Gazeta Transilvaniei, martie 1896 (Anul 59, nr. 48-72)
1896-03-01 / nr. 48
Pagina 2. firea esposiției milenare. Abstrăgend dela aceea, că ei vor trimite deputation la esposițiă, în casa săsescă a satului, clădit la esposițiă, (un sat, în care vor fi representate toate tipurile de case și clădiri din Ungaria) se va celebra și o adeverata cununia teráneasca săsescă. Părechea mirilor va fi din Sighişora şi întreg convoiul de nuntă va fi transportat la Budapesta pe spesele guvernului. Căsătoria civilă se va încheia în satul esposiţiei milenare, şi tot acolo se va ţine şi ospăţul, pentru care se vor distribui anume bilete. Este forte regretabil, că tocmai Saşii se ofer, ca pentru plată să joace comedia Jidanilor din Pesta. ’Românii nu s'ar fi oferit la aşa ceva niciodată! „Sibenburgisch-Deutsches Tageblatt“, fără de-a combate mergerea convoiului de nuntă la mileniu şi încheiarea căsătoriei civile, înaintea publicului spectator, face privitor la acesta cestiune în numărul său de ieri următărele observări: Din cjiarele budapestane s’a lătit şi prin diarele din patriă spirea, că în satul clădit la esposifia milenară se va celebra o nuntă săsăscă, şi că mirii, după închearea căsătoriei civile, vor primi binecuvântarea preotului în biserica evangelică de pe piaţa esposiţiei. Păcechia mirilor poate fi cununată însă numai de cătră preotul evangelic al respectivei comune, de care se ţine, sau prin delegare, de cătră un alt preot evangelic. Şi apoi cununia este o ceremoniă cu mult mai seriosă, decât ca sS-’i trăsnască prin minte vr’unui preot evangelic al bisericei nostre — abstrăgend dela pedecele de drept cari s’ar ivi — se îndeplinască cununia ca de comediă, sau să delege pe cineva pentru un astfel de scop. SCIHILE DILEI. — 29 Februarie. Consistor şi guvern, „Fester Lloyd“ primeste din Arad cu data de 10 Martie următorea telegramă: „In şedinţa de actl a comisiunei administrative a comitatului Arad se născu o desbatere vehementă asupra afacerei învăţătorului Petru Costin, învinuit cu „agitaţiuni duşmănose patriei“. Inspectorul școlar Varjassy raporta, că consistorul gr. ov, la repetite urgenţe din partea guvernului, omora pe Costin din postul său, însă pănă la resolvarea recursului, totuşi îl lăsa încă în oficiu. „Acesta denotă“, zise Varjassy, „că consistorul jocă comedia faţă cu guvernul“. Comisiunea administrativă, ca autoritate şcolară, hotărî, ca fără a mai întreba pe consistor, să ridice pe Costin din funcţiune şi — eventual şi cu putere brachială să-l impedece d-a mai propune. — Se vede, că acusaţiunile şoviniste, ce ministrul de culte Wlassics le-a ridicat chilele trecute în dietă contra unor laşi timp furând şi înşelând la bani pe nobili. Pană când precupeţii au fost striviţi sub călcâiul nobilimei, ei formau în sînul lor o elită de omeni, cari în unire cu o parte din nobili s’au pus in fruntea mulţimei pentru causa sfântă a desrobirei celor asupriţi şi desmoşteniţi. Lupta acestor precupeţi cu lumea feudală a fost frumosă, plină de poesie, căci era plină de sacrificii. Dar după ce lupta s’a sfirşit în favoarea lor Sancio-Pancha s’a aşeetat în lumea boerilor şi a rupt orice relaţii cu mulţimea sdrenţurosă. Sub influenţa precupeţimai totul s’a schimbat în Europa. Cinstea cavaleresca — s’a prefăcut în contabilitate dupla; buna cuviinţâ — în îngâmfare; mândria — în linguşire, parcurile — în bostănării şi palaturile în hoteluri şi hanuri. Ce sunt regulele moralei curente? Idei romane despre stat, şi o constituţiune cu două puteri: salus popui şi chacun pour soi. Evengelia şi Bentham, religia şi Schopenhauer. Intregă morala societăței moderne