Gazeta Transilvaniei, august 1895 (Anul 58, nr. 170-193)
1895-08-01 / nr. 170
Macţinea. Administraţiunea, şi îi îngrădi 3ra.gov. piaţa raars Nr. 30. 8cn«ori nefrancate nu se primase. — M&nuscripte in Re .retrimet, I IKSERATE se primesc la Adminiatraţiune în Braşov şi la urmatoarele Birouri de anunciurî: în Viena: M. Lukes, Heinrich Schaiek, Rudolf Hesse, A. Oppeliks Nachfolger, Anton Oppetik, J. Danneber, în Budapesta: A. F. Goldbergerg, Eckstein Bernat, în Bucuresci: Agence Havas, Succursaie de Roumanie; în Hamburg: Károlyi de Liebmann. Preţul Inserţiunilor: o seria garmond pe e coloana 6 cr. sx 30cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina a 3-a o seriă 10 cr. sau 30 bani. „Sazeta“ iese în M-careni. Adicnamente pentru Austro-timbia: Pe un an 12 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe an. Pentru România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şăse luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumera la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. go lectori, ligamentul pentru Braşov administrațiunea, piața mare, Târgul Inului Nr. 30 etaglu î., pe un an 10 fl., pe acse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă. Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. .Un esemplar 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atât abonamentele cât şi incerţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 170. Braşov, Luni-Marţi, 1 (13) August. 1895. AISTUL LVUE. 85 Congresul naţionalităţilor. Lucrările congresului au culminat în programul comun de acţiune, pe care-l publicăm mai jos după textul original, în întrăgă estensiunea. Despre decursul congresului vom aduce un raport special amănunţit. Deocamdată împărtăşim după foile budapestane următorele: Congresul s’a deschis Sâmbătă, 10 August n., la orele 2 p. m. în sala „Oţelului Naţional“ prin d-l V. Mangra oare în vorbirea sa de deschidere esprima omagială recunoscinţă Maiestăţii Sale „fiindcă a conces, ca să ne adunăm la acest loc şi să ne consultăm asupra afacerilor, cari privesc independenţa nostră“ etc. După deschidere propuse a se alege ca preşedinţi: din partea Românilor George Pop de Băsescu, din partea Slovacilor Paul Mudron, şi din partea Serbilor Mihail Poht Desandci. In acelaşi sens vorbi apoi preşedintele slovac şi apoi cel sârbesc. Se aleseră notari d-nii advocaţi Dr. Ştef. Pop şi Pietrovici. Lua apoi cuvântul representantul poliţiei Chudy, care ciise în limba maghiară: „In vorbirile preşedinţilor s’a că membrii de faţă au venit aici ca representanţi ai naţionalităţilor. Protestez în contra acestei espasiunî. Cei de faţă pot fi membri, dar nu representanţi ai naţionalităţilor. Aici puteţi avea aşa der loc numai ca membri, dar nu ca representanţi ai naţionalităţilor. Vă rog s-o luaţi aceasta la cunoscinţă“. Observarea aceasta a comisarului poliţienesc a fost întâmpinată cu semne de disgust din partea membrilor. Mudron declara, că ei s’au presentat aici ca adeveraţi representanţi ai Slovacilor. Polit propune a se trimite din incidentul acestui congres o telegramă omagială Maiestăţii Sale. Membrii se ridicară, ei Stef. Pop ceti textul telegramei, care după ce se ceti şi în limba sârbă şi slovacă, fu primit şi espedat. La propunerea lui Polit, se alese apoi o comisiune de 45, care să studieze agendele congresului. In comisiune au fost aleşi între alţii: Dr. Dimitrie Vaida, I. Vlăduţ, Milan Popovici, Vas. Mangra, Dr. Gr. Ilea, Iuliu Crişan, Dr. Stef. Pop, Stef. Petrovici, Dum. Popa, Gav. Tripon, Dr. S. Moldovan, Dim. Ciuta, Iuliu M. Roşu, Dr. Val. Candrea, Andreiu Neran, Emil Todoran etc. Şedinţa se suspinde acum pentru o oră, or după redeschiderea şedinţei, la orele 4, se cete, ca proiect de resoluţiune, următorul program de acţiune, pe care-l recomanda spre primire, din partea Slovacilor Stefanovici, din partea Sârbilor G. Czvetis, oi din partea Românilor Dr. St. Pop. Programul. Membrii naţionalităţilor române sârbe şi slovace din Ungaria, adunate la 10 August 1895 în Budapesta, enunţă următorele: I. Alianţa română, sârbă şi slovacă declară, că va ţine la întregitatea ţărilor Coronei St.lui Ştefan în toate direcţiile sale. II. Respectând raporturile etnice şi desvoltarea istorică a Ungariei, în puterea cărora Ungaria nu este un stat căruia un singur popor ar putea să-i dea caracterul său naţional, ci numai totalitatea popoarelor ungare unite întru întreg poate da caracterul acestui