Gazeta Transilvaniei, aprilie 1894 (Anul 57, nr. 73-95)

1894-04-01 / nr. 73

Pagina 2 trivă, suntemu garanţia păcii, şi sciu, că sentimentalii acesta de pace alu meu este împărtăşită de monarchulu Austro-Ungariei, de Imperaturu Germaniei şi de Ţarulă Husiei. „Şi într’adeveru, care domnitorii aru voi, în actualele înarmări, să-şi ducă poporulu la răsboiu ? Ori şi pe a cărui parte va cădi învingerea, ea ar costa atâtea vieţi omenescî, atâta sânge, încâtu nici unu rege, nici unu împăraţii nu se poate gândi la răsboiu, fără de a nu fi îngrijatit de armata lui. Francia aşaderă e mistificată, când i se vorbesce de ameninţările noastre. Da, Europa întregă voesce pacea, şi are dreptate. Noi totdeuna amu căutata în Francia pe amicula şi vecinula nostru, care s’a luptatu pentru noi şi alături cu ostaşii noştri. Crecil d-ta, că ostaşii mei italieni au uitata pe ostaşii francesi, cu cari au împărtăşită şi primejdiile şi gloria? Grecii d-ta, că noi ama ştersa din istoria nostră luptele dela Solferino şi Magenta? într’o cei vora veni cei doi vecini dela Alpi, la consciinţa, că vechia prietiniă esistă încă şi va cresce cu anii, fiindcă noi, pe scurta caisa, suntema fraţi de sânge, tocmai aşa cum fraţi am fi fostu în lupte.“ închiderea corpurilorü iegiuitóre române. Joi, ÎQ 24 Martie v., s’a închişit sesiunea corpuriloru Iegiuitóre ale României, prin unu mesagiu regalii, cetitu în camera deputaţiloru de ministrulu de finanţe Ghermani, oi în senatu de ministrului de esterne Al. Lahovari. Iată teestulu mesagiului: Domnilor senatori, Domnilor deputați, Inchidendu astăzil a treia sesiune a acestei legislaturi, vă mulțămesca de activitatea rodnică, ce ați depusa, spre a conduce unii pașa mai departe opera legislativă, ce v’a supusa guvernulu Meu pentru îmbunătăţirea diferitelora ramuri ale administraţiunei publice. Votânda, cu o lună înainte de aplicarea lui, una bugeta echilibrata numai cu mijloace normale, fără adausfi de imposite, sau resurse estra-ordinare, aţi desăvîrşita programuid îndreptărei financelor nostre, urmata cu înţelepciune şi stăruinţă de 6 ani necurmata. Acesta politică a primita încuragiarea şi răsplata ei prin constatarea, la finea eserciţiului 1893-1894, a unui escedenta de 24 milioane. Fapta unica în analele nóastre financiare, întrebuinţarea acestui escedenta s’a făcuta astfel a, încâtă, pe de o parte, ne-a scutita de a mări datoria publică cu 11.000.000 aproape; or pe de altă parte, a făcută să dispară o ultimă anomaliă din bugetele noastre. Legea pentru o bancă agricolă este destinată a ajuta clasa atâta de însemnată a proprietarilor și arendaşilor, cărora le va pune la îndemână una credita mai ieftina, ceea ce le este atâta de necesara, în vedere, mai cu semă, a crisei de preţuri de care sufere producţiunea agricolă în lumea întregă. Tota pentru a ajuta şi a sprijini agricultura nostră, acesta principală isvora ala avuţiei naţionale, aţi votata tratatele de comerciu cu Germania, cu Austro-Ungaria, cu Belgia, adecă cele trei ţări, cari, după Englitera, ţină primula ranga în comerciul nostru esteriora. Prin acestea tratate nlama asigurata pe acele târguri egalitatea de taxe vamale pentru toate produsele noastre; prin acela cu Germania mai cu semă, ama dobândită chiar fixitatea și consolidarea lora pe una timpa îndelungata. în schimbul unui asemenea beneficiu n’ama sacrificata nimică din tacsele tarifului