Gazeta Transilvaniei, octombrie 1894 (Anul 57, nr. 215-238)
1894-10-01 / nr. 215
Pagina 2 o ţinută favorabilă Româniloru din parate congresului internaţională de pace, care era întrunită acolo: ei înşişî tîrîrâ acuma o cestiune atâtă de delicată înaintea forului delegaţiuniloru, pentru de a-şî procura in faţa intregei Europe — o lecţiune ruşinos». Astfel, la dânşii şovinismulă naţională erăsî odată atacată în capă resonală politică. Căştigulu dintr acesta îlu au — Românii din Ungaria, carî potă se reprivescă cu deosebită îndestulire la şedinţele delegaţiuniloră din estoană. Adresă de recunoştinţă. Domnului V. A. Urechia ’i s’a trimis din partea femeilor române braşovene următorea adresă : Ilustre Domnule! Intre cei ce cu atâta admiraţiune au urmărită şi urmărescă lupta neobosită şi plină de devotamentu, ce Domnia-Vostră desfăşuraţi pentru apărarea causei nóstre sfinte, suntemă şi noi, femeile române din Braşov. Succesele îmbucurătore, ce le-au raportată nobilele şi marinimosele Vostre stăruinţe înaintea străinătăţii, ne îndemnă a Vă aduce omagiile recunoscinţei noastre celei mai sincere. Fiţi convinsă, Ilustre Domnule, că valorosul ă concursă, ce-lă daţi causei noastre, va servi numai spre încuragiare şi însufleţire celor ce luptă pentru recăştigarea drepturilor şi a libertăţii noastre naţionale. Să trăiţi! Să trăiască apărătorii libertăţii poporelor, pe care Domnia-Voastră o propovăduiţi cu atâta bravură şi devotamentă! B r a ş o vă, 29 Septemvre 1894. Acsente Efrosina, Baiulescu Elena, Baiulescu Dr. Maria, Baiulescu B. Mana, Bărbucianu Maria, Bârseanu Catinca, Bidu Otilia, Birea Irina, Bologa Lucia, Bogdană Elena, Branisce Maria, Burdujoiu Maria, Cristu Maria, Ciurcu Zoe, Chichionban G. Reveca, Damiană Zoe, Diamandi Manole Maria, Dima Zoe, Duşoiu Agnes, Duşoiu Maria, Eremia Maria, Floriană Ana, Goldişă Viola, Glodaru Filotea, Vlasievici Policsenia Lemenyi Iuliana, Moldovanu Hermina, Moldovanu Elena, Mocanu Elena, Mureşianu Elena, Munteanu Mana, Nastasi L. Maria, Bicolau Carolina, Navrea Elvira, Orghidană Elena, Bantu C. Ana, Petricu Zoe, Popă Vilma, Popă Ludovica, Popă Polina, Popă Hareti, Popovici A. Elena, Popovici Susana, Popovici N. Maria Popovici Catinca, Popea Maria, Priscu Elena, Petrescu Ana, Pușcariu Catinca, Rădulescu Ecaterina, Săbâdeanu I. Elena, Secăreanu Maria, Seninei I. Sofia, Sfetea Elena, Spuderca Sofia, Stinghe St. Maria, Voina Elena, Üveges V. Melania, Zănescu A. Maria, Vlaicu A. Virginia, Zănescu Eugenia. „Voinţa regelui44. Intr’o scrisoare datată din Budapesta „Neue Freie Presse“ de la 10 Octomvre dă espresiă convingerei, că sesorală politică şi-a ocupatăarăşi locuia căutărei după majoritate. Fata vienesă crede, că magnaţii au luată scrie, pe cale neobicinuită pănă acum, că continuarea luptei bisericesci-politice nu află nicidecum răsunetă la locuia încătro îşi indreptază ei privirile, adecă la curte. Faptă e, că la votarea de alaltăieri, mai mulţi membrii din camera magnaţiloră s’au depărtată din sala desbateriloră. „ Wiener Abendblatt“ ţine de neîndoială, că schimbarea atitudinei camerei magnaţiloră este a se atribui declaraţiuniloră monarchului, ce le-a făcută în cercre la prânciură dela curte. De atunci se scie, că monarchulă a declarată membriloră din oposiţiă ai camerei magnaţiloră, că acum, dupăce căsătoria civilă a fostă primită şi de acesta cameră, ar fi timpulă a renunţa la încordarea lupteloru în Gestiunile bisericescipolitice. Monarchuilă — dice numita foia—a atrasă atenţiunea asupra reformei administrative. In urma acesta br. Franciscă Nopcea şi alţii s’au presentată la desbatere şi au votată pentru proiectele guvernului. Ast-felă s’a întâmplată, — continuă faia