Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1893 (Anul 56, nr. 242-265)
1893-11-02 / nr. 242
Acţiunea duşmănosă din comitate. Braşovu, 1 Noemvre v. Era de prevectute, că constatările d-lui ministru de interne Hieronymi, care tisese în cunoscutul seu discursi privitorii la naţionalităţi, că o causă principală a nemulţumirei acestora ar fi escluderea lor din oficiile publice, vor produce mari îngrijiri în tabăra veneticilor bugetivori de prin comitate. Nici n’a apucată guvernulă Wekerle se dea vreuna semnă seriosă de „îndreptare“ în privinţa acesta şi ată ca comitatele suntă în cea mai mare fierbere. „Patrioţii“ bugetivori, pe a cărora mână sunt date aceste comitate, îşi redă periclitate interesele; se temă că li se vor mai lua din slujbele monopolisate de ei esclusivă şi vor trebui se cedeze unele din ele şi în favorulă celoră de altă neamu. De aci se esplică mişcarea cea pătimaşă şi plină de ură, cea începută a se manifesta prin comitate în contra poporeloră nemaghiare şi în specială în contra Româniloru. Nu mai puţină ca patru comitate s’au găsită pană acum, cari prin adrese cătră dietă au hotărîtu se cera luarea de măsuri escepţionale în contra Nemaghiariloră, mai alesă înse îa contra Românilor. Intre acestea se află comitatulă Făgăraşului, ală Coşocnei, ală Selagiului şi ală Neogradului, la cari se mai adauge şi representanţa oraşului Cluşiu. Ce ironia înse a crede, că acestă mişcare ar fi eşită în adeveru dintr’ună impulsă ală poporaţiunei comitatelor, din vorbă. Cine ar şi putè admite, flă şi măcară pentru una momentă, că locuitorii unoră comitate cu o poporaţiune aproape esclusivă nemaghiară şi mai cu sămă română, se fiă în stare a se angagia la o mişcare atâtă de criminală faţă de propriele lor interese? Nu va fi nimeni atâtă de naivă se credă, că acesta ar fi în adeveră o mişcare a poporaţiunei comitateloră. Mişcarea este pornită, susţinută şi esecutată esclusivă numai din partea funcţionariloră administrativ unguri şi a aderenţiloră loră, ală câroră scopă finală este se nu-şi părdă pânea şi cuţitulă din mână, se nu li se ia din terenulu de esploatare, ci se li se lase şi mai departe liberă freu asupra Nemaghiarilor, ca se-i plotă esploata mai multă încă ca până acum. Numai aşa ne putem esplica marele zelă, cu care lucreză ei la sădirea şi propagarea urei de rassă faţă de Români, care nu pote fi nici în interesulă statului, nici în ală societăţii, precum de repeţite orî s’a recunoscută acesta şi din partea unor politici maghiari. Vorba rămâne acum, către ce însemnătate mai are aşa cjim „autonomia“ a comitatelor, când o mână de parveniţi potă să aducă în numele loră asemeni conduse revoltătare şi diametrală opuse dorinţei şi voinţei celoră ce prin numerală şi averea loră constitue baştina poporaţiunei acestoră comitate? Dăcă o mişcare atâtă de vrăşmaşă naţionalităţii ndstre s’a începută tocmai în comitatele locuite de Români, acesta este dovada cea mai strălucită despre volnicia cu care suntă ocârmuite aceste comitate şi despre trista şi ne mai pomenita aservire a loră. De altă parte înse nu putemă lăsa neamintită la acestă locă, că pe câtă de revoltă tere se pare procederea celoră ce stau astăcî în fruntea comitatelor noastre, pe atâtă de tristă şi condamnabilă găsimă indiferenţa representanţilor români dir* aceste comitate. O adevărată batjocură este mai alesă ceea ce s’a petrecută la Făgăraşă, unde scimă, că Românii formăză chiar majoritatea representanţei comitatense. Nu simtă oare aceşti Români umilirea şi batjocura, ce li s’a făcută prin aducerea condusului dela 14 Octomvre a. c. ? Ce au făcută ei, unde au fostă şi cu ce-şi voră pută scusa înaintea lumei românesc! indiferenţa dovedită cu ocasia amintitei adunări comitatense? Adecă adunarea comitatului Fagăraşă, compusă din membri în majoritate Români, declară pe cele 95% ale poporaţiunei române a comitatului de primejdiese şi cere pentru mai buna întrenare a lor o introducere administraţiei de stată, sans phrase. Apoi să nu te revolţi în faţa unei asemeni triste privelişte? De ce se se îngrozăscă omulă mai multă , de răutatea şi volnicia micilor tirani, ori de slăbiciunea şi servilismulă scârbosă ală celoră, cari suferă în tăcere loviturile şi batjocurile loră? Adresa Ungurilor Cluşenî. (Pine.) Din cels s’ar pftré, că cel mai bună lucru ar fi să se mai înpuţineze