Gazeta Transilvaniei, martie 1896 (Anul 59, nr. 48-72)

1896-03-01 / nr. 48

Pagina 2. firea esposiției milenare. Abstrăgend dela aceea, că ei vor trimite deputation­ la es­­posițiă, în casa săsescă a satului, clădit la esposițiă, (un sat, în care vor fi represen­­tate toate tipurile de case și clădiri din Un­garia) se va celebra și o adeverata cununia teráneasca săsescă. Părechea mirilor va fi din Sighişora şi întreg convoiul de nuntă va fi transportat la Budapesta pe spesele guver­­nului. Căsătoria civilă se va încheia în satul esposiţiei milenare, şi tot acolo se va ţine şi ospăţul, pentru care se vor distribui anume bilete. Este forte regretabil, că tocmai Saşii se ofer, ca pentru plată să joace comedia Jidanilor din Pesta. ’Românii nu s'ar fi oferit la aşa ceva nici­odată! „Sibenbu­rgisch-Deutsches Tageblatt“, fără de-a combate mergerea convoiului de nuntă la mileniu şi încheiarea căsătoriei civile, înaintea publicului spectator, face privitor la acesta ces­­tiune în numărul său de ieri urmă­­tărele observări: Din cjiarele budapestane s’a lătit şi prin diarele din patriă spirea, că în satul clădit la esposifia milenară se va celebra o nuntă săsăscă, şi că mirii, după înche­­area căsătoriei civile, vor primi binecuvân­tarea preotului în biserica evangelică de pe piaţa esposiţiei. Păcechia mirilor poate fi cununată însă numai de cătră preotul evangelic al res­pectivei comune, de care se ţine, sau prin delegare, de cătră un alt preot evangelic. Şi apoi cununia este o ceremoniă cu mult mai seriosă, decât ca sS-’i trăsnască prin minte vr’unui preot evangelic al bisericei nostre — abstrăgend dela pedecele de drept cari s’ar ivi — se îndeplinască cununia ca de comediă, sau să delege pe cineva pen­tru un astfel de scop. SCIHILE DILEI. — 29 Februarie. Consistor şi guvern, „Fester Lloyd“ primeste din Arad cu data de 10 Martie următorea telegramă: „In şedinţa de actl a comisiunei administrative a comitatului Arad se născu o desbatere vehementă asu­pra afacerei învăţătorului Petru Costin, în­vinuit cu „agitaţiuni duşmănose patriei“. Inspectorul școlar Varjassy raporta, că con­­sistorul gr. ov, la repetite urgenţe din par­tea guvernului, omora pe Costin din pos­tul său, însă pănă la resolvarea recursului, totuşi îl lăsa încă în oficiu. „Acesta de­notă“, z­ise Varjassy, „că consi­storul jocă comedia faţă cu guvernul“. Comisiunea ad­ministrativă, ca autoritate şcolară, hotărî, ca fără a mai întreba pe consistor, să ridice pe Costin din funcţiune şi — eventual şi cu putere brachială să-l impedece d-a mai propune. — Se vede, că acusaţiunile şovi­­niste, ce ministrul de culte Wlassics le-a ridicat chilele trecute în dietă contra unor laşi timp furând şi înşelând la bani pe nobili. Pană când precupeţii au fost striviţi sub călcâiul nobilimei, ei formau în sînul lor o elită de omeni, cari în unire cu o parte din nobili s’au pus in fruntea mulţi­­mei pentru causa sfântă a desrobirei celor asupriţi şi desmoşteniţi. Lupta acestor pre­cupeţi cu lumea feudală a fost frumosă, plină de poesie, căci era plină de sacrificii. Dar după ce lupta s’a sfirşit în favoarea lor Sancio-Pancha s’a aşeetat în lumea boerilor şi a rupt ori­ce relaţii cu mulţimea sdren­­ţurosă. Sub influenţa precupeţimai totul s’a schimbat în Europa. Cinstea cavaleresca — s’a prefăcut în contabilitate dupla; buna cuviinţâ — în îngâmfare; mândria — în linguşire, parcurile — în bostănării şi pa­­laturile în hoteluri şi hanuri. Ce sunt regulele moralei curente? Idei romane despre stat, şi o constituţiune cu două puteri: salus popui­ şi chacun pour soi. Evengelia şi Bentham, religia şi Scho­penhauer. Intregă morala societăței mo­derne constă în regula, că cel care n’are trebue se adune, or cel care are să păstreze, adunând mereu. Cestiunea politică dela 1848, crh­ea Ba­­cunin, a devenit esclusiv o cestiune precu­­peţâscă. Viaţa societăţei pare un joc de bursă; totul astăc­l nu e decât prăvălie, restaurant, cârciumă. Englesii aşa s’au obi­cinuit cu nomenclatura prăvăliei, încât nu­mesc vechea lor biserică anglicană Old chop. Astăcjl toate nuanțele, toate partidele din lumea politică formează două lagăre mari: dintr’o parte sunt burghezii proprie­tari, din altă parte poporul muncitor. Unii sunt calici, alții