vienesă — că GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 215—1894 poiectulă despre religia copiiloră a întrunită majoritatea. „Wiener Abenblatt se ocupă apoi de recepţiunea Evreiloră şi crac®r că în Ungaria suntă mulţi, cari susţină, că bancele suntă esclusivă în mâna Evreilor. Cu toate aceste e semnificativă, că conţii Andrăssy Aladár, Ferdinand Zichy şi Philavicini, toţi directori de bănci, au votata contra recepţiunei. SOIRILE DILEI.I — 30 Septemvre. Ionu Florianui. Din Odorheiulă săcuescă primimă dureroasa scrie telegrafică, că ultimulă preşedinte de tribunală română, ce l’amă avută în persona vrednicului bărbată lână Floriană, după suferinţe mai îndelungate a răposată adî în etate de 66 ani. Floriană s’a bucurată de simpatiă generală înaintea tuturoră cunoscuţiloră săi. Ca funcvaţionară, elă a fostă omulă celă mai dreptă şi conscienţiosă, prin ceea ce cu deosebire înaintea Românilor, a devenită forte stimată şi iubită. Ca grăniţeră năsăudeană, regretatură Floriană şi-a câştigată în decursul îndelungaţilor ani, câtă a petrecută acolo ca funcţionară, merite mari pentru fondurile graniţerilor români dela Năsăudă. Românii vor aminti cu recunoscinţă numele acestui bărbată, care pe lângă toate greutăţile, cea avută să le întimpine în viaţă ca funcţionară ungurescă, a rămasă dela începută pănă la sfîrşită fiiu credinciosă ală poporului din care s’a născută. Imormentarea lui se va săvîrși mâne în Sibiiu. — împărtășindă durerea causată prin acâstă perdere, adresămă întristatei familii condolențele nóastre cele mai sincere. —o — Programați! de luptă ar fi catolicilorfi. Șefulă catoliciloră maghiari, contele Ferdinand Zichy, espune în următorele puncte programul de luptă ală catolicilor : 1) Luptă contra proiectelor bisericesci restante, întru câtă ele vatămă interesele catolicismului şi ale naţiunei maghiare; 2) La casă, dacă aceste proiecte ar fi primite, atunci să se conţinu acţiunea pornită pentru împiedecarea sancţionărei lor ; 8) Continuarea organisărei începute în ţara întregă, în sate, oraşe şi comitate; 4) Opoziţie hotărîtă reformei administrative ; 5) Luptă contra politicei financiare şi economice a actualului guvern; 6) Înscrierea în lege a reducerei censului electorală; 7) Rezolvarea cestiunei naţionalităţiloră pe basa legii şi a echităţii; 8) Luptă contra tuturoră instiinţeloră, ce tindă contra pactului dela 1867. —6— Manevrele române. Foile din Bucuresci scriu, că revista ce a avută locă Joi, lângă Văslui, a reuşită pe deplină. Timpul era forte favorabilă; totă câmpia şi dealurile din prejură erau acoperite de lume, care venise din toate părţile spre a asista la defilarea trupelor. Spectacolulă era măreţă şi umplea de mândriă inima oricărui bună Română. Era o frumseţă de a vedea diferitele detaşamente defilândă cu o exactitate perfectă în mişcări. Nici urmă de obosală nu se vedea pe faţa ostaşilor, cu toate marşurile destulă de lungi, pe cari le făcuseră în cursul a celor cinci cifre de manevre. M. S. Regele, însoţită de Principii străini, de ataşaţii militari şi de ună strălucita stată-majoră, a primită defileulă trupelor, în numără de aproape 28.000 de omeni, de pe o mică înălţime, şi a manifestata în mai multe rânduri satisfacţiunea sa. Mai ales, vânătorii, o parte din infanterie şi artileria au fost admirate. Caii cavaleriei păreau puțină osteniți, dar cu toate acestea unele escadroane s'au presentată într’o stare perfectă. Vineri s’a făcută o revistă de onoare impunetoare; 57 batalioane, formate în coloane, presentau iloniă de aproape 3 km.; 24 baterii, 32 escadroane și numerose servicii, cari însoţescă armatele moderne complectau acâstă frumosă întregime de trupe