Gazeta Transilvaniei, martie 1895 (Anul 58, nr. 47-72)

1895-03-01 / nr. 47

Pagina 2 ._________________ faţă de ei compătimirea străinătăţii. Ce pri­­vesce nedreptatea censului, articolul e fetei germane se provoca la împrejurarea, că afară de părţile Ardeiului, în ţara-mamă e în vigoare censu pe deplină egală. Ei în ţara-mamă locuescă aproape două milioane de Români, care după plăcere potă să-şi tri­mită în dietă 12 —15 deputaţi aleşi. Dacă însă considerăm Ardealul, ca atare, e adevărat, că censulă acolo e mai nefavorabilă, dar de altă parte Românii şi în privinţa numerică dis­pună de­ o majoritate atâtă de preponde­rentă, încâtă şi acolo din lupta electorală ar­e şi învingători în 12 — 15 cercuri elec­torale. „Articolul” continuă apoi din cuvântă în cuvântă: „Raporturile sunt, dor de na­tura, că Românii n’ar trebui decâtă să re­nunţe la pasivitate, — ca cela mai puţină socotindă — se dispună în dieta maghiară de celă puţină 25 deputaţi. Aceştia ar da ună grupă, de care ar trebui să ţină contă fie-care guvernă, şi ale cărui gravamene tot-deuna ar afla ascultare şi vindecare“. Acasa agitatorilor­ români în străinătate, că Românii ar fi eschişi din parlamentă, o numesc o articolulă de „minciună cutezată*, şi constată, că nu este mijlocă dela care ei s’ar reţine, când e vorba de a face efectă ieftină în străinătate. Articolul­ finesce astfel­: „Ei stau departe de uşile parlamentului, ce le stau deschise, ca pe trăcători să­­ facă a crede, că ar fi opriţi de-a întră în cameră şi de­­aşi valora acolo drepturile lor­ politice. Ei bine simtă, că plângerile loră buoluate în lume s’ar reduce la ună minim neînsemnată şi absoluta neinteresantă, decă ar renunţa la martiragiulă pasivităţii obstinate şi decă ar păşi în parlamentă cu cinste deschisă pentru causa loră“. Va­se 4i°ă Nâmţulă din Berlină ne invită cu totadinsulă în dieta cu­­metriloră lui din Budapesta, ca acolo se ne dlamă plângerile, şi ne asigurézâ de reuşită. Decâtă Românii din „erdélyrészek“ şi din „anyaor­szág“ suntă păţiţi deja, sciu ce plă­­tesce „asigurarea“ guverneloru un­guresc!, şi mai pe susit de tóte ei nu se simtă de locă îndemnaţi aşi părăsi terenulă luptei de acil, câtă vreme guvernulă şi dieta maghiară făurescă contra loră legi draconice esterminatore de limba şi naţionali­tatea română chiar în a­celă parla­mentă, unde ne invită ei prin gla­­sul­ feiei berlinese. Intrarea loră în­­tr’ună astfelă de parlamentă ar în­semna despreţuirea naţionalităţii şi a aspiraţiuniloră loră juste, ca po­pom cu trecută istorică şi cu drep­turi istorice la pămentulă pe care-lă locuescă şi pe care l’au aperatu în vremuri furtunose şi­ lu aperă şi artî cu sângele şi cu avutură loră, oraşă, respective în posiţiunile din jurulă Abrudului. Nu mai puţină bine i-a umblată inimicului cu vitezul, preotă Groza la Stiurţă, care l’a decimată rău într’o luptă înfocată, ce­a ţinută pănă nóaptea târdiu. Frântă şi bătută din tóate părțile, în ciorile clilei de 16 iunie și după 9 zile de lupte purtate cu mari pierderi, Kemény a dată ordină armatei, ce-i mai rămăsese, să se gatească de plecare. Mai înainte însă, elă a luată disposițiuni, ca ună despărță­mânt­­ ală oştirei sale să se arunce ultima oră asupra lui Groza, ca să-şi mascheze retragerea cătră Zlatna. Era o negură desa în acestă zi, când Kemény o porni la fugă ruşinosă, neobservată de ai noştri, decâtă mai târziu, când se depărtase o bună cale dela Abrudă. Pe drumă însă totuşi a fostă observată de Muntenii noştri şi la Valea­ Gerbului, Buciumanii i-au făcut să aibă clipe amare şi înfiorătore, căci aproape 200 din ostea fugară a lui Kemény, au fost­ ucişi pe locă. (Va urma). GAZETA TRAN­SI­V­ANIEI „Politik“ şi desbaterile din camera ungară. Piatul­ „Politik“ din Praga, vor­­bindă despre desbaterile recente bu­getare din camera ungară, cu care ocasiune şi