Gazeta Transilvaniei, octombrie 1894 (Anul 57, nr. 215-238)

1894-10-01 / nr. 215

Pagina 2 o ţinută favorabilă Româniloru din parate congresului internaţională de pace, care era întrunită acolo: ei înşi­şî tîrîrâ acuma o ces­­tiune atâtă de delicată înaintea forului dele­­gaţiuniloru, pentru de a-ş­î procura in faţa in­­tregei Europe — o lecţiune ruşinos». Ast­­fel, la dânşii şovinismulă naţională erăsî odată a­tacată în capă resonală politică. Căştigulu dintr acesta îlu au — Românii din Ungaria, carî potă se reprivescă cu deosebită îndestu­­lire la şedinţele delegaţiuniloră din esto­ană. Adresă de recunoştinţă. Domnului V. A. Urechia ’i s’a trimis­ din partea femeilor­ ro­mâne braşovene următorea adresă : Ilustre Domnule! Intre cei ce cu atâta admiraţiune au urmărită şi urmărescă lupta neobosită şi plină de devotamentu, ce Domnia-Vostră desfăşuraţi pentru apărarea causei nóstre sfinte, suntemă şi noi, femeile române din Braşov­. Succesele îmbucurătore, ce le-au ra­portată nobilele şi marinimosele Vostre stă­ruinţe înaintea străinătăţii, ne îndemnă a Vă aduce omagiile recunoscinţei noastre ce­lei mai sincere. Fiţi convinsă, Ilustre Domnule, că va­lorosul ă concursă, ce-lă daţi causei noastre, va servi numai spre încuragiare şi însufle­ţire celor­ ce luptă pentru recăştigarea drep­­turilor­ şi a libertăţii noastre naţionale. Să trăiţi! Să trăiască apărătorii liber­tăţii poporelor­, pe care Domnia-Voastră o propovăduiţi cu atâta bravură şi devota­­mentă! B r a ş o v­ă, 29 Septemvre 1894. Acsente Efrosina, Baiulescu Elena, Baiulescu Dr. Maria, Baiulescu B. Mana, Bărbucianu Maria, Bârseanu Catinca, Bidu Otilia, Bir­ea Irina, Bologa Lucia, Bog­dană Elena, Branisce Maria, Burdujoiu Maria, Cristu Maria, Ciurcu Zoe, Chi­­chionban G. Reveca, Damiană Zoe, Dia­­mandi Manole Maria, Dima Zoe, Duşoiu Agnes, Duşoiu Maria, Eremia Maria, Flo­­riană Ana, Goldişă Viola, Glodaru Fi­­lotea, Vlasievici Policsenia Lemenyi Iuliana, Moldovanu Hermina, Moldovanu Elena, Mocanu Elena, Mureşianu Elena, Mun­­teanu Mana, Nastasi L. Maria, Bicolau Carolina, Navrea Elvira, Orghidană Elena, Bantu C. Ana, Petricu Zoe, Popă Vilma, Popă Ludovica, Popă Polina, Popă Hareti, Popovici A. Elena, Popovici Susana, Po­povici N. Maria Popovici Catinca, Popea Maria, Priscu Elena, Petrescu Ana, Puș­­cariu Catinca, Rădulescu Ecaterina, Săbâ­­deanu I. Elena, Secăreanu Maria, Seninei­ I. Sofia, Sfetea Elena, Spuderca Sofia, Stinghe St. Maria, Voina Elena, Üveges V. Melania, Zănescu A. Maria, Vlaicu A. Virginia, Zănescu Eugenia. „Voinţa regelui44. Intr’o scrisoare datată din Budapesta „Neue Freie Presse“ de la 10 Octomvre dă espresiă convingerei, că sesorală politică şi-a ocupată­arăşi locuia căutărei după ma­joritate. Fata vienesă crede, că magnaţii au luată scrie, pe cale neobicinuită pănă acum, că continuarea luptei bisericesci-politice nu află nici­decum răsunetă la locuia încătro îşi indreptază ei privirile, adecă la curte. Faptă e, că la votarea de alaltăieri, mai mulţi membrii din camera magnaţiloră s’au depărtată din sala desbateriloră. „ Wiener Abendblatt“ ţine de neîndo­­ială, că schimbarea atitudinei camerei mag­­naţiloră este a­ se atribui declaraţiuniloră monarchului, ce le-a făcută în cercre la prân­­ciură dela curte. De atunci se scie, că mo­­narchulă a declarată membriloră din opo­­siţiă ai camerei magnaţiloră, că acum, după­­ce căsătoria civilă a fostă primită şi de acesta cameră, ar fi timpulă a renunţa la încordarea lupteloru în Gestiunile bisericesci­­politice. Monarchuilă — dice numita foia—a atrasă atenţiunea asupra reformei adminis­trative. In urma acesta br. Franciscă Nopcea şi alţii s’au presentată la desbatere şi au votată pentru proiectele guvernului. Ast-felă s’a întâmplată, — continuă faia vienesă — că GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 215—1894 poiectulă despre religia copiiloră a întru­nită majoritatea. „Wiener Abenblatt se ocupă apoi de recepţiunea Evreiloră şi crac®r că în Unga­ria suntă mulţi, cari susţină, că bancele suntă esclusivă în mâna Evreilor­. Cu toate aceste e semnificativă, că conţii Andrăssy Aladár, Ferdinand Zichy şi Philavicini, toţi directori de bănci, au votata contra re­­cepţiunei. SOIRILE DILEI.