămărî faţă cu bi­serica şi naţiunea sa, sfătuiesc,e pe poporul­ seu credinciosă a nu-şî da copii în şcola ungureasca, ci a-i tri­­mete în şcoala română, mai poate fi­gura între aceia, pe cari guvernulă i-ar afla vrednici de a fi ajutoraţi din parte-i? Ceea ce ni­ se pretinde este prin urmare destulă de clară şi de înve­derată: se înveţămă cu toţii limba maghiară perfectă, încependă dela „kisdedovo“ pănă la universitate; se ne identificamu cu idea statului ma­ghiară, cum voiescă se-o susţină şi se-o realiseze Maghiarii, se părăsimă esclusivitatea nostră, adecă indivi­dualitatea nóstra naţională; socie­tatea nostru se facă causă comună cu societatea maghiară, contopin­­du-se cu încetulu întrînsa şi în fine se ne desbrăcămă de caracterulă şi de simţulu nostru naţională şi se îmbrăcămă caracterulă şi simţulă maghiară pentru mai marea întă­rire, înflorire şi gloria a naţiunei domnitoare! Ce se va întempla apoi cu limba nostră românescă, ce va mai fi cu datinele, obiceiurile şi cu cultura nostră, ce se va alege din dreptu­rile şi aspiraţiunile noastre naţionale — toate aceste nu privescă pe guver­nanţii noştri, decâtă numai întru câtă opunendu-se susţinerii şi reali­­sării ideei loră de stată utopice re­­ceră întrebuinţarea de nou şi mai multe mijlóace coercitive. Românulă să fiă mai întâiu de tóate bună Un­­guru, apoi véla elu cum îşi va îm­păca consciinţa sa privată de ceta­­ţână cu tradiţiile şi reminiscenţele, ce le-a suptă dela peptulu mamei sale române. Eră în ce haină ni se presen­­tăză aşa­dar faimoasa politică de stată, cu care domnii Wekerle şi Hiero­­nymi voiescă se „fericescă“ şi se „mulţumască“ poporulă română, sco­­ţându-lă din braţele multă defaima­­ţiloră „agitatori“ ! Era alfa şi omega a principiilor­ fundamentale şi a di­recţiunei acestei politice, ce o urmă­­rescă guvernele unguresc! de doue- zeci şi şase de anî faţă cu Românii şi cu celelalte naţionalităţi nema­ghiare ! contribuţii cătră stată, ori au o condiţiune de viaţă stabilă. Pe lângă acesta însă noulă proiectă susţine sistemulă representativă ală classseloră, conoede mariloră propriet­ri Curtă electorală deosebită şi lasă comunelor şi representanta indirectă de pănă acum. Prin urmare viitorulă sufragiu universala aus­triacă va fi împărţită în părţi destulă de limitate şi efectulă lui se va manifesta mai ales, în aceea, că elementele cetăţeneşti din oraşele mari vor­ trebui să-şi împartă puterea politică cu massele muncitorilor­. Nu se spie, că ce­a îndemnată pe contele Taaffe, de a da astfelă tăremă socialismu­lui în Austria. Din unele părţi se susţine, că prin acesta elă ar urmă slăbirea parti­­delor­ naţionaliste oorotindă politicesce pe muncitorii germani — mai alesă, că mun­citorii cehi nu-şi bată capulă cu progra­­mulă de dreptă publică ală Cebiloră. Foile unguresc! sunt­ supărate pe contele Taaffe din pricina acestui, căci,­­i*de ele, acesta mare reformă eleotorală din Austria va in­­fluinţa şi asupra raportuilor­ din Unga­ria, od­ută fiindă, că cestiunea eleotorală este ardentă la noi şi astfel, aşorul se poate întâmpla, ca guvernul­ Wekerle să ia în programul­ său şi reforma electorală. * Visita escadrei rusesce la Toulon preo­­cupă încă multă pressa europeană. „Natio­nal Zigtt din Berlină susţine, că manifi-,sta­rea entusiastă a marinarilor­ ruşi nu este o manifestare pacifică şi frăţescă, ci cere­­brarea preparativelor­ pentru răsboială vi­­itoră. Francesii, crice laia berlinesă, nu potă lua încă revanşa pentru Sedand ; ei se mulţămescă cu o punere în scena răsboi­­nică, care după elă, va contribui a înainta ora răsbunării. De altă parte „Standard“ din Londra, vorbindă despre visita flotei rusesci la Toulon, ameninţă Francia cu re­presalii eventuale. Atârnă cu totulă — g­ioe foia englesă, — dela decisiunile Franciei, ca visita escadrei englese în apele italiane să fiă o visită de curtenire, ca în toţi anii, sau altceva mai semnificativă. Englitera urm­ă­­reşce liniștita aranjamentele sale defensive, dar va face totu cu aceeași vioiciune, față unui pericolă reală. 11KONICA POLITICĂ. — 30 Septemvre v. La alta locu ala foii noastre reprodu­­cem­ textul­ celor­ doi §§ din noule pro­­iecte de reformă electorală a guvernului Taaffe, sau mai bine 4use proiectule re­feritorii la introducerea sufragiului univer­sală în Austria. Acestă nouă reformă a lui Taaffe a surprinsă Intr’adevéra toate cercurile politice ale monarchiei —în deosebi rnse pe partidele germane din Austria, înainte de deschiderea Reichsratului imperială totă lu­mea aştepta curiosa, că ce măsuri politice va lua contele Taaffe în faţa stărilor d es­­cepţionale, ce s’au introdusă în Bohemia şi în faţa luptelor­ de naţionalitate ajunse la gradă apropie maximă între Nemţi şi po­­poarele slave din şubredulă imperiu aus­triacă. Dar ce să vecii? Coatele Taaffe, ca şi ună scamatoră probată, bagă mâna în portofelul­ său cu proiecte de legi şi scote, spre surprinderea tuturora, ună proiectă despre lărgirea dreptului electorală, care însă se apropiă forte multă de condiţiile sufragiului universală, întru câtă adecă dă dreptă electorală tuturora acelora, cari sciu peti și scrie, cari plătescă ori câtă de micâ * Despre scopulă ce l’a putută avé vi­sita contelui de Paris în Danemarca la Tarulă, tocm­ai în ajunulă de a veni flota rusescă în Francia, vorbesce „Wiener Tag­blatt“ într’o corespondenţă din Berlina, o modulă următoră: „Simpatia particulară, pe Tarulă mărturisesce familiei de Orleans şi care s’a manifestată din nou într’ună modă atâtă de vrednică de observată, nu are de ce surprinde o eroumie bine informate din capitala Germaniei. Ună mare demnitară rusă, esre a trecută de curendă prin Ber­lină, și care a fostă în contactă cu sferele înaite berlinese, a declarată, fără nici o re­­serva, că Alexandru Iii nu va face nici­­odată, ca aliată ala Franciei, resbelă Ger­maniei. Decă în casă de resbelă cu acestă putere Frand­a ar reclama ajutorulă Ţaru­lui, acesta ar cere, ca condiţiune sine qua non a sprijinului său, concesiunea dela Re­publică în folosulu familiei de Orleans. Cestiunea naţionalităţiloru în dieta ungureasca. Şedinţa dela 7 Octomvre. Iuliu Horváth: După o introducere, în care declară, că nu din punctă de ve­dere oposițională ia cuvântul, în acestă

Next