elă accentueaza că „ca­­binetul­ Banffy este celă mai slabă dintre toate guvernele ungare de pănă acum“, atinge şi cestiunea naţiona­­lităţilor­, cficeielv urmatoarele: Afară de raporturile dintre partide, o născută mare interesă şi cestiunea naţionali­tăţilor», care cu ocasiunea desbaterilor­ s’a sufevată de repeţite­ ori. Contele Apponyi declara, că condiţiunea principală a ori şi­cărei politice bune, chiar şi faţă cu con­cetăţeni de limbă nemaghiară, este respec­tarea legii şi necondiţionata respectare a drepturilor­ de libertate stipulate în con­­stituţiune; şi contele Szapáry regreta, că representanţii naţionalităţiloră nu suntă de faţă în cameră, şi designa, ca cheiă a des­­legărei cestiunei naţionalităţiloră, o proce­­dere dréptá, o administraţia dréptá. Aceste însă, durere, suntă numai cuvinte frumoase, pe cari te­amă aucjită din gura celor­ mai mulţi politiciani maghiari. Chiar şi Desi­­deru Szilágyi, fostulă ministru de justiţiă şi actualulă preşedinte al­ camerei, afirma în vorbirea sa de la 14 ianuarie 1892, că guvernulă nu numai tolerază inştiinţele cul­turale „reale“ ale diferitelor­ rasse nema­ghiare, oile şi promovéza şi le sprijinesce (!!); şi fostul­ ministru de interne, Hieronymi, promisese în numele domnului şi măestru­­lui său Wekerle, la 1 iulie 1894, în Cojocna, că guvernul­ va lua în considerare pos­tulatele îndreptăţite ale naţionalităţilor­. Faţă cu punctele aceste însă, fo­losite de guvern, în termeni ca „in­­ştiinţe culturale reale“ şi „postulate în­dreptăţite“, conceptură naţionalităţiloră di­feră forte multă de celă­­lă guvernului. Naţionalităţile nemaghiare, durere, n'au de așteptata nimică dela nici ună guvernă ma­ghiară, fiă șefulă lui Bânffy, Apponyi seu Szapáry, ajungă la putere una sau cealaltă dintre partidele existente maghiare. Cu toate că contele Apponyi în vorbirea sa dela 22 Februarie (fise, că nu aprobă disconsi­­derarea și mijlocele, cu care baronulă Bánffy voiesce să susţină caracterulă naţională ală statului ungară, totu­şi, când şefulă actuală ală partidei naţionale ar şeda în fotolială de ministru-preşedinte, naţionalităţilor­ ne­maghiare nu li-ar merge întru nimică mai bine, decâtă sub Tisza, Szapáry, Wekerle şi acum sub Bánffy. Că ele nu au de spe­rată multă nici dela partida poporală nou formată, care a luată în programulă său deslegarea drepta a pestiunei naţionalităţi­­lor­, dovedesce discursulă maghiară-şovi­­nietă ală celui dintâiu deputată alesă pe basa acestui programă într’ună cercă elec­torală slovacă, Dr. Zelenyák. Prevenirea, care li s’ar arăta loră, e caracterisată prin aceea, că contele Szapâry voiesce, să le cedeze loră, cari doar au majoritatea în po­­poraţiunea statului, două-crec­ de mandate şi că totă acelă conte Szapáry a putută să declare între aprobările întregei camere, că „naţionalităţilor­ nu fi­e iertată să uite de poziţia favorabilă, în care se află în Ungaria“. In adevără, brutalitatea fostului fisoană ală comitatului Bistriţă-Năsăudă e totu­şî mai puţină răspingătore, decâtă fă­­țăria contelui Szapáry, ministrulă-președinte Bânffy a primită pro­punerea lui Thaly și Wekerle, declarândă tot­odată, că va lua toate disposițiunile de lipsă, a luatu cuvântul d. Horánszky, care cjise, că în cercurile interesate în cestiane s’au uită griji se­riose, că nu se vor­ putea face pănă în 1896 pregătiri în modă demnă pentru re­­putaţiunea naţiunei maghiare şi a ţării. Blă­­jise apoi, că află de absolută necesară, ca cestiunea acesta să se discute nu numai din punctă de vedere politică, ci şi din punctă de vedere financiară şi economică şi ruga pe guvernă, ca să pună cestiunea amănârei serbărilor» milleniuliu. După Horánszky vorbi Münnich Aurel atrăgândă atențiunea guvernului asupra cestiunei podurilor­ din capitală. Conte DcsServffy Aurel întrebá pe guvernă, că are budgetulă necesară