române. Infanteria a defilată pe batalioane în glotă, artileria pe baterii şi cavaleria pe escadroane, şi cu toate aceste defileulă a ţinută 2 ore. Revista s’a terminată printr’o şarjă strălucită esecutată de câte optă regimente de cavaleria în liniă desfăşurată, care a fostă oprită odată la 1000 paşi de Majestatea Sa şi de numerosară publică, care a asistată la acestă splendidă spectacolă. Starea sănătăţii trupelor este absolută perfectă. Nu e nici ună bolnavă.o — Contra regalielorfi. Dilele trecute s’a întâmplată în comuna Silivaşă din comitatul Solnoc-Dobeca o răsvrătire a poporului contra arândatorului de regale Krâmi, care apasă poporulă în modă nemilosă. A eşită la faţa locului gendarmeria, pentru a linişti poporulă, dar în zadară. Gendarmii nemiloşi au trasă cu armele asupra loră. Ţăranii români Alexa Olteană şi Petru Olteană au fostă răniţi de morte; mulţi au fostă răniţi mai greu şi mai uşoră. — La noi, se vede truba, nemulţămirea poporului a ajunsă să se vindece cu glonţură şi cu sabia şi în locă de-a se face dreptate celor jăfuiţi, se iau în apărare jăfuitorii. Tristă semnă ală timpului. —o Bancă nouă în Cluşin. Foile unguresci din Cluşin aducă scirea, că acolo se va înfiinţa o nouă bancă, cu ună capitală fundaţională de doue milioane corone. In direcţiune figurază mai mulţi conţi şi baroni din Ardeală. —p — Starea Ţarului. Corespondentală din Petersburg ală cjiarului englesă „Standard“ comunică acestei foi, că Dr. Sacharjin ar fi cmisă Ţarului următărele: „Boia Majestăţii Voastre e incurabilă. Cu grije şi atenţiune puteţi să vă lungiţi câteva luni încă viaţa. Nu este bine însă să vă închipuiţi, că după oarecare timpă nu Vă va folsi nici o doftoriă“. — In Petersburg se facă pregătiri pentru a înlocui pe Ţară cu principele moştenitoră şi pentru constituirea unui consiliu de stată, în fruntea căruia ar sta marele duce Mihailă. Probabilă, că Ţarevici va lua îndată comanda supremă a armatei. — p— Polonii şi Germanii. Din Berlină se telegrafiază, că ministrul ei germană de culte a călătorită în Posen. Se vorbesce, că acâstă călătoriă s’a făcută cu scapă, să ia disposiţiuni pentru eliminarea limbei polone din şcolele poporale polone. — Au învăţată doră şi Nemţii lui Bismark dela Ungurii lui Trefort-Csâky ? — o— România şi Serbia. Cetimă în „Timpură“ de ieri. Se vorbesce din nou prin citare de afacerea contractului dintre regia monopolurilor române şi regia sârbască, privitoră la sare, şi unii confraţi au anunţată chiar ruptura relaţiunilor diplomatice între România şi Serbia. Aceşti confraţi s’au grăbit, anunţândă, că s’au întreruptă deja relaţiunile nóstre cu Serbia, pentru-că încă e speranţă de o amicală înţelegere în acâstă cestiune, în care, cum se scie, totă dreptatea e de partea nostră. După cum suntemă informaţi, deşi răspunsulă verbală ală ministrului sârbescă era defavorabilă afacerei şi nu corăspundea modului cum o privesce guvernulă nostru şi d-lă ministru de esterne, totuşi, după nouă esplicaţiuni, n’ar fi tocmai imposibilă, ca guvernulă d-luiNicolaevici să revină la disposițiunî favorabile, cari să satisfacă pe deplină interesele în jocă. In totă casulă atitudinea guvernului și a d-lui ministru de esterne în acâstă cestiune merită toate laudele, mai alesă când se voră cunoasce toate amănuntele și în specială cele relative la modulă de a se afirma superioritatea nostră sub toate rapoartele asupra Serbiei. —p -Sartea proiectelor ei respinse. „Budapesti Hírlap“ primesce „din isvoră competentă“ scriea, că guvernulă va înainta dietei la începutul săptămânei viitoare proiectele respinse, pentru a fi desbătute din nou. Guvernulă se încrede în aceea, că dieta nu-i va face nici o piedecă. In casulă