constă în regula, că cel care n’are trebue se adune, or cel care are să păstreze, adunând mereu. Cestiunea politică dela 1848, crhea Bacunin, a devenit esclusiv o cestiune precupeţâscă. Viaţa societăţei pare un joc de bursă; totul astăcl nu e decât prăvălie, restaurant, cârciumă. Englesii aşa s’au obicinuit cu nomenclatura prăvăliei, încât numesc vechea lor biserică anglicană Old chop. Astăcjl toate nuanțele, toate partidele din lumea politică formează două lagăre mari: dintr’o parte sunt burghezii proprietari, din altă parte poporul muncitor. Unii sunt calici, alții plini de invidii. De aceea noi, revoluționarii de astăcjl, nu putem sta nici într’unul din aceste lagăre, căci nici palida nici invidia nu ne pot stimula ca să ne jertfim vieța. Regimul parlamentar modern, mai cjicea Bacunin, n’are nimic comun cu vechiulJommonlaw anglo-sacson. Europa modernă ara două trăsuri caracteristice, ambele sunt din prăvălie, de la tejghea. Dintr’o parte făţărnicia, din alta etalagiul. In Europa modernă totul a devenit simplu decor; aşa de pildă ţărănimea elveţiană e tot aşa de ignorantă ca şi cazacul din Ural, — posedă totuşi o spoială oarecare de civilisaţie. Aţi vorbit de sigur cu vr’un burghez elveţian! Nu-i aşa că aţi fost surprinşi ce ignorant e el? O educaţiă teoretică seriosă îi lipsesce cu desăvârşire, pentru că bietul om n’a avut timp s’o facă fiindcă şcola ’iar fi răpit mai mulţi ani, şi acesta ar fi fost dăunător intereselor prăvăliei. — La noblesse oblige, crmea Bacunin, lucru logic însă, că precum drepturile nobilimei au fost fantastice, tot aşa au fost şi datoriile sale; dar totuşi aceste datorii şi drepturi se considerau de obligatorii. Catolicismul impunea şi mai multe obligaţiuni. Gavalerii, şi cei credincioşi, când nu-şi îndeplineau obligaţiunile, simţeau remuşcărî de consciinţă; şi tocmai de aceea nu putea să se fixeze o normă a conduitei. Ei aveau obiceiuri şi moravuri, care nu erau simple decoruri, ci se considerau ca un fel de ideal. Lucru firesc, că noi, omenii de acum, n’aveam ce face cu acest ideal. Procesul nobilimei ca şi al catolicismului s’a sfirşit, ei sunt condamnaţi fără apel..... Eu voesc să ejie numai, că burghezimea n’are absolut nici o obligaţiune, şi idealul ei este : înavuţesce-te, folosesce-te de averea adunată şi vei trăi bine şi vei muri ca un bun cetăţean şi bun părinte de familie! Lumea cavalereasca şi cea catolică trebuia să pera, dar peirea sa n’a fost pregătită de burghezi, ci de ideologi revoluționari ca Ulrich von Hutten, ca Arnet Wolter, ca J. J. Rousseau, Schiller, Goethe. Burghezimea numai s’a folosit de munca lor intelectuală, şi s’a liberat nu numai de împăraţi, ci şi de ori-ce ideal. Etă dar în ce timp trist trăim noi! Atmosfera în care respirăm e fărie grea, de aceea eu unul respir mai liber în Italia şi Ispania, decât în Francia şi Anglia. Otă pentru ce în munţii Elveţiei m’am ascuns ca într’o mănăstire ! De altfel Michail Bacunin nici că putea ieşi pe aceste vremuri din Elveţia. In Italia dânsul era condamnat la munca silnică, în Francia la moarte, er în Germania ar fi fost arestat imediat şi remis în marile Rusiei. (Va urma.) GAZETA TRANSILVANIEI archierei români, au început să-şi facă efectul. De-altmia trelea era uşor de înţeles, că astfel de apusaţiuni nu vor putea servi, decât spre încuragiarea şoviniştilor de prin comitate, cari acum vor să dovedească lumei „patriotice“, că ei nu se vor lăsa a fi întrecuţi în şovinism de căpeteniile din Pesta. — Dorim să aflăm amănunte în cauză. Membrii Academiei române, d-nii vicar general I. M. Moldovan şi Al. Roman, au sosit de câteva zile în