censule după avere. Ei, dar apoi împuţinarea censului nu oferă atâta garanţie în privinţa capabilităţii, cum ofere censula mai ridicată, deoarece de averea mai mare adeseori este strânsa legată şi o anumită cultură. Intre starea culturală a oamenilorii fără avere şi între cea a oamenilorii cu o avere minimală, de obiceiu nu este chiar nici o deosebire. Nu se poate găsi dec ună altă mijlocii corectă pentru resolvarea acestei pestiuni, decâtă acela, ca de-odată cu împuţinarea censului după avere, să se împuţineze şi consula după inteligenţă. Acestui mijlocii corespunde mai bine decâtătate, atâta asistenţei democratice a organisaţiei noastre da stată, câtă şi desvoltărei sistemei noastre de drept. Acesta corăspunde mai bine şi adevăratei stări a lucrului, deoarece a susţină, că cine plătesce o anumită dare de pământă, acela este capabilă de-a alege, ca deputată, pe omulă celă mai potrivită; acesta nu totdeauna este adevărată; afi00 însă, că cine are inteligenţă, acela are şi capabilitate, aceasta în cele mai multe caşuri este adevărată. Fără ’ndoială, că aici nici vorbă nu poate fi despre o cualificaţiune mai înaltă. De acesta are lipsă nu celă ce alege, ci celă ce este alesă . La toţi casule însă dela toţi aceia, cari în acestă modă mijlocită eserciază o influinţă asupra afaceriloră ţerei, se poate pretinde celă puţină atâta, ca să scie peţi programa, vorbirile şi scrisorile deputatului loră şi să potă sta într’ună contactă în scrisă cu celă ce l’a alesă. Aşadară ca o condiţiă a censului după inteligenţă ar fi a se stabili cunóscerea scrisului şi a cetitului. Acesta însă nu este de ajunsă, deorece cunóscerea scrisului şi petitului tocmai pentru aceea este aici dătătoră de măsură în privinţa capabilităţii, pentru că prin ea se face posibilă înţelegerea celor ce se lucreză în legislaţiune şi în guvernamentă. Astfel, stândă litcrulă, în zadar ar soi cineva scrie şi ceti în limba chineză, deorece acestă soiu de cunoscinţă a sa totuşi nu l’ar pune în posiţia de a pute a preţia lucrările legislaţiunei. Acésta se poate numai aşa, decă respectivulă soie scrie şi ceti unguresce. In urma acestora, la revisuirea legeelectorale, care revisuire este de altmintrelea luată în perspectivă, e de lipsă a se statori, ca pe lângă respectarea obicinuitei lor, cualificaţiuni morale, a unui pensă de avere corăspumjătoră raporturiloră economice ale ţerei şi mai moderată ca celă de astăcjl, — şi a drepturiloră câştigate, ori care cetăţănii majore nu şi cu drepturi individuale, care sdescrie şi ceti ungare see, se fiă alegătorii. Nu e lipsă a mai esplica, că acesta este aplicarea celei mai mici măsuri posibile asupra acelora, cari vreu să eseroieze o influinţă asupra sorţii ţerei. Nu li se face aici nimănui vre-o nedreptate, deoarece fiecare poate pe uşoră să-şi însuşescă acestă calificaţiune,—şi apoi condiţiile premergătoare pentru însuşirea acestei cualificaţiuni, sunt date deja de creci de ani, prin generalulă obligamentă la cercetarea şcolei şi prin propunerea obligator a limbei maghiare. Şi deci totuşi la punerea în practică s’ar ivi greutăţi, acestea s’ar pute învinge prin termicele ce ar fi a se fixa până la intrarea în vigoare a acestor disposiţiuni. Cunoasterea limbei maghiare însă trebue să se pună ca o condiţiă indispensabilă pentru motivulă, că alegerea este celă mai ponderosă actă politică ală națiunei maghiare; or voința națională nu are și nu poate ave altă limbă, în care să se pronunțe, decâtă limba maghiară. După toate acestea cu deplină onoare ceremă dela dietă, ca să binevoescu a hotărî: I a) ca §lă 172 ală articulului de lege Y. din 1878, să se modifice în acelă sensă, ca idea de stată maghiară să se bucure de-o protecţiă mai cu efectă ; b) procedura de pressă să se modifice astfelă, ca să se dificulteze subtragerea autorilor, dela responsabilitate, şi pentru oasulă când crima s’ar repeţi, urmările responsabilităţii să fie potenţate; c) comercială poştală cu România să se restrîngă astfel, ca sentimentală publică ală locuitorilor patriei noastre, să fiă ocrotită de atacurile pressei din România, îndreptate în contra unităţii politice şi a păcei interiore a statului maghiară; d) modificarea art. de lege 37 din 1875 astfel, ca conducerea afacerilor interiore ale societăţilor publice comerciale să fiă controlate din partea autorităţilor, într’ună