nostru destinate a încuragja și a apăra industria noastră născândă. Din proiectele râmase nesâvîrşite din sesiunea trecută, D vostre, prin votarea legilor judeţiane şi comunale, aţi complectată opera reformei administrative; prin votarea legei judecatoriilor de ocole, aţi desăvîrşita asemenea reforma nostră judecătorască, începută în sesiunile trecute, prin importantele legi, cari au organisatu magistratura dela curţi şi tribunale şi au introdusă principiulu inamovibilităţii. în sesiunea actuală v’aţi ocupata de aceea treptă judecătorescă, care, cercetându afacerile mai mici, totuşi are, pentru majoritatea poporaţiunei noastre, o importanţă de căpetenie prin numeroasele interese, ce le regulază. Legea organisărei ministeriului de esterne ; legea, prin care se formază corpul technicii de lângă ministeriul lucrurilor publice; mai multe legi ale ministeriului domeniilor, vor aduce asemenea simţite îmbunătăţiri în trei ramuri însămnate ale administraţiunei ţărei. Prin creditele, ce le-aţi acordata, pe lângă cele atâta de importante votate din sesiunile trecute, pentru continuarea reţelei noastre de căi ferate, pentru restaurarea seu ridicarea din nou a monumentelor noastre bisericesci şi a institutelor de cultură, aţi data unu nou avânta acestui curenta de civilisaţiune pe toate cărările, în care România a intrata de unu sferta de secola încoace, şi pe care merge cu paşi aşa repede şi siguri, Ineata şi-a atras şistima şi încrederea tuturora naţiunilor Europei. Armata nostră, pentru care s’a făcuta atâta în sesiunile trecute, n’a remasa uitată nici în sesiunea actuală. Legea pentru sporula de lefi alți căpitanilor şi maiorilor, răspunde dorinţei tuturora de a îmbunătăţi sartea unor oficeri demni de solicitudinea ţărei. Dorinţa acesta legitimă, trebue însă mărginită prin grija de a nu aduce o sdruncinare în echilibrarea bugetelor noastre. Reforma codului de justiţia militară răspunde mai bine modificărilor din urmă introduse în organisarea armatei noastre. Prin îndeplinirea, însă, a câtorva lipse, s’au luata măsuri pentru a se întări disciplina, acea virtute, care este cea dintâiu a unui oşteana, şi fără de care celealte, în loca de a fi o forţă, devine o slăbiciune şi o primejdia naţională. Operei legislative fecunde a acestora trei sesiuni trebue să urmeze acum opera tota atâta, dacă nu şi mai importantă, a aplicărei în fapta a acestora legi. Trebue ca unele din ele, mai cu semă, să intre cu încetula în moravurile populaţiunei noastre, care va preţui mai târcjiu înţelepciunea și foloasele lor. Pentru aceasta, guvernul simte necesitatea unei activități stăruitore și neîmpedecate de altfel de ocupațiuni. Domnilor senatori, Domnilor deputați, Lucrarea D-voastră din sesiunea actuală, fără a fi încă completă, este însemnată și binefacătoare. Puteţi, dar, să vă întorceţi în căminurile D-voastre cu consciinţa, că v’aţi împlinita cu prisosit datoria, şi că, mulţămită muncei D-voastre, ţara nostră iubită a făcuta încă unu paşa pe calea fără hotara a progresului. în numele Meu şi alți ţărei vă mulţămesc. Eu declaru închisă sesiunea actuală a Corpurilor Iegiuitoare. Carola. De unu ceasa gândea ea totu la el. Insă gândi totu la Louis cela crescută, la pescarula tare, care îi «zisese: „Fiă, cum voiescl!