pentru sărbățile milleniului? Dr. Wekerle vorbesce contra amânării, căci o amânare ar compromite totă aface­rea. Elă observă de altfel­, că amânarea esposiţiei milleniului ar fi împreunată cu mari pagube pentru singuratici, atâtă din capitală, câtă şi din provinciă. Ministrulă de comereiu Daniel nu crede de motivată amânarea esposiţiei mil­ionare, din potrivă elă este convinsă, că esposiţia se va pregăti la tim­pă şi va succede. Acesta o declară cu totă ho­­tărîrea. Contele Zichy E. crede, că esposiţia nu este într’atâtă regnicolară, câtă mai multă o esposiţiă a capitalei. Széll Kálmán aprobă propunerea lui Horánszky și dă espresiune convingerii sale, că nu suntă toate pregătite de ajunsă. In urmă ministrulă-preşedinte Bánffy şi naşulă său Tisza Kálmán combătură amânarea. „Hazánk“ ocupându-se de aceasta şe­dință a comisiunei regnicolare flice, că pă­rerea lui Horánszky este cu totul­ îndrep­tăţită în actuala stare politică şi parlamen­tară sdruncinată. „Nu e însă de locă opor­tună, a­ se amâna serbarea milleniului, căci aşa ceva ar strica atâtă înafară, câtă şi înăuntru naţiunei, cu viaţă politică şi socială din Ungaria trebue să fiă atâta putere, ca Maghiarulă să fie scutită de acastă ruşine“, d esclamă „Hazánk“. Milleniula maghiara. Starea politică şi parlamentară de că­rtată din Ungaria, luptele înfocate dintre partide, miseriile agrare şi financiare, au născută în unele cercuri politice din Pesta temerea, că sărbarea milleniului maghiară, în lipsa pregătirilor­ suficiente, ar suferi ună fiasco. Cu cestiunea acesta s’a ocupată chi­lele trecute comisiunea regnicolară esmisă pentru pregătirea sf­rbăriloră milleniului într’o şedinţă ţinută sub prezidenţia lui Széll Kálmán. După­ ce a vorbită Thaly in cestiunea ridicărei statuei lui Arpadă, după­ ce We­­kerle a susţinută, că suntă suficienţi 15— 20,000 fi. pentru fie-care statuă, şi după­ ce 28 Februarie. Contra congresului studenţilor­ ma­ghiari în Budapesta. Din incidentul­ ser­bării mileniului se va întruni în Budapesta ună mare congresă ală studenţilor”, la care vor­ fi invitaţi toţi studenţii de la univer­sităţile din străinătate. Fota germană „All­deutsche Blăter” scrie din incidentulă acesta ună articolă, în care ia posiţie contra par­ticipării studenţilor­ germani la Congresulă din Budapesta şi cjice la urmă. „Ar fi cu multă mai recomandabilă a merge la Congre­sulă generală ală studenţilor­ din Bucuresci. Prin acesta tinerimea germană şi-ar ma­nifesta cu multă mai simţită părerea faţă de asupritorii maghiari, decâtă decă s’ar re­­ţine a merge la Congresulă din Budapesta". —o- -Urmaşulii lui Albrecht. După solri sosite din Viena, e aprópe sigură, că ins­­pectoră generală ală armatei va fi archi­­ducele Reiner, comandantulă supremă de aeji ală Landwehr-ului austriacă. —o— Matriculele de stătu în comitatulă Cosiocnei. In adunarea dela 11 Martie a comitetului comitatensă din comitatulă Co­siocnei s’a făcută ună proiectă în ceea ce privesce purtarea matriculeloră de stată în acelă comitată. In sensulă proiectului, în oraşulă şi comitatulă Cosiocnei ar fi 66 de „cercuri matriculare“. Cercurile voră fi îm­părţite după notariate, afară de unele es­­cepţiuni. Cu conducerea matriculeloră voră fi însărcinaţi de regulă notarii, afară de caşurile, unde notariloră nu li­ se voră pute încredinţa matriculele fiă din causă că suntă prea ocupaţi, fiă „din cause personale“. Ca remuneraţiă pentru purtarea matriculeloră s’au destinată câte 200 fl. celoră ce suntă în oficiu, oi celoră ce nu simtă în oficiu câte 300 fl. la ană. In acestă comitată aşa­­dară purtarea matriculeloră va fi­ încredin­ţată mai cu sumă notariloră. Dintre solgă­­birăi suntă luaţi în proiectă numai celă dela Ormenisulă de Câmpia, dela Almaşiu şi dela Mociu; dintre învăţători numai 4 inşi suntă luaţi în prospectă, carî toţi suntă