­I — 30 Septemvre.­­ Ionu Florianui. Din Odorheiulă să­­cuescă primimă dureroasa scrie telegrafică, că ultimulă preşedinte de tribunală română, ce l’amă avută în persona vrednicului băr­­bată lână Floriană, după suferinţe mai în­delungate a răposată adî în etate de 66 ani. Floriană s’a bucurată de simpatiă generală înaintea tuturoră cunoscuţiloră săi. Ca funcva­ţionară, elă a fostă omulă celă mai dreptă şi conscienţiosă, prin ceea ce cu deosebire înaintea Românilor, a devenită forte sti­mată şi iubită. Ca grăniţeră năsăudeană, regretatură Floriană şi-a câştigată în de­­cursul­ îndelungaţilor­ ani, câtă a petrecută acolo ca funcţionară, merite mari pentru fondurile graniţerilor­ români dela Năsăudă. Românii vor­ aminti cu recunoscinţă nu­mele acestui bărbată, care pe lângă toate greutăţile, ce­a avută să le întimpine în viaţă ca funcţionară ungurescă, a rămasă dela începută pănă la sfîrşită fiiu cre­­­dinciosă ală poporului din care s’a năs­cută. Imormentarea lui se va săvîrși mâne în Sibiiu. — împărtășind­ă durerea causată prin acâstă perdere, adresămă întristatei familii condolențele nóastre cele mai sin­cere. —o — Programați! de luptă ar fi catolicilorfi. Șefulă catoliciloră maghiari, contele Ferdi­nand Zichy, espune în următorele puncte programul­ de luptă ală catolicilor­ : 1) Luptă contra proiectelor­ bisericesci res­tante, întru câtă ele vatămă interesele ca­tolicismului şi ale naţiunei maghiare; 2) La casă, dacă aceste proiecte ar fi primite, atunci să se conţinu acţiunea pornită pen­tru împiedecarea sancţionărei lor­ ; 8) Con­tinuarea organisărei începute în ţara în­­tregă, în sate, oraşe şi comitate; 4) Opo­­ziţie hotărîtă reformei administrative ; 5) Luptă contra politicei financiare şi eco­nomice a actualului guvern­; 6) Înscrierea în lege a reducer­ei censului electorală; 7) Re­zolvarea cestiunei naţionalităţiloră pe basa le­gii şi a echităţii; 8) Luptă contra tuturoră instiinţeloră, ce tindă contra pactului dela 1867. —6— Manevrele române. Foile din Bucu­­resci scriu, că revista ce a avută locă Joi, lângă Văslui, a reuşită pe de­plină. Timpul­ era forte favorabilă; totă câmpia şi dealurile din prejură erau aco­perite de lume, care venise din toate păr­ţile spre a asista la defilarea trupelor­. Spectacolulă era măreţă şi umplea de mân­­driă inima ori­cărui bună Română. Era o frumseţă de a vedea diferitele detaşamente defilândă cu o exactitate perfectă în miş­cări. Nici urmă de obosală nu se vedea pe faţa ostaşilor­, cu toate marşurile destulă de lungi, pe cari le făcuseră în cursul a celor­ cinci cifre de manevre. M. S. Regele, însoţită de Principii străini, de ataşaţii militari şi de ună strălucita stată-majoră, a primită defileulă trupelor, în numără de aproape 28.000 de omeni, de pe o mică înălţime, şi a manifestata în mai multe rânduri satis­­facţiunea sa. Mai ales, vânătorii, o parte din infanterie şi artileria au fost­ admirate. Caii cavaleriei păreau puțină osteniți, dar cu toate acestea unele escadroane s'au pre­­sentată într’o stare perfectă. Vineri s’a fă­cută o revistă de onoare impunetoare; 57 ba­­talioane, formate în coloane, presentau ilo­­niă de aproape 3 km.; 24 baterii, 32 esca­­droane și numerose servicii, cari însoţescă armatele moderne complectau acâstă fru­­mosă întregime de trupe române. Infanteria a defilată pe batalioane în glotă, artileria pe baterii şi cavaleria pe escadroane, şi cu toate aceste defileulă a ţinută 2 ore. Revista s’a terminată printr’o şarjă strălucită esecutată de câte optă regi­ment­e de cavaleria în liniă desfăşurată, care a fostă oprită odată la 1000 paşi de Majestatea Sa şi de nume­­rosară publică, care a asistată la acestă splen­didă spectacolă. Starea sănătăţii trupelor­ este absolută perfectă. Nu e nici ună bolnavă.