Gazeta Transilvaniei, octombrie 1894 (Anul 57, nr. 215-238)
1894-10-01 / nr. 215
Reacţiunea, Alministraţiiinea, ?i Tipografia: Braşovă, piaţa mare nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc. — Manuscripte nu se retrimetft, INSERATE se primesc la Administraţiuna In Braşova şi la urmatoarele Birouri de anunciuri: în Viena: M. Dukes, Heinrich Schalek, Rudolf Moste, A. Oppeliks Nachfolger, Anton Oppelik, J. Danneberg, în Budapesta: A. Z. Goldberger, Eckstein Bernat; in Bucuresci: Agence Havas, Succursale de Roumanie; in Hamburg: Károlytote Liebmann. Preţul Inserţiunilorfi: o seria Sarxnond pe o coloana 6 or. şi 3 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina a 3-a o seria 10 cr. sau 30 bani. „Gazeta'1 iese la M-care ţi ASonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un ană 12 fl., pe şeseani 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe ană. Pentru România şi străinătate: Pe ună ană 40 frânei, pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poștale din Intru și din afară și la doi. colectori. i^namentnln pentrn BiasoTi a administration o, piața -nare, Tfirgulă Inului Nr. 3© etaglulă I., pe ună ană 10 fl., pe șase luni 5 fl, pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulu în casă. Pe ună ană 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplaru 5 cr. ▼. a. seu 15 bani. Arătă abonamentele c&tă și inaerțiunile sunt a a se plăti înainte. Nr. 215. Braşovt, Sâmbătă, 1 (13) Octomvre 1894. Nou abonamente „BA21TA TlâlSimilII“ Cu 1 Octomvre 1894 st. v. ■e deschide nou abonamentu, la care inultumat pe toţi ambii și sprijinitorii fetei noastre. Preţulă abonamentuluii Pentru Austro-Ungaria: pe nard-o. sacră.................................. 12 ML-pe şase-ani.. ................................. 3fl.. pe trei 1-vara.I ................................. 3 fl-Pentru România și străinătate: pe -u.a3.-a. stxră. ..... -40 fraas ci pe ?ese 1-U.33Â................... 20 „ pe trei 1-a.asl ................... IO „ Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro - Ungaria: pe unu ană....................................... 2 fl. pe şese lunî ................................... 1 fl. Pentru România și străinătate: pe unu ana................. 8 franci pe șase luni............ 4 ., Abonarea se poate face mai uşorii prin mandate poştale. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei”*, încheierea desbaterei. Braşovd. 30 Septemvre v. Desbaterea asupra reformeloru bisericescî-politice în camera magnaţilorii s’a terminat, prin aceea, că proiectuli privitorii la matriculele de statu a toata pumnita cu o majoritate de 6 voturi. Unii momentui se părea, că magnaţii oposiţionali s’au reculesă şi vorii se resterne opera de reformă a guvernului. După respingerea proiectelor, despre liberul d eserciţiu religionari şi despre recepţiunea religiunei israelite se credea, că aceea ’şi serte vor fi ave-o şi proiectele privitóre la religiunea copiilor şi la matriculele de statu. Dar faţă cu aceste s’a slăbită de-odată foculu oposiţiunei şifiarele guvernamentale înseşî mărturisescu acuma, că numai acestei împrejurări au a mulţumi cei dela guvernă primirea celoră din urmă două proiecte. Când s’a desbătută asupra matriculeloră de stată, mai mulţi din oposiţiă s’au depărtată din sală înainte de votare, or alţii au votată pentru proiectă. Ast-fel, au ţinută ei se dea indirectă tributulă loră „gloriei liberalismului şi ideei de stată maghiară“. Aşa e curentulă, şi magnaţii unguri ară trebui se fiă oameni de altă calibru morală şi intelectuală, ca se fiă în stare a i se opune pănă la sfârşită. (Guvernamentalii se bucură acuma, că le-a succesu a’şî asigura celă puţină proiectele cardinale, cari stau în strînsă legătură cu căsătoria civilă. Câtă pentru cele doue proiecte respinse ei se nutrescă cu speranţa, că şi aceste vor fi primite în cele din urmă de magnaţi, în casulă celă mai reu cu unele modificări. Deja se vorbesce, că guvernulă şi partida lui s’au împăcată cu idea unui compromisu şi că e gata a primi modificaţiunea propusă de magnaţi în legea pentru liberală eserciţiu religionară, renunţândă la