învăţători la şcolele statului. Restulă !pur­­tătorii oră de matricule voră fi recrutaţi din­tre notari. r­o — Camera magnaţi­lor­ va ţine cea mai de aproape şedinţă publică în 20 Martie­­. In şedinţa aceasta ar fi să se desbată pro­­iectulă de budgetă pe 1895, or în şedinţa următore cele două proiecte bisericesc­ po­litice. Boia micului principe Car­li. „Mo­nitorarea oficială“ publică următorulă bule­­tină asupra belei principelui Carola: „Joi, 23 Februarie, Principele Carola a căciută bolnavă da croup (diphteria laringelui). Boia s’a presintat şi cu caractere destulă de grave. D. doctor Babeşă, însdiinţată ime­diata, a făcută o injecţiune cu ser antidiph­­teric. Nóaptea urmatoare, iminenţa unei tra­­cheotomii, putându-se produce dintr’ună momenta într’aitulă, D. doctoră Leonte a fostă chiămată pentru a veghia împreună cu mine pe Miculă Principe“. z ziua de 24 Februarie, care dimineţa se anunţa mai bună, a lăsată încă multă de dorită, tem­peratura mănţinându-se ridicată şi dificul­tatea respiraţiunei continuândă; noaptea a fostă ceva mai liniştită. S’a făcută o nouă injecţiune cu ser antidiphteric, pe lângă tra­­tamentulă instituită deja. Ziua de astăzi, 25 Ferbuarie, a fostă cu multă mai bună. Temperatura, care s’a mănţinută la 38°5 a începută să scadă cătră sera. Respiraţiunea asemenea a devenită cu multă mai uşoră. S’a făcută o a treia injecţiune cu ser anti­diphteric. Esamenulă bacteriologică a de­monstrată esactitatea diagnosticului şi gra­vitatea lui. S’au găsită bacteriale speciale diphteriei asociate altor­ bacterii (strepto­coci). Durata maladiei, (care se anunţă sub auspicii atâtă de rele şi care ar fi trebuită să evalueze forte repede), pe de o parte, scăderea temperaturei (38°) cătră seră, pre­cum şi uşurarea simptare a respiraţiunei, pe de alta, ne permită a spera, că afară da complicațiuni posibile, dar au probabile pri­mejdia cea mare prin care a trecut Principele Carol poate fi considerată ca înlăturată. 25 Fe­bruarie 1895 10 ora sora. Dr. Cantacuzino. — In cjiua următore chiatele din Bucuresci au anun­țată, că micului principe îi este mai bine, trecândă peste crisă. Dar erî arăşi s’a­su­­cjită, că starea sănătăţii principelui Carolă inspiră nouă îngrijiri medicilor». M. S. Re­gina, principesa Maria si principele Ferdi­­nandă veghieză necontenită la patură co­pilului. Bolă nouă, medicină nouă. In Berlină s’a ivită o bolă nouă, care se pare a fi o specie a influenţei şi s’a constată mai alesă în partea Fridrichstadt a oraşului. Noua bolă consistă în aceea, că-i crescă omului nisce bube în gură, pe limbă şi în gâtă, cari facă imposibilă vorbirea şi înghiţirea mâncărilor­ mai vârtoase. Hă ține pe omă cam 6 — 8 dile, în care tim­pă îlă slăbesce de totă. Se 4‘De­­c& ©st® cantagiósa, pen­tru că în unele familii au căpătat’o câte patru inși de odată. — Totă acum s’a des­coperita în Anglia o nouă medicină, nu­mită „Baptista“, cu care homeopații en­glezi vindecă influenza cu succesă în timpă scurtă. După cum spune foia englesă „Ho­meopathic World“, „Babtista“ este totă aceea în contra influenţei, ce este serală la vindecarea difteritei. Patriarchului Brancovici aeusatu. Ia contra patriarchului sârbescă George Bran­­covici a înaintată la tribunalulă din Zom­­bor advocatulă Dr. Ioană Gruici acusă, că patriarchală ar fi înșelată și defraudată. Tribunalulă însă a­sistată procedura penală contra lui Brancovici pe motivulă, că fap­tele ponibile indicate în acasă deja simtă prescrise, astfelă că pe basa codului penală nu se potă pedepsi. -o — Interpelare în causa mineriloru dela Uióra. In şedinţa dela 9 Martie a dietei unguresci, deputatulă Horánszky Nándor presecta ministrului de finance plângerile muncitorilor­ dela minele de sare din Uióra, interpelându-lă tot­odată, dacă e aplicată a dispune, să se facă fără amânare o cerce­ Nr. 47—1895

Next