Gazeta Transilvaniei, august 1895 (Anul 58, nr. 170-193)

1895-08-01 / nr. 170

Macţinea. Administraţiunea, şi îi îngrădi 3ra.gov. piaţa raars Nr. 30. 8cn«ori nefrancate nu se primase. — M&nuscripte in Re­­ .­retrimet, I IKSERATE se primesc la Admi­­niatraţiune în Braşov şi la ur­­matoarele Birouri de anunciurî: în Viena: M. Lukes, Heinrich Schaiek, Rudolf Hesse, A. Oppeliks Nachfolger, Anton Oppetik, J. Danneber, în Budapesta: A. F. Goldberg­erg, Eckstein Bernat, în Bucuresci: Agence Havas, Suc­­cursaie de Roumanie; în Ham­burg: Károlyi de Liebmann. Preţul Inserţiunilor: o seria garmond pe e coloana 6 cr. sx 30cr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina a 3-a o­­ seriă 10 cr. sau 30 bani. „Sazeta“ iese în M-care­ni. Adicnamente pentru Austro-timbia: Pe un an 12 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe an. Pentru România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şăse luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumera la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. go lectori, ligamentul pentru Braşov administrațiunea, piața mare, Târgul Inului Nr. 30 etaglu î., pe un an 10 fl., pe acse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă. Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. .Un esemplar 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atât abonamen­tele cât şi incerţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 170. Braşov, Luni-Marţi, 1 (13) August. 1895. AISTUL LVUE. 85 Congresul naţionalităţilor. Lucrările congresului au culminat în programul comun de acţiune, pe care-l publicăm mai jos după textul original, în întrăgă estensiunea. Des­pre decursul congresului vom aduce un raport special amănunţit. De­ocamdată împărtăşim după foile bu­­dapestane următorele: Congresul s’a deschis Sâmbătă, 10 August n., la orele 2 p. m. în sala „Oţe­lului Naţional“ prin d-l V. Mangra oare în vor­birea sa de deschidere esprima omagială recu­­noscinţă Maiestăţii Sale „fiindcă a conces, ca să ne adunăm la acest loc şi să ne consultăm asupra afacerilor, cari privesc independenţa nostră“ etc. După deschidere propuse a­ se alege ca preşedinţi: din partea Românilor George Pop de Băsescu, din partea Slovaci­lor Paul Mudron, şi din partea Serbilor Mihail Poht Desand­ci. In acelaşi sens vorbi apoi preşedintele slovac şi apoi cel sârbesc. Se aleseră notari d-nii advocaţi Dr. Ştef. Pop şi Pietrovici. Lua apoi cuvântul representantul poliţiei Chudy, care ciise în limba maghiară: „In vorbirile preşedinţilor s’a că membrii de faţă au venit aici ca representanţi ai naţionalităţilor. Protestez în contra acestei esp­asiunî. Cei de faţă pot fi membri, dar nu representanţi ai naţionalităţilor. Aici puteţi avea aşa­ der loc numai ca membri, dar nu ca representanţi ai naţionalităţilor. Vă rog s-o luaţi aceasta la cunoscinţă“. Observarea aceasta a comisarului po­liţienesc a fost întâmpinată cu semne de disgust din partea membrilor. Mudron declara, că ei s’au presentat aici ca adeveraţi representanţi ai Slovacilor. Polit propune a se trimite din inci­dentul acestui congres o telegramă omagială Maiestăţii Sale. Membrii se ridicară, ei Stef. Pop ceti textul telegramei, care după ce se ceti şi în limba sârbă şi slovacă, fu primit şi espedat. La propunerea lui Polit, se alese apoi o comisiune de 45, care să studieze agen­dele congresului. In comisiune au fost aleşi între alţii: Dr. Dimitrie Vaida, I. Vlăduţ, Milan Popovici, Vas. Mangra, Dr. Gr. Ilea, Iuliu Crişan, Dr. Stef. Pop, Stef. Petrovici, Dum. Popa, Gav. Tripon, Dr. S. Moldo­van, Dim. Ciuta, Iuliu M. Roşu, Dr. Val. Candrea, Andreiu Neran, Emil Todoran etc. Şedinţa se suspinde acum pentru o oră, or după redeschiderea şedinţei, la orele 4, se cete, ca proiect de resoluţiune, urmă­torul program de acţiune, pe care-l reco­manda spre primire, din partea Slovacilor Stefanovici, din partea Sârbilor G. Czvetis, oi din partea Românilor Dr. St. Pop. Programul. Membrii naţionalităţilor române sârbe şi slo­vace din Ungaria, adunate la 10 August 1895 în Budapesta, enunţă următorele: I. Alianţa română, sârbă şi slovacă de­clară, că va ţine la întregitatea ţărilor Co­ronei St.