pasagiulu, care permite neconfesiona-» litatea. In totă casulă, în urma primirei legii asupra matriculelor de stată, situaţiunea guvernului s’a ameliorată. El se va grăbi a aşterne proiectele votate monarchului spre sancţionare, şi celelalte le va încrede timpului şi norocului seu. Nimicit nu mai stă acuma în cale guvernului, de a introduce căsetoria civilă obligatore, care a fost privită de majoritatea legislatorilor unguri, ca o panacea pentru salvarea ideei de stată maghiară. O reformă, care agită spiritele în tota ţara, contra căreia s’a pronunţată majoritatea covârşitore a poporaţiunei statului, se fiă mijloculă pentru mulţumirea şi fericirea acesteia? Şoviniştii o credă şi o susţină, dar cine le va crede lorii? N’a avută poporaţiunea acestui stată altă durere şi altă necază, decâtă ca se vadă odată funcţionândă pretutindeni oficeri ai stării civile şi .conducători de matricule în limba maghiară, ca organe ale statului ? Şi ore, când voră funcţiona aceştia pe totă linia înceta-voră plângerile şi nemulţumirile adânci, ce sbuciumă pe locuitorii acestora ţâri? Viitorul va arăta dacă maghiarismulă a câştigată ceva şi prin sforţatele reforme bisericescî-politice; viitorulă va arăta, dacă prin căsătoria civilă şi introducerea matriculeloră de stată s’a putută ferici poporaţiunea unui stată, care înainte de tote e setosă după dreptate şi arăsî după dreptate. FOILETONULU „GAZ. TRANS.“ Mormânt ulii lui Amor. De Catulle Mendăs. Mi se spuse de curândă, că Amor ar fi murită; simţii o durere adâncă. Ah, ofisei eu, acum înţelegă, pentru-ce nu voiescu să juvercjéscă primavéra acesta câmpiile, pentru-ce nu înflorescă raşele şi pentru-ce ramii pomiloră suntă încă negri şi goi. Causa este consciinţa, ce o au, că deşi ar înverdi şi înflori, totuşi nu şi-ar pute împlini misiunea îndatinată, adecă, de a se bolti deasupra părechiloră ampresate, cari se dă sub arbori în muşchi, or florile încă sciu, că nu potă fi culese de manile unite ale ampresaţilor, şi nu potă fi sărutate de buzele unite ale loră. Dumneaei nedrepţi, ce miseriă s’a pogorîtă pe lume! Deorece Amor a murită, nu va mai fi pe pământă nici bucuriă, nici durere, femeile voră înceta de-a voi, ca să fiă frumóse, poeţii nu voră mai cânta, şi tăcerea nopţii nu’şi va mai aduce aminte de cântecul privighetorei. In azurulă nemărginită şi în serile blânde de vară va pluti numai melancolia adâncă, şi stelele nu voră mai luci din depărtările albastre, şi visătorii şi fantasatorii în zadară îşi voră îndrepta urechea spre înălţimile eterice, pentru de-a asculta musica cereasca a sferelor. Dar mai este ună lucru de amintită. Nu voră mai esista pe pământă bărbaţi înşelaţi, şi de aceea nu se voră mai putea compune nici comedii, nici operete. Fraparea îmi fu grozavă; cu toate aceste se mişca în inima mea o speranţă. Amor e mortă, îmi fisei eu vreu s’o credă, decă lumea o spune, dar poate că va învia Urăşî. Pentru ce esistă poeţii pe pământă, dar aceştia, ca şi efil olimpici nemuritori, trebue să cunoscă cuvintele, cari trezescă şi pe mortulă, care dórme mai profundă. Nu suntă destule esemple, că morţii se scolă din morminte, deca omulă îi citâză cu anumite cuvinte, în anumită timpă ? Mă voiu duce, voiu căuta şi dară voi afla locuia blăstămată, şi totuşi sublimă, unde au aşezată pe mortură divină, şi tremurândă, la conjurarea mea, va învia, se va scula, din nou se va amesteca printre omeni, printre bărbaţi şi femei, ca o flacără mistuitoare şi retăcitore, care nu-şi pierde niciodată puterea, chiar şi dacă e pusă într’ună mormântă de gheţă, chiar şi dacă îl acoperă Pelion şi Ossa. Plină de curagiu în inimă, voiu păşi, o, Amor! cărările cele mai ascunse, pentru a-ţi căuta mormântulă, şi-ţi voiu cânta strofele şi antistrofele vreunei ode fermecătore, şi tufişii arăşî voră înverfi, raşele orăşî voră înflori, şi pădurile afunde nu voră mai fi tăcute şi mute, de asemenea nici sferele ceresei. Şi bărbaţi înşelaţi, mulţămită ceriului şi mie, arăşi voră fi destui. Déréta îmi vine în cale mnă omut bătrână, de profesiune mă moşă, şi spre plăcerea lui flautista; totdeauna l’am bănuită, că ar fi vrăjitoră; și elă îmi fise clătinândă din capă: — „Totulă e bine, dar zelulă teu nu va folosi nimică, și nici cuvântulă cu care se potă învia morții, căci se scli, că pe Amor l’au aședată într’ună mormântă, care resistă ori cărei conjurări“. — „Şi care e acelă mormântă?