Bucuresci, ca să ia parte la lucrările Academiei. Alaltăeri a sosit acolo şi dl Vicenţiu Babeş. Acuse în contra unui medic. Din Timişora se telegrafeza, că la oficiul vicespanal al comitatului Timiş s’au înaintat nisce acusaţiuni forte sensaţionala în contra medicului Francisc Biasini din Buziaşi. Acusaţiunea e însoţită cu o mulţime de acte, din cari se vede, că Biasini a ordonat clienţilor săi bolnavi, mai ales însă copiilor opium şi alte medicamente tari în cantităţi mari, ce treceau peste maximul permis. împrejurarea acesta a pricinuit moartea mai multor bolnavi. Vice-spanul comitatului Timiş a înaintat afacerea ministrului de interne. ro— Ministrul preşedinte Banffy şi fiii sei. „Pol. Ert“, spune, că ministrul-preşedinte Banffy şi-a împărţit cuilele acestea moşiile sale din Ardeal între ceidoi fii ai săi, pe cari îi are de la prima sa soţie, baronesa Maria Kemény. Anume moşia dela Nuşfalău şi dela Ruşii de jos a dăruit-o fiiului său Dr. Francisc Banffy, actualmente locotenent de husari în Mediaş, al fiiului său Kâzmer, care e funcţionar la comitat în Aiud, căsătorit şi tată a doi copii,i s’au dăruit celelalte moşii din Ardeal. Ministrul-preşedinte şi-a ţinut pentru sine moşia dela Şimleu. Cădeţi amăgiţi. Doi cădeţi din institutul militar de la Kamenitz au fost amăgiţi de agenţi sârbesci, ca să fugă în Serbia. Autorităţile militare,făcând cercetări stricte, le-au putut da de urmă numai pănă în Semjin, unde în timpul din urmă se cjice că ar fi o mulţime de agenţi secreţi de ai guvernului sârbesc, cari mereu ţin conventicule ascunse. Cutremur de pământ. A 1i-noapte pe la orele 12 s’a simţit în oraşul nostru un cutremur de pământ destul de puternic, care după o mică pausă s’a repetat. Cutremurul a fost însoţit de un sgomot suteran de asemenea puternic. Nenorociri nu s’a întâmplat. Nouă vapoare române. Direcţiunea căilor ferate române va comanda în curând trei nouă vapoare mari de pasageri şi mărfuri. Două din aceste vapore vor face serviciul între Constanţa şi Constantinopole, or cel de al treilea va face serviciul între porturile Genua, Marsilia şi Anvers. Pe lângă aceste trei vapoare mixte se va comanda încă un număr de mai multe vapoare mari destinate esclusiv la transportul de mărfuri. De la comună. Şedinţa din 11 Martie n. c., sub preşedinta primarului substitut Iakobi, se deschide la 3 ore după prând. Dr. Flechtenm a cher interpeléazá în privinţa sinilor dela tramvaiu din târgul cailor, cari împedecă comunicaţiunea. Propune depărtarea lor şi repararea pavagiului prin direcţiunea tramvaiului. Lu rtz interpelézá în privința neaprobării statutului dela abator şi numesce aceasta trăgănare un scandal. Presidiul promite a veni cu o propunere în şedinţa viitoare. Hobbes se plânge în potriva şinilor dela tramvaiu din Braşovu-vechiu, cari sunt prea ridicate la unele locuri şi împiedecă comunicaţiunea carălor. Propune punerea de şini duple la trecătoarele transversale. Presidiul promite a se pune în înţelegere cu direcţiunea tramvaiului atât pentru inconvenientul din Braşovu-vechiu, cât şi cel din târgul cailor amintit de Dr. Flechtenmacher. Urmeză ordinea a 1lei: 1) Cererea comunei Satulung de a i se vinde pământ în Bratucea pentru edificiile vamale să se trimită Magistratului spre clarificare. 2) Se voteaza cu apel nominal vânetarea unui loc de 1200 m.a inginerului O. Maugsch în Timișul de sus cu 1200 fi. 3) Vândarea Vilei Rombauer nu se poate pertracta și se va pune de nou la ordineajilei. 