stat. Românii, Slovacii şi Sârbii locuitori în Ungaria şi Transilvania, susţinând întregitatea ţărilor Coronei Satului Ştefan, voiesc să tragă din raporturile etnice esistente şi din desvoltarea istorică a Ungariei toate acelea consecvenţe, cari sunt trebuincioase pentru administrarea statului cu respect la susţinerea şi desvoltarea singuraticelor popoare ale Ungariei. III Natura statului ungar, produsă prin raporturile etnice şi prin desvoltarea istoriei, nu permite ca un singur popor, care nici nu formază majoritatea poporaţiunei, să-şi aroge dreptul de a-şi forma el singur statul; numai totalitatea popoarelor ungare are dreptul a se identifica cu statul, după cum acesta declarat este şi în legile esistente, in consecinţă aşa numita idee de stat naţional maghiar, arogând atributele statului numai pentru un singur popor, care este în minoritate şi cu ajutorul puterii de stat aquitaice, aservind astfel celelalte popoare ale Ungariei, cari sunt în majoritate, este în contrazicere cu raporturile etnice şi cu desvoltarea istorică a Ungariei, dar este totodatâ şi periclitarea condiţiunilor de esistenţă pentru celelalte popoare ale Ungariei, cari compun majoritatea ţerii. IV. In faţa acestei periclitări, care deja prin fapte se pregăteste a nimici condiţiunile de asistenţă ale celorlalte popoare ale Ungariei şi Transilvaniei, cari formează majoritatea ţării—Românii, Slovacii şi Sârbii din Ungaria şi Transilvania, susţinându-şi programele lor proprie naţionale de pănă aci, încheie alianţă pentru de a-şi apăra cu toate mijloacele legale naţionalitatea lor şi nădăjduesc, ca din acelaşi interes, la aceasta alianţă se vor alătura şi Ruşii (Rutenii) şi Germanii Ungariei, căci acastă alianţă nu conţine nimic ilegal, ci mai vârtos se insuesce cu toate mijloacele legale a pune Ungaria pe base firesc. Drept basă firescă este a se considera autonomia naţională în cadrul arondării comitatense. V. Acastă alianţă a naţionalităţilor nu eschide, ca fiecare naţionalitate, după împrejurările sale deosebite, să potă insui la o desvoltare proprie, şi spre scopul acesta naţionalităţile aliate îşi promit ajutor reciproc. VI. Popoarelor nemaghiare ale Ungariei, a măsurat hotarului graiului lor, să li se dea deplină libertate, astfel ca respectivelor teritorii autonome (comitate, oraşe, municipie, comune) prin aplicarea limbei naţionale la autorităţile administrative şi judiciare, să li se dea caracterul naţionalităţii respective. Unde însă limbile sunt amestecate, acolo, în interesul administraţiunei mai uşore, comitatele să fie arondate după limitele limbilor. VII. Din acest punct de vedere Românii, Slovacii şi Sârbii nu se pot mulţămi cu aşa numita lege a naţionalităţilor din anul 1868. Acastă lege, după cum se pare, a fost adusă numai ca să servescă de mască înaintea străinătăţii pentru pretinsa toleranţă faţă de naţionalităţi. De fapt acastă lege nu se ţine şi este cu totului ilusorie. Pănă când acestă lege a naţionalităţilor este în valoare, Sârbii, Românii şi Slovacii vor respecta-o ca lege, dar pretind de la potestarea statului, ca ea şi faţă de ei să fie respectată, ba încă să fie lărgită în favorul naţionalităţilor şi a egalei îndreptăţiri. Dacă vreodată naţionalităţile vor fi puse în posibilitatea de a fi representate în parlamentul ungar, ele vor insui la schimbarea legilor de naţionalitate de acum, în înţelesul principiilor autonomiei naţionale cuprinse în acest program, şi anume, ele vor insista, ca datorinţa statului de a sprijini cu mijloacele statului scopurile culturale ale diferitelor popoare din Ungaria, să se execute în toate detaliurile. VIII Naţionalităţile Ungariei sunt aduse în trista posiţie de a nu pute lua parte la legislativa statului ungar. Deoarece Ungaria este considerată, ca domeniul unui singur popor, puterea statului se insuieşte să dea parlamentului ungar caracterul representării unui stat naţional. Mânecând din acest punct de vedere, pentru Transilvania s’a creat o lege electorală nedreptă şi herendă, dar chiar după legea electorală din Ungaria proprie, cercurile electorale sunt astfel formate şi listele electorale de regulă astfel se compun, că alegătorii naţionalităţilor sunt delăturaţi şi striviţi la alegeri, apoi autorităţile administrative folosesc faţă de naţionalităţi astfel de mijloace herende de presiune şi dispoziţii brachiale, încât aşa ceva la alegeri nicăiri în Europa civilisată nu se poate întâmpla. Intre astfel