“ întrebai eu. — „E inima iubitei tale, în care l’au îmormântată“. Atunci ma înfiorai, începui a tremura şi a plânge, compătimindă omenimea, care pentru veci trebuia so fie lipsită de bucurii şi dureri, pentru-că scieam, că tata speranţa e pierdută. Inima iubitei mele e atâtă de rece şi de strimtă, încâtă nimică nu póte primi în ea viaţă, şi nimică nu póte isvori din ea. X. S. Bilanţulu sesiunei delegaţiuniloru. Sub acestu titlu fiiatulă ,,Politik“ din Praga publică în numerulu seu dela 10 1. c. ună articolu de fondă forte instructivă şi interesantă asupra activităţii delegaţiuniloră. Reproducemu aci părţile mai însemnate din elă, cari ne presintă o icona viuă despre stările, putemă efice în adeverii tragi-comice, în cari trăimă. Parlamentulu imperala sburătoră, cum ie numiau odiniora delegaţiauile, şi-a finită consultările strictă după programă, — fire numitulă fiară, — şi domnii delegaţi s’au depărtată Orăşl din capitala veselă a „statului nostru gemeniiu în patriile lor”, pentru de-a contempla asupra cuvintelor maligiosei cari o dinioră le-a dsdicsitu Ludovicii Utilând corporaţiunilor legislative din "Wurtembergia: „ Activitatea vostră e cuprinsă într’una versit scurtă: adunaţi-vă,procuraţi bani şi ve căraţi acasău. In pace şi în linişte au decursă şi anulă acesta discusiunile. Acesta a devenită deja tradiţiune. Miniştri ceră, delegaţii încuviinţază, delegaţii întreba, miniştri răspundă, seu nu răspundă. Cura află de bine. In fine ei primesă votulă de încredere solemnă îndatinată, apoi urmeazâ ceremoniile de adio prescrise, şi — lucrulă s’a finită. Ca Intot-deauna, aşa şi în anulă acesta delegaţiunile se întruniră sub auspiciile celei mai profunde păci. Linişte idilică domnea dela Capulă Finisterre pănă la Urală, şi dela Norvegia pănă la Sicilia. Nici ună punctă negru nu se arăta pe prisontă, nici ună ventă nu se mişca ; şi cu toate aceste ministrulă de resbelă veni cu nouă pretensiuni. Deja așa neamă dedată cu numeri horenji, încâtă patru sau cinci milioane „ticălose“ — cum firea odinioră Dunajewski — ni se pară ca ună bagatelă. In fiăcare ană câte o sumuliță rotundă în suma amintită, ca ună plusă estra-ordinară pentru asigurarea „pacei“ ; pănă unde vom mai ajunge cu acesta progresiune ? Pănă când să mai dureze aceasta îngreunare continuă a poporaţiunei? Toate se întâmplă numai spre binele acestei poporaţiuni; aşa ne mângăe. De sigură. Dar totuşi ni se pare, că militarismulă semănă cu Saturn, care ’şi mănâncă copiii săi proprii... Domnii delegaţi şi în anulă acesta au încuviinţată bugetulă poştă de poştă, în toate rubricele, făr’ de nici o detragere. Ei prin aceasta sancţionară nu numai direcţiunea şi detailurile politicei externe, ci şi întreaga administraţia de resbelă şi financiară. In delegaţiunea ungară, ce e dreptă, se părea, că acum odată încuviinţarea nu va trece fără oposiţiă. Contele Ludovică Tisza îşi scutura, îndată la deschiderea şedinţelor, sabia în modă ameninţătoră. Dar totă machinaţiunea răsboinică n’a fostă decâtă o apucătură a elicei tiszaiste contra Wekerle, pe care voiau să lă aducă într’o perplesitate mare prin aceea, că îşi îndreptară armele în contra lui Kálnoky, cu care ministrulă-preşedinte chiar cu puţină mai înainte încheia ună nactă. Partidul fionver*■ O.......... namentală însă n’a urmată pe tutorii sei tiszaiştii, şi ast-felă ministrulă de estenne, în mânia episodei „române“, totuşi şi-a căpătată şi din partea jumătăţii de delegaţiuni ungare votulă de încredere. In desbaterea cestiunei române Kálnoky rămase învingetoră. Arareori s’a mai înscenată o acţiune în modă atâtă de nedibaciu, ca şi cum a fostă acesta. Maghiarii, cari portă atâta grijă, ca tote cestiunile politice interne să se isprăvăscă in casa loră propriă, cari înainte cu câteva săptămâni trimiseră la Haaga ună agentă diplomatică în persona d-lui Pozmândy, cu misiunea specială, ca să împiedece