“ când ea nu se învoi, ca să se căsătoreascá, și el totuși se căsători. Acum însă Ila vedea înaintea ei, ca copila mica cu părfi blonda, cu ochi albaştrii şi cu gropiţe în obraji. Ii veniau în minte cele dintâi vorbe, ce le-a grăita, insula lui, săruturile lui şi planurile ce şi le-a făcută ea la legănura lui. Da, poate omul, să fie câta de bogata în Caux, totuşi lucrurile aceste tate îi trecu prin cap, când urlă viforul. — „Der Anetta nu se mai întoarce!“ Ișî lua mantila și pleca afară. Ajungându la una colța de stradă, vădu o grupă de bărbați, cari steteau înjurula unora pescari, ale cărora vestminte erau pline de apă, cișmele înalte le erau toate murdărite și le curgea sânge pe obrazi. Stătu în loc și întreba cu unu tona aspru: — „S’au întorso ?“ Unul dintre ei făcu celorlalți semne cu ochiul, și apoi răspunse: — „Da!“ Ea grăbi mai încolo. Una pescarii alerga după dânsa și strigă : — „Domnă Baudoin! Domnă Baudoin! Încotro ?“ — „La vale“. Și grăbi arăș! spre mare. Insă ela o apucă de mantilă. — „Ce folosit ? Nu-i de D-ta timpula acesta! Mergi acasă, pentru că noi toți ne-am întors”! Ea îl fixă cu ochii. — „Toți?“ — „De sigura !“ — „Jură!“ Pescarula deveni perplexa. — „D’apoi“ cjise el”, „aceia, cari n’au debarcata aici, vor fi în spart... ori în Fecamp.“ Ea se smulse și voi să mergă mai departe. Pescarularăsl o reținu. In momentul acesta venea Anetta cu fața consternată pe stradă la deal. — „Nu, nu!“ strigă ea, zărindu-și stăpâna. „Nu, nu merge la vale!“ Femeia bătrână îngălbeni și trebuie se razime de servitoare, ca să nu cadă. — „Eu sunt de vină! Eu sunt de vină!“ esclama ea cu vocea nădușită de lacrimi. Voiau să o ducă într’o casă, însă ea refusa. — „Anettă“ strigă ea, „vreau să-i veda !“ Ca prin minune, femeia deodată își recăpătă puterile și amândouă grăbiau spre casa, unde locuia Louis Baudoin. Anetta apăsă pe cloanța ușii și d-na Baudoin intră. In lăuntru era ca în toate colibele pescarilor. La picioarele unui pata, acoperita cu una vela alba, steteau două paturi mititele, între ele una leganai. In toate părțile domina o curățenie extra-ordinară. Tânăra femeiă ședea pe una scauneli, cu copilul cela mai tineru în brațe, ceilalți doi mai bătrâni se alipeau cu frică de ea. Neputându ea să se depărteze de acasă, își trimise rudele la țărmure, și acum aștepta cu frică întoarcerea lor. Vedenda pe socră-sa, că intră, se ridică și ei se înceta : — „Madamă“... Femea păşi spre ea. — „Iubita mea fiică!“ — Apoi luă pe amândoi copiii în braţe, îi sărută și începu a plânge amarnica. — „Sărmanii mititei!... Ce e?... Nu scii?... Doamne!“ Deodată se auci sgomotit pe stradă. Uşa se deschise din nou și pe prag, apăru, în fruntea rudelor și prietinilor. — Louis. — „Aici e! Aici e!“ Tînăra femeiă îi sbură în brațe, se aruncă la gâtul lui, copiii ilți strîngeau de picioare cu bucurie nespusă. Numei doamna Baudoin rămase nemișcată, ca o statuă. Pescarula o observă numai după câteva momente. Asvârlindu-şi căciula, se aruncă spre ea cu una strigăta: — „Scumpă mamă". Ea ila cuprinse cu braţele şi la strînse la piept. („Fol“) V. S. GAZETA TRANSILVANIEI. SOIRILE DILEI. —in Martie. Monarchulu nostru în Rusia, piarele „Novoje Vremja“ şi „Gazetta de Venezia“ aducu soirea sensaţională, că imperatula Francisco Iosifa va călători la Rusia pentru de a visita pe Tarula. Apoi cricii, că Imperatula Wilhelm se bucură forte tare de planul acesta, de-oarece vede în el, presemnele unei apropieri între ambele imperii și încheierea unei legături intime între