acesta toi în săptămâna viitoare proiectele vor fi trimise urăşi camerei magnaţilor, spre votare. Guvernulă — orice numita fotă — e sigură, că va reuşi. Difterita şi versatula bantuc la Turda şi împrejurime între copii, secerândă multe victime. -o — „Regina şi Irtaba maghiară“. Foile unguresci spună, că împărătusa-regină s’a îndrăgită grozavă de dialectură ardelenescă ală limbei maghiare.. Augusta domnă să fi declarată damei de curte, contesa Mikes, că pe viitoră nu doresce se vorbesc cu ea decâtă unguresce. „Limba maghiară din Ardeală, e așa de frumosă, încâtă mie mi se pare cea mai curată. Mi-ar plăca să mă esercieză în acastă limbă“, scrise împărătusa-regină. —o— Tobe nouă în armată. In armata comună se voră introduce în curândă, în locuia tobelor, de pănă acum, tobele de aluminiu, despre cari s’a constatată, că suntă multă mai uşure şi au ună sunetă mai plăcută ca cele vechi. Mai au şi avantagiulă, că pe lângă puţină ostenală se potă ţine întotdâuna curate. După garnisona din Viena nouăle tobe se voră introduce mai întâiu la corpulă de armată din Budapesta, după care voră urma celelalte. —p — Castelar la Roma. Din Madridă se scrie, că renumitulă scriitoră spaniolă Emil Castelar va merge la Roma, să cară Papei iertare pentru atacurile, cea îndreptată în contra bisericei catolice. —p— Societatea de lectură „Alexi Şincai“ a teologilor din Gherla s’a constituită pe an. socl. 1894/5 în următorulă modă : Conducătorul societăţii: d-l. Dr. Al. Ghetie, prof. de teologie ; preşedinte: Danilă Aluaşă al. IV; v.preşedinte: Dionisiu Vajda cl. IV; notarulă corespondenţeloră : Teodoră Brehariu cl. III; notarulă şedinţeloră Elie Gordonă cl. II; cassară: Alimpiu Coste cl. III; biblotecară: Aug. Mândruţă cl. III; archivară: Victoră Vasvari cl II.; controloră: Ieronimă Groze cl. II. — oTeatru germană. Piesa „Die goldene Spinne“ (Paingenulă de aură) de Schönthan care s’a jucată cu atâta succesă în Carltheater din Viena, s’a predată și aici Miercuri sara. Cu acâstă ocasiune neamă convinsă, că puterile angagiate de directorulă Wolf suntă bine alese și în stare a daună ensamble pe deplină mulţămitură. O achisiţiune dintre cele mai bune este dra Jenbach, care ca Lenny şi-a predată rolulă escelentă. O figură foarte plăcută pe scenă. O predare viuă, o pronunciaţiune clară şi multă temperamente : acesta este caracteristica tinerei artiste. Cu multă dibăciă şi-a jucată rolulă său, ca Klingenberg tatălă, regisorulă d-lă Weissmüller. Ni s’a părută numai, că câte odată camesagerâză puţină. Ceilalţi actori, între cari în deosebi d-lă Baurr, ca friser, şi au jucată bravă rolurile. — Mâne Sâmbătă 13 i. c. se va representa „Des Meeres und der Liebe Wellen“ poesia dramatică în 5 acte de Grillparzer. ro — Câştigulu principalii ală loteriei esposiţiei din Lemberg este de 60,000 fi., cari se plătescă imediată numai cu 10°/0 scăpâmântă. Atragemă atenţiunea on. cetitori, că tragerea va fi irevocabila la 16 Octomvre. Omorii oribilii. In săptămâna trecută s’a întâmplată la granița de cătră România mă omoră oribilă. După foile unguresci, lucrulă s’a petrecută astfelă: Vre-o 5—7 Săcui din comuna Oşdula s’au dusă cu carăle în pădure, ca să fure lemne. Fiindcă pe teritoriilă României lemnele suntă mai frumose, ei trecură graniţa şi începură să taie lemne din pădurile române. Când erau pe isprăvite, eră că sosesce proprietarulă pădurei, care era ună cetăţână română, însoţită de ună vânătoră. Aceştia deţinură pe prevaricanţî, dar după repeţite rugări, proprietarului pădurei i se făcu milă de ei şi-i liberă sub condiţiunea, ca să depună o cauţiune de 300 franci. Unul dintre Săcui fu oprită cu cară cu tată, or ceialalţi plecară spre casă, ca să