­­o — Contra regalielorfi. Dilele trecute s’a întâmplată în comuna Silivaşă din comitatul­ Solnoc-Dobeca o răsvrătire a poporului con­tra arândatorului de regale Krâmi, care apasă poporulă în modă nemilosă. A eşită la faţa locului gendarmeria, pentru a li­nişti poporulă, dar în zadară. Gendarmii ne­miloşi au trasă cu armele asupra loră. Ţă­ranii români Alexa Olteană şi Petru Ol­teană au fostă răniţi de morte; mulţi au fostă răniţi mai greu şi mai uşoră. — La noi, se vede truba, nemulţămirea poporului a ajunsă să se vindece cu glonţură şi cu sabia şi în locă de-a­ se face dreptate celor­ jă­­fuiţi, se iau în apărare jăfuitorii. Tristă semnă ală timpului. —o­ Bancă nouă în­ Cluşin. Foile ungu­­resci din Cluşin aducă scirea, că acolo se va înfiinţa o nouă bancă, cu ună capitală fundaţională de doue milioane corone. In di­recţiune figurază mai mulţi conţi şi baroni din Ardeală. —p — Starea Ţarului. Corespondentală din Petersburg ală cjiarului englesă „Standard“ comunică acestei foi, că Dr. Sacharjin ar fi cmisă Ţarului următărele: „Boia Majestăţii Voastre e incurabilă. Cu grije şi atenţiune puteţi să vă lungiţi câte­va luni încă viaţa. Nu este bine însă să vă închipuiţi, că după oare­care timpă nu Vă va folsi nici o dof­­toriă“. — In Petersburg se facă pregătiri pentru a înlocui pe Ţară cu principele moştenitoră şi pentru constituirea unui con­siliu de stată, în fruntea căruia ar sta ma­rele duce Mihailă. Probabilă, că Ţarevici va lua îndată comanda supremă a armatei. — p— Polonii şi Germanii. Din Berlină se telegrafiază, că ministrul ei germană de culte a călătorită în Posen. Se vorbesce, că acâstă călătoriă s’a făcută cu scapă, să ia dispo­­siţiuni pentru eliminarea limbei polone din şcolele poporale polone. — Au învăţată doră şi Nemţii lui Bismark dela Ungurii lui Trefort-Csâky ? — o— România şi Serbia. Cetimă în „Tim­pură“ de ieri. Se vorbesce din nou prin citare de afacerea contractului dintre regia monopolurilor­ române şi regia sârbască, privitoră la sare, şi unii confraţi au anun­ţată chiar ruptura relaţiunilor­ diplomatice între România şi Serbia. Aceşti confraţi s’au grăbit, anunţândă, că s’au întreruptă deja relaţiunile nóstre cu Serbia, pentru-că încă e speranţă de o amicală înţelegere în acâstă cestiune, în care, cum se scie, totă drep­tatea e de partea nostră. După cum sun­­temă informaţi, deşi răspunsulă verbală ală ministrului sârbescă era defavorabilă afa­­cerei şi nu corăspundea modului cum o pri­­vesce guvernulă nostru şi d-lă ministru de esterne, totuşi, după nouă esplicaţiuni, n’ar fi tocmai imposibilă, ca guvernulă d-luiNi­­colaevici să revină la disposițiunî favora­bile, cari să satisfacă pe deplină interesele în jocă. In totă casulă atitudinea guver­nului și a d-lui ministru de esterne în acâstă cestiune merită toate laudele, mai alesă când se voră cunoasce toate amănuntele și în spe­cială cele relative la modulă de a se afir­ma superioritatea nostră sub toate rapoartele asupra Serbiei. —p -Sartea proiectelor ei respinse. „Buda­pesti Hírlap“ primesce „din isvoră compe­tentă“ scriea, că guvernulă va înainta die­tei la începutul­ săptămânei viitoare pro­iectele respinse, pentru a fi desbătute din nou. Guvernulă se încrede în aceea, că dieta nu-i va face nici o piedecă. In ca­­sulă