modă mai simţită, de cum au fostă pănă acum; e) articolul de lege 14 din 1880 respective 24 din 1892, să se modifice astfelă, ca procedura pentru regularea posesiunilor, să se potă aplica ,din oficiu. Neputendu-se spera însă dela acestce disposiţiuni, decâtă numai îmblânzirea mişcărilor antipatriotice, ne rugămă să se ia şi astfelă de măsuri, prin cari să se taie rădăcinele datatore de vieţă ale tendinţelor distrugătoare de stată. Astfel de măsuri suntă: II. a) modificarea articolului de lege 44 din 1868 astfelă, ca la toate autorităţile publice să se întrebuinţeze esclusivă limba statului; b) articolul de lege 9 din 1868 să se modifice astfelă, ca caracterula naţională ală bisericei greco-orientale să se ştărgă; c) să se modifice arh de lege 30 din 1883 aşa, ca testimonii de maturitate să nu mai potă da, decâtă numai comisiuni esaminatore anume constituite spre acestă scopă din partea statului; d) art. de lege 38 din 1868 să se modifice în acelă sensă, ca numai aceia să potă păşi pe cariera învăţâtorască, cari au absolvată la preparandii de statu . e) arh de lege 28 din 1876 şi 18 din 1870 să se esecute cu stricteţă, pentru ca astfelă controlarea şcolelor poporale şi obligamentulă de-a învăţa limba maghiară, să aibă ună efectă mai mare; f) cu ocasiunea revisuirei articulului de lege 33 din 1874 cercurile electorale să se împartă în modă mai drepta și pe lângă moderarea censului după avere, să se stabilescâ censula după inteligență într’ună modă corespunctetora ideei de stată maghiară. Aflămă necesară luarea acestor măsuri, pentru ca de-o parte, să se înfrâneze mişcările române antipatriotice, ci de altă parte pentru ca idea de stată maghiară să dobândescă, în instituţiuni, base mai solide ca cele de pănă acum. De sine se înţelege, că aici gestiunea nu este deplină esploatatâ, de oare-ce toate acele fapte ale legislaţiunei şi ale guvernărei, cari au o influinţă binefacetoare asupra bunăstărei şi clarificărei poporului, stau tot-odată şi în serviciul punctelor de vedere naţionale unguresc!. Noi mamă ţinută de datorinţă a tracta aci numai despre acele instituţiuni, care prin puterea lor o influinţază în modă nemijlocită asupra cestiunei de naţionalitate. Ne-amă străduită să resolvămă problema noastră cu acea obiectivitate, pe care o datorimă ponderosităţii cestiunei şi autorităţii dietei. Neamă silită să arătămă, că e netemeinică tema celoră ce credă, că realisarea ideei de stată maghiară numai pe ponta ideilor liberale s’ar pute întâmpla. La fiăcare şiră ală măsuriloră recomandate de noi, amu avută în vedere temutele garanţii ale libertăţii publice, şi în privinţa acelor condiţiuni ale egalei îndreptăţiri cetăţeneşci, cari nu suferă contri,direri şi cari li se cuvină fia cărui cetăţână fără deosebire de naţionalitate — neamă ferită cu stricteţă de a recomanda astfelă de mijloace ale puterei, cari din punctă de vedere principială ar pute provocă o maghiarisare, fiă forţată, fiă uneltită; însă da, mi-amu intorsă cu îngrijire atenţiunea nostră asupra maghiarisărei sentimenteloru, de „Gazeta“ eae nn fiăcare ci ADdamente pentru Austro-ungaria. Pe un anu 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe ani. Pentru România şi străinătate: Pe anu anui 40 franci, pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentul pentru Braşovu a administraţiune, piaţa mare, Tergula Inului Nr. 30 etagiulu I., pe unu anü 10 fl., pe şăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. Cu dusula în casă: Pe unu anü 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 or. v. a. său 16 bani. Atfttu abonamentele cftta şi inserţiunile suntu _____a se plăti înainte. itactiunea, Admlaistratiiwa I îlpoliatia: 33ASQVU, plat mare, TGrgula Inului Nr. 30. awuort nefrancata nu te primate*. Kantscripte mu urstrimitn. Birourile da imturi: Irafova, piața mare, TSrgula Inului Nr. 30. inserate mai primeaca în Viena fL Masse, Haasenstein ok Vogler (Otto Haas), H. Schalek, Alois Herndel, Jf. Dukes, A. Oppelik, J. Donneberg; In budapesta: A. V. Goldberger, Eckstein Bernat. în Frankfurt : Q. L. Daube ,• în Hamburg: A. Steiner. Preţuiţi mnsorţiuniloru: o aeriă Garmond pe o coleana 6 or. şi 30 or. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială, proclame pe pagina a IlI-a o Beriă 10 cr. v. a. sau 80 bard. Nr. 242. Brașovt, Lunî-Marft 2 (14) Noemvre 1893.