­lui Ştefan în toate direcţiile sale. II. Respectând raporturile etnice şi des­­voltarea istorică a Ungariei, în puterea că­rora Ungaria nu este un stat căruia un singur popor ar putea să-i dea caracterul său naţional, ci numai totalitatea popoare­­lor ungare unite întru întreg poate da ca­racterul acestui stat. Românii, Slovacii şi Sârbii locuitori în Ungaria şi Transilvania, susţinând întregitatea ţărilor Coronei Sa­tului Ştefan, voiesc să tragă din raporturile et­nice esistente şi din desvoltarea istorică a Ungariei toat­e acelea consecvenţe, cari sunt trebuincioase pentru administrarea statului cu respect la susţinerea şi desvoltarea sin­guraticelor popoare ale Ungariei. III Natura statului ungar, produsă prin raporturile etnice şi prin desvoltarea isto­riei, nu permite ca un singur popor, care nici nu formază majoritatea poporaţiunei, să-şi aroge dreptul de a-şi forma el singur statul; numai totalitatea popoarelor ungare are dreptul a­ se identifica cu statul, după cum acesta declarat este şi în legile esis­tente, in consecinţă aşa numita idee de stat naţional maghiar, arogând atributele statului numai pentru un singur popor, care este în minoritate şi cu ajutorul puterii de stat aquitaice, aservind ast­fel celelalte po­poare ale Ungariei, cari sunt în majoritate, este în contrazicere cu raporturile etnice şi cu desvoltarea istorică a Ungariei, dar este tot­odatâ şi periclitarea condiţiunilor de esistenţă pentru cele­l­alte popoare ale Ungariei, ca­ri compun majoritatea ţerii. IV. In faţa acestei periclitări, care deja prin fapte se pregăteste a nimici condi­­ţiunile de asistenţă ale celor­lalte popoare ale Ungariei şi Transilvaniei, cari formează majoritatea ţării—Românii, Slovacii şi Sârbii din Ungaria şi Transilvania, susţinându-şi programele lor proprie naţionale de pănă aci, încheie alianţă pentru de a-şi apăra cu toate mijloacele legale naţionalitatea lor şi nădăjduesc, ca din acelaşi interes, la aceasta alianţă se vor alătura şi Ruşii (Rutenii) şi Germanii Ungariei, căci acastă alianţă nu conţine nimic ilegal, ci mai vârtos se in­­suesce cu toate mijloacele legale a pune Un­garia pe base firesc­. Drept basă firescă este a­ se considera autonomia naţională în cadrul arondării comitatense. V. Acastă alianţă a naţionalităţilor nu es­­chide, ca fie­care naţionalitate, după împre­jurările sale deosebite, să potă insui la o desvoltare proprie, şi spre scopul acesta naţionalităţile aliate îşi promit ajutor re­ciproc. VI. Popoarelor nemaghiare ale Ungariei, a măsurat hotarului graiului lor, să li­ se dea deplină libertate, ast­fel ca respectivelor teritorii autonome (comitate, oraşe, muni­­cipie, comune) prin aplicarea limbei na­ţionale la autorităţile administrative şi ju­diciare, să li­ se dea caracterul naţionalităţii respective. Unde însă limbile sunt ames­tecate, acolo, în interesul administraţiunei mai uşore, comitatele să fie arondate după limitele limbilor. VII. Din acest punct de vedere Românii, Slovacii şi Sârbii nu se pot mulţămi cu aşa numita lege a naţionalităţilor din anul 1868. Acastă lege, după cum se pare, a fost adusă numai ca să servescă de mască îna­intea străinătăţii pentru pretinsa toleranţă faţă de naţionalităţi. De fapt acastă lege nu se ţine şi este cu totului ilusorie. Pănă când acestă lege a naţionalităţilor este în valoare, Sârbii, Românii şi Slovacii vor res­pecta-o ca lege, dar pretind de la potes­­tarea statului, ca ea şi faţă de ei să fie respectată, ba încă să fie lărgită în fa­vorul naţionalităţilor şi a egalei în­dreptăţiri. Dacă vre­odată naţionalităţile vor fi puse în posibilitatea de a fi repre­­sentate în parlamentul ungar, ele vor in­sui la schimbarea legilor de naţionalitate de acum, în înţelesul principiilor autono­miei naţionale cuprinse în acest program, şi anume, ele vor insista, ca datorinţa sta­tului de a sprijini cu mijloacele statului scopurile culturale ale diferitelor popoare din Ungaria, să se execute în toate deta­­liurile. VIII Naţionalităţile Ungariei sunt aduse în trista posiţie de a nu pute lua parte la legislativa statului ungar. Deoarece Ungaria este considerată, ca domeniul unui singur popor, puterea statului se insuieşte să dea parlamentului ungar caracterul represen­­tării unui stat naţional. Mânecând din acest punct de vedere, pentru Transilvania s’a creat o lege electorală nedreptă şi he­­rendă, dar chiar după legea electorală din Ungaria proprie, cercurile electorale sunt ast­fel formate şi listele electorale de re­gulă ast­fel se compun, că alegătorii na­ţionalităţilor sunt delăturaţi şi striviţi la alegeri, apoi autorităţile administrative fo­losesc faţă de naţionalităţi ast­fel de mij­­loace herende de presiune şi dispoziţii bra­chiale, încât aşa ceva la alegeri nicăiri în Europa civilisată nu se poate întâmpla. In­tre ast­fel de