acesta toi în săptămâna viitoare proiec­tele vor­ fi trimise urăşi camerei magnaţi­­lor, spre votare. Guvernulă — orice numita fotă — e sigură, că va reuşi. Difterita şi versatula bantuc la Turda şi împrejurime între copii, secerândă multe victime. -o — „Regina şi Irtaba maghiară“. Foile unguresci spună, că împărătusa-regină s’a îndrăgită grozavă de dialectură ardelenescă ală limbei maghiare.. Augusta domnă să fi declarată damei de curte, contesa Mik­es, că pe viitoră nu doresce se vorbesc­ cu ea de­­câtă unguresce. „Limba maghiară din Ar­­deală, e așa de frumosă, încâtă mie mi­ se pare cea mai curată. Mi-ar plăca să mă esercieză în acastă limbă“, s­crise împă­rătusa-regină. —o— Tobe nouă în armată. In armata co­mună se voră introduce în curândă, în lo­cuia tobelor, de pănă acum, tobele de alu­miniu, despre cari s’a constatată, că suntă multă mai uşure şi au ună sunetă mai plă­cută ca cele vechi. Mai au şi avantagiulă, că pe lângă puţină ostenală se potă ţine întot­dâuna curate. După garnisona din Viena nouăle tobe se voră introduce mai întâiu la corpulă de armată din Budapesta, după care voră urma celelalte. —p — Castelar la Roma. Din Madridă se scrie, că renumitulă scriitoră spaniolă Emil Castelar va merge la Roma, să cară Papei iertare pentru atacurile, ce­a îndreptată în contra bisericei catolice. —p— Societatea de lectură „Alexi Şincai“ a teologilor­ din Gherla s’a constituită pe an. socl. 1894/5 în următorulă modă : Con­­ducătorul­ societăţii: d-l. Dr. Al. Ghetie, prof. de teologie ; preşedinte: Danilă Aluaşă al. IV; v.­preşedinte: Dionisiu Vajda cl. IV; notarulă corespondenţeloră : Teodoră Brehariu cl. III; notarulă şe­dinţeloră Elie Gordonă cl. II; cassară: Alimpiu Coste cl. III; biblotecară: Aug. Mândruţă cl. III; archivară: Victoră Vasvari cl II.; contro­­loră: Ieronimă Groze cl. II. — o­­Teatru germană. Piesa „Die goldene Spinne“ (Paingenulă de aură) de Schönthan care s’a jucată cu atâta succesă în Carl­­theater din Viena, s’a predată și aici Mier­curi sara. Cu acâstă ocasiune ne­amă con­vinsă, că puterile angagiate de directorulă Wolf suntă bine alese și în stare a da­ună ensamble pe deplină mulţămitură. O achi­­siţiune dintre cele mai bune este d­ra Jen­­bach, care ca Lenny şi-a predată rolulă es­­celentă. O figură foarte plăcută pe scenă. O predare viuă, o pronunciaţiune clară şi multă temperamente : acesta este caracte­ristica tinerei artiste. Cu multă dibăciă şi-a jucată rolulă său, ca Klingenberg tatălă, regisorulă d-lă Weissmüller. Ni­ s’a părută numai, că câte odată cam­esagerâză pu­ţină. Ceilalţi actori, între cari în deosebi d-lă Baurr, ca friser, şi au jucată bravă ro­lurile. — Mâne Sâmbătă 13 i. c. se va re­­presenta „Des Meeres und der Liebe Wel­len“ poesia dramatică în 5 acte de Grill­parzer. ro — Câştigulu principalii ală loteriei es­­posiţiei din Lemberg este de 60,000 fi., cari se plătescă imediată numai cu 10°/0 scăpâmântă. Atragemă atenţiunea on. ceti­tori, că tragerea va fi irevocabila la 16 Octomvre. Om­orii oribilii. In săptămâna trecută s’a întâmplată la granița de cătră România m­ă omoră oribilă. După foile unguresci, lucrulă s’a petrecută astfelă: Vre-o 5—7 Săcui din comuna Oşdula s’au dusă cu carăle în pădure, ca să fure lemne. Fiind­că pe teritoriilă României lemnele suntă mai frumose, ei trecură gra­niţa şi începură să taie lemne din pădurile române. Când erau pe isprăvite, eră că so­­sesce proprietarulă pădurei, care era ună cetăţână română, însoţită de ună vânătoră. Aceştia deţinură pe prevaricanţî, dar după repeţite rugări, proprietarului pădurei i­ se făcu milă de ei şi-i liberă sub condiţiunea, ca să depună o cauţiune de 300 franci. Unul­ dintre Săcui fu oprită cu cară cu tată, or ceialalţi plecară spre casă, ca să

Next