4) Socotala și raportul despre cheltuirea împrumutului de 1.330.000 fi. la propunerea D-rului Lurtz nu se iau spre seanță, ci se predau unei comisiuni spre esaminare. In aceasta comisiune se aleg C. Fabritius, Schiel si prof. Vlaicu. Totodata se voteaza membrilor și o remunerațiune de câte 50 fi. 5) Cancelistului dela poliție I. Zaccaria i se prelungesce concediul din causă de bollă până la 4 Martie. 6. Cassierului de dare P. Richter i se prelungesce concediul avut pănă 15 Martie. 7) Magistratul raportezat, ca a încassat dela stat ca despăgubire de dijmă 23.210 fi. ca capital și vre-o 50,000 fi. ca interese, cu totul 74,147 fi. 80 cr. Serveste spre scinţă și se invită Magistratul a veni cu o propunere și pentru folosirea capitalului de 23,210 fi., căci pentru folosirea intereselor sunt propuneri în ordinea de cfi-8) La propunerea Magistratului se decide a se plăti datoria de 35.000 t. de la banca naţională; aceşti bani să se ia din interesele despăgubiri amintite in punctul precedent. 9) Cererea bisericii române gr. or. din Stupini pentru arendarea unui loc se respinge. 10) Se decide a se pune la ordinea chilei cumpărarea unei parcele pentru camera cavaleriei. 11) Aprobarea statutului şi a regulamentului pentru comisiunea agricolă din partea comitatului se iau spre seinţă. Totodată se aleg şi membrii comisiunei. 12) Comuna primeşte ofertul lui Eichberger pentru cumpărarea unui loc din târgul cailor (magazinul de fântâni) cu preţul de 2100 fl. 13) Se primeşte în sinul comunei fabricantul de ciment I. H. Kuger, deca în termin de 1 an va deveni cive ungar şi va plăti o taxă de 50 fl. La 6 ore se încheie şedinţa şi se va continua a doua cfi- Nr. 48—1896 Din Maramureş — Martie 1896. Prea Ftim, D-le Redactor! După părerea mea, foile noastre naționale ar trebui să aibă în toate comitatele locuite de Români corespondenții lor, cari să raporteze despre toţi paşii Românilor şi despre toate întâmplările privitoare la Români. Durere însă, că foile noastre n’au atari corespondenţi, de unde urmeză, că se iau informaţiunile despre Români din foile străine, cari în toate capitalele Comitatelor îşi au corespondenţii lor plătiţi. Astfel am văcut mai de multe ori, foile noastre au comunicat unele şi altele şi despre Românii din Maramureş după foile din Pesta. Mai aproape în numărul 35 a. c. al preţuitului D-vostră dar aţi scris un articul cu provocare la datele comunicate de foii străine, despre maghiarizarea numelor unor comune din comitatul nostru, şi apoi aţi făcut unele observări la adresa nostră a Maramurăşenilor. După-ce causa cu schimbarea numelor unor comune din Maramureş nu stă aşa şi după-ce în acel articul ni se fac imputări grave, cari nu le mentăm, vă rog se bine-voiţi a da loc următorelor: Causa cu schimbarea şi respective maghiarisarea numelor comunelor din Maramureş s’a pertractat în anul trecut în comisiuni comitatense şi în urmă în congregaţiunea comitatensă, în care Sp. D. Dr. loan Mihali, protofiscalul comitatens, a protestat contra maghiarisărei volnice a numelor comunelor române, căci, cum erise, acele au istoria şi trecutul lor, sunt comunităţi nobile din veacuri trecute, au drepturile lor nobilitare, şi nu se poate schimba numele lor. In urma acesteia s’a propus, ca să fiu întrebate comunele. A urmat apoi, că dintre comunele române, ale căror nume s’au propus a se schimba, n’au primit schimbarea decât două, anume Poienii (trajópolyana), o comună de sub munţi, care mi-se pare va dobândi nume de vrajamesca, şi o comunună mică filială cu nume Slatiora (Szlatinka), care va dobândi nume pare-mi-se de „Sóspatak“, or celelalte comune (43) sunt rutene. Insă Poienii tot Poeni, şi Slatiorenii tot slatioara vor rămâne. Multe se fac și fără voia poporului, or altele nu le pricepe poporul.