de împrejurări, când dreptul sacru al libertăţii electorale a devenit ilustriu, Sârbii, Slovacii şi Românii, ca partide, sunt siliţi a se abţine deocamdată de la alegeri pentru parlament. IX. In legătură cu acesta, alianţa naţionalităţilor doresce introducerea sufragiului universal direct şi secret, doresce o arondare mai dreptă a cercurilor electorale, sistarea influinţării administrative la alegeri şi abrogarea acelor dispoziţii legislative, după cam omisiunea plătirei contribuţiei atrage perderea dreptului electoral. X. Deoarece în Ungaria nu există nici o lege pentru dreptul liberei întruniri şi asocieri, or ordinaţiunile ministeriale privitoare la acestă cestiune învechită şi echivocă, organele administrative le esplică şi aplică in mod arbitrar, aşa, că pentru adunările publice şi pentru formarea de asociaţiuni ale naţionalităţilor se pun în cale toate piedecile posibile şi pentru ele dreptul de întruniri şi asocieri aproape nu există, alianţa naţionalităţilor pretinde crearea unei legi precise şi democratice pentru dreptul de întruniri libere şi asocieri. XI. Deoarece prin sistemul actual autonomiile bisericeşci şi şcolare, garantate prin lege, au devenit ilustrii prin amestecul arbitrar din partea guvernului, alianţa naţionalităţilor cere respectarea autonomiei legale bisericesci şi şcolare şi lărgirea ei în înţelesul adevărat al autonomiei. XII. Considerând, că în Ungaria măreţa instituţiune a juriului există escepţional numai pentru afaceri de pressă, şi având în vedere, că dislocaţiunea acestor jurii este cu intenţiune astfel întocmită, că în afacerile de pressă ale nemaghiarilor judecă numai Maghiari cu sentimente duşmănose faţă de naţionalităţi, cari nici nu înţeleg limba nemaghiarilor, ceea ce dovedesce evident mutarea juriului dela Sibiiu la Cluşiu ; şi deorece astfel acastă instituţiune este falsificată şi îndreptată în contra oricărei mişcări mai libere a pressei naţionalităţilor, cari în acest chip sunt total despoiate de libertatea pressei, alianţa naţionalităţilor pretinde, ori dislocarea acestor jurii în astfel de localităţi, unde prin ridicarea instituţiunei dăunase a tălmaciului va fi cu putinţă a pertracta în limba originală a productului de pressă — ori sistarea totală a instituţiunei de juriu şi avisarea afacerii de pressă la tribunale regulare. XIII. Deoarece în Transilvania există o lege escepţională pentru afacerile de pressă, oră în Ungaria libertatea pressei este ştirbită prin impunerea cauţiunei, alianţa naţionalităţilor pretinde o lege unitară, pentru libertatea nelimitată a pressei. XIV. Alianţa naţionalităţilor doresce libertatea pe toate terenele, şi astfel în prima linie sa lupte pentru libertatea confesiunilor esistente. Din acest punct de vedere alianţa naţionalităţilor va lupta cu toate mijloacele legale pentru revizuirea legilor politice bisericesci, cu atât mai mult, că acestea sunt îndreptate în contra vieţii naţionale a singuraticelor popoare. XV. Naţionalităţile ungare doresc repre- Seîntarea intereselor iar prin un ministru denumit de Coronă, după chipul cum este representată Croaţia şi Slavonia prin un ministru fără resort. XVI. Pentru ajungerea scopurilor propuse, şi în vederea unei conduceri unitare, alianţa Slovacilor, Sârbilor şi a Românilor va fi reprezentată prin un comitet ales de delegaţii Sârbilor, Slovacilor şi ai Românilor, care comitet va fi compus din câte 4 membri din fiecare naţiune. XVII. Acest comitet va dispune cele de lipsă pentru efectuarea unei organizări viguroase, şi va îngriji ca din timp în timp şi la toate ocasiunile să se ridice protest contra politicei de desnaţionalizare a deţinătorilor actuali ai puterii de stat. XVIII. Comitetul va fi cu băgare de samă, ca buna înţelegere între singuraticele naţionalităţi să fie pacnit, şi totul să fie depărtat, ce ar pute ştirbi aceasta bună înţelegere. XIX. Pentru de-a clarifica marele public european, care nu este destul de orientat asupra raporturilor naţionale ale Ungariei, comitetul se va insula orienta pressă europană. XX. Congresul hotăresce a se întruni periodic şi încredinţază comitetul conducător de-a hotărî locul şi timpul şi de-a îngriji de convocarea lui. XXI. Comitetul convocător are să elaboreze încă înainte de întrunirea proximă a Congresului un Memorand, care in numele popoarelor representate prin aceasta alianţă, să expună pe deplin situaţiunea în scopul de a fi presentat Majestăţii Sale Imp. şi Reg.