monarchii acelora. „Novoje Vremja“ primesce afară de aceste încă spirea, că şi Imperatula Wilhelm va visita tota în acelaşi timp, Rusia. xj . Părechia moştenitoare română în Iaşi. Cefimip „Ţara“ de la 30 Martie v. A. S.Regală prinţula Ferdinanda a visitat, ieri, însoţita de d-nii miniștrii, scóla fiilor de militari; apoi împreună cu princesa Maria s’au dus la casa Assachy, unde se va instala scóla de menagere, care este pusă sub patronagiula A. S. Regale princesei. Aici părechia princiară a fosta întâmpinată de d-nii miniștrii Lascaru Catargiu, Tache Ionescu. —o— Academia Română a ţinuta ieri şedinţă publică, în care d-la V. A. Urechiă a făcuta o comunicaţiune despre una documenta din 1689 dela Constantina Vodă Cantemiru, or d-la Sava Stefanescu a ţinuta o prelegere despre estensiunea stratelor sarmatice din Muntenia şi Moldova. —p — Nr. 78 -1894 Olanăscu şi de d nele Catargiu, Olănescu şi mai multe domne din societatea ieşenă. La orele 7 şi jumătate s’a datu una mare bancheta de cătră primărie în onoarea AA. U. RR. prinţului Ferdinanda şi prinţesei Maria, în casele foste Rosnovanu, la care au asistata peste 300 persoane. Banchetulu era arangiata în sala cea mare și alte două săli laterale. Aceste case vor servi pe viitoru de palata AA. L. RR. pe timpul a câta voru şedea în Iași. La bancheta d-la V. Pogora, primarul Iaşilora, a ridicata una toasta pentru Auguştii visitatori ai capitalei Moldovei. A. S. R. prințula Ferdinanda a răspunsa prin câteva cuvinte forte bine simțite. Seara a fosta iluminația. Timpula este splendida. Acei de diminață A. A. L. L. R. R. au plecata la moșia Poeni, de unde se voru intoarce deseara ei la Iași, apoi mâne voru porni spre Bucuresci. — p — Mișcarea națională. Luni seara studenții universitari din Bucuresci s’au întrunită în numeru foarte mare în localul Ligei culturale pentru a lua hotărîri în vederea marelui proces dela 7 Maiu din Clusiu. Toate disposițiunile luate de comitetu în privința acesta, au fosta aprobate. — p— La secţia din Parisii a Ligei a asistata în şedinţa de Luni seara vicepreşedintele societăţii etnografice francese, d-la Fret. Răspundându la salutarea de bunăvenire, d-la Fret a adus urări căldurose pentru reuşita causei naţionale române, asigurându pe Români de simpatiile Franciei. La intrare şi la eşire d-la Fret a fost viu aclamata. D-lui Axente Severu, după cum cu bucuriă aflam, s’a reintorsu ieri la Braşovfi şi se află bine şi sanatosi. —o — Familia regală italiană la Florenţa. Familia regală a sosit în 10 Aprilie dimineţa la Florenţa. Populaţia a făcuta o primire căldurosă. După amiadi, părechia regală, prinţula moştenitora şi ducele d’Aosta au visitato pe regina Angliei la vila Fabricatti. întâlnirea a fosta forte cordială şi afectuosă. Regina Victoria a întorso la renduld ei visita, la 51/,,, suveranilor italieni la palatul Petti. S’a plimbata în urmă cu ei în parcul Cascines. A doua întrevedere a avutu unii caractere din cele mai intime. Regina Victoria a îmbrăţişată pe suveranii italieni, le-a mulţumită şi le a esprimatu vina ei simpatiă. Desară pronria de familie. Mâne prându de curte. Părechia regală a Italiei placă mâne seră la Roma. —— Ambasadorul austro-ungaru din Bucuresci, conte Goluchowski, va cere dilele acestea să fie pusa în disponibilitate, spre a se putea ocupa de întinsele sale proprietăți. Nu se scie încă cine va fi numita în locuia lui.