împrejurări, când dreptul sa­cru al libertăţii electorale a devenit ilu­­striu, Sârbii, Slovacii şi Românii, ca par­tide, sunt siliţi a se abţine de­ocamdată de la alegeri pentru parlament. IX. In legătură cu acesta, alianţa naţio­nalităţilor doresce introducerea sufragiului universal direct şi secret, doresce o aron­dare mai dreptă a cercurilor electorale, sis­tarea influinţării administrative la alegeri şi abrogarea acelor dispoziţii legislative, după cam­ omisiunea plătirei contribuţiei atrage perderea dreptului electoral. X. Deoare­ce în Ungaria nu există nici o lege pentru dreptul liberei întruniri şi aso­cieri, or ordinaţiunile ministeriale privitoare la acestă cestiune învechită şi echivocă, organele administrative le esplică şi aplică in mod arbitrar, aşa, că pentru adunările publice şi pentru formarea de asociaţiuni ale naţionalităţilor se pun în cale toate piedecile posibile şi pentru ele dreptul de întruniri şi asocieri aproape nu există, alianţa naţionalităţilor pretinde crearea unei legi precise şi democratice pentru dreptul de întruniri libere şi asocieri. XI. Deoare­ce prin sistemul actual auto­­nomiile bisericeşci şi şcolare, garantate prin lege, au devenit ilustrii prin amestecul ar­bitrar din partea guvernului, alianţa na­ţionalităţilor cere respectarea autonomiei legale bisericesci şi şcolare şi lărgirea ei în înţelesul adevărat al autonomiei. XII. Considerând, că în Ungaria măreţa instituţiune a juriului există escepţional nu­mai pentru afaceri de pressă, şi având în vedere, că dislocaţiunea acestor jurii este cu intenţiune astfel întocmită, că în afa­cerile de pressă ale nemaghiarilor judecă numai Maghiari cu sentimente duşmănose faţă de naţionalităţi, cari nici nu înţeleg limba nemaghiarilor, ceea ce dovedesce evident mutarea juriului dela Sibiiu la Cluşiu ; şi deore­ce astfel acastă institu­­ţiune este falsificată şi îndreptată în contra ori­cărei mişcări mai­ libere a pressei na­ţionalităţilor, cari în acest chip sunt total despoiate de libertatea pressei, alianţa na­ţionalităţilor pretinde, ori dislocarea aces­tor jurii în astfel de localităţi, unde prin ridicarea instituţiunei dăunase a tălmaciului va fi cu putinţă a pertracta în limba ori­ginală a productului de pressă — ori sis­tarea totală a instituţiunei de juriu şi avi­­sarea afacerii de pressă la tribunale re­gulare. XIII. Deoare­ce în Transilvania există o lege escepţională pentru afacerile de pressă, oră în Ungaria libertatea pressei este ştirbită prin impunerea cauţiunei, alianţa naţionali­tăţilor pretinde o lege unitară, pentru li­bertatea nelimitată a pressei. XIV. Alianţa naţionalităţilor doresce liber­tatea pe toate terenele, şi astfel în prima linie sa lupte pentru libertatea confesiu­nilor esistente. Din acest punct de vedere alianţa naţionalităţilor va lupta cu toate mijloacele legale pentru revizuirea legilor po­­litice­ bisericesci, cu atât mai mult, că acestea sunt îndreptate în contra vieţii naţionale a singuraticelor popoare. XV. Naţionalităţile ungare doresc repre- Seîntarea intereselor iar prin un ministru denumit de Coronă, după chipul cum este representată Croaţia şi Slavonia prin un ministru fără resort. XVI. Pentru ajungerea scopurilor propuse, şi în vederea unei conduceri unitare, alianţa Slovacilor, Sârbilor şi a Românilor va fi reprezentată prin un comitet ales de de­legaţii Sârbilor, Slovacilor şi ai Românilor, care comitet va fi compus din câte 4 membri din fie­care naţiune. XVII. Acest comitet va dispune cele de lipsă pentru efectuarea unei organizări viguroase, şi va îngriji ca din timp în timp şi la toate ocasiunile să se ridice protest contra po­liticei de desnaţionalizare a deţinătorilor actuali ai puterii de stat. XVIII. Comitetul va fi cu băgare de samă, ca buna înţelegere între singuraticele na­ţionalităţi să fie pacnit, şi totul să fie de­părtat, ce ar pute ştirbi aceasta bună înţe­legere. XIX. Pentru de-a clarifica marele public european, care nu este destul de orientat asupra raporturilor naţionale ale Ungariei, comitetul se va insul­a orienta pressă eu­­ropană. XX. Congresul hotăresce a­ se întruni pe­riodic şi încredinţază comitetul conducător de-a hotărî locul şi timpul şi de-a îngriji de convocarea lui. XXI. Comitetul convocător are să elaboreze încă înainte de întrunirea proximă a Con­gresului un Memorand, care in numele po­poarelor representate prin aceasta alianţă, să expună pe deplin situaţiunea în scopul de a fi presentat Majestăţii Sale Imp. şi Reg.

Next