plini de invidii. De aceea noi, revoluționarii de astăcjl, nu putem sta nici într’unul din aceste lagăre, căci nici palid­a nici invidia nu ne pot stimula ca să ne jertfim vieța. Regimul parlamentar modern, mai cjicea Bacunin, n’are nimic comun cu ve­chiul­­Jommonlaw anglo-sacson. Europa modernă ara două trăsuri ca­racteristice, ambele sunt din prăvălie, de la tejghea. Dintr’o parte făţărnicia, din alta etalagiul. In Europa modernă totul a devenit simplu decor; aşa de pildă ţărănimea el­veţiană e tot aşa de ignorantă ca şi cazacul din Ural, — posedă totuşi o spoială oare­­care de civilisaţie. Aţi vorbit de sigur cu vr’un burghez elveţian! Nu-i aşa că aţi fost surprinşi ce ignorant e el? O educaţiă teoretică seriosă îi lipsesce cu desăvârşire, pentru­ că bietul om n’a avut timp s’o facă fiind­că şcola ’iar fi răpit mai mulţi ani, şi acesta ar fi fost dăunător intereselor pră­văliei. — La noblesse oblige, crmea Bacunin, lucru logic însă, că precum drepturile no­bilimei au fost fantastice, tot aşa au fost şi datoriile sale; dar totuşi aceste datorii şi drepturi se considerau de obligatorii. Catolicismul impunea şi mai multe obliga­ţiuni. Gavalerii, şi cei credincioşi, când nu-­şi îndeplineau obligaţiunile, simţeau re­­muşcărî de consciinţă; şi tocm­ai de aceea nu putea să se fixeze o normă a conduitei. Ei aveau obiceiuri şi moravuri, care nu erau simple decoruri, ci se considerau ca un fel de ideal. Lucru firesc, că noi, omenii de acum, n’aveam ce face cu acest­ ideal. Pro­cesul nobilimei ca şi al catolicismului s’a sfirşit, ei sunt condamnaţi fără apel..... Eu voesc să ejie numai, că burghezimea n’are absolut nici o obligaţiune, şi idealul ei este : înavuţesce-te, folosesce-te de averea adu­nată şi vei trăi bine şi vei muri ca un bun cetăţean şi bun părinte de familie! Lumea cavalereasca şi cea catolică trebuia să pera, dar peirea sa n’a fost pregătită de burghezi, ci de ideologi revoluționari ca Ulrich von Hutten, ca Arnet Wolter, ca J. J. Rousseau, Schiller, Goethe. Burghe­zimea numai s’a folosit de munca lor inte­­lectuală, şi s’a liberat nu numai de împă­raţi, ci şi de ori-ce ideal. Etă dar în ce timp trist trăim noi! Atmosfera în care respirăm e fărie grea, de aceea eu unul respir mai liber în Italia şi Ispania, decât în Francia şi Anglia. Otă pentru ce în munţii Elveţiei m’am ascuns ca într’o mă­năstire ! De alt­fel Michail Bacunin nici că putea ieşi pe aceste vremuri din Elveţia. In Italia dânsul era condamnat la munca silnică, în Francia la moarte, er în Germania ar fi fost arestat imediat şi remis în marile Rusiei. (Va urma.) GAZETA TRANSILVANIEI archierei români, au început să-şi facă­­ efectul. De-altmia trelea era uşor de înţe­les, că astfel de apusaţiuni nu vor putea servi, decât spre încuragiarea şoviniştilor de prin comitate, cari acum vor să dovedească lumei „patriotice“, că ei nu se vor lăsa a fi întrecuţi în şovinism de căpeteniile din Pesta. — Dorim să aflăm amănunte în cauză. Membrii Academiei române, d-nii vi­car general I. M. Moldovan şi Al. Roman, au sosit de câte­va zile în Bucuresci, ca să ia parte la lucrările Academiei. Alaltă­­eri a sosit acolo şi d­l Vicenţiu Babeş. Acuse în contra unui medic. Din Ti­­mişora se telegrafeza, că la oficiul vice­­spanal al comitatului Timiş s’au înaintat nisce acusaţiuni forte sensaţionala în contra medicului Francisc Biasini din Buziaşi. Acusaţiunea e însoţită cu o mulţime de acte, din cari se vede, că Biasini a ordo­nat clienţilor săi bolnavi, mai ales însă co­piilor opium şi alte medicamente tari în cantităţi mari, ce treceau peste maximul permis. împrejurarea acesta a pricinuit moartea mai multor bolnavi. Vice-spanul comitatului Timiş a înaintat afacerea mi­nistrului de interne. r­o— Ministrul preşedinte Banffy şi fiii sei. „Pol. Ert“, spune, că ministrul-preşedinte Banffy şi-a împărţit cuilele acestea moşiile sale din Ardeal între cei­­doi fii ai săi, pe cari îi are de la prima sa soţie, baronesa Maria Kemény. Anume moşia dela Nuşfa­­lău şi dela Ruşii de jos a dăruit-o fiiului său Dr. Francisc Banffy, actualmente locote­­nent de husari în Mediaş, al fiiului său Kâzmer, care e funcţionar la comitat în Aiud, căsătorit şi tată a doi copii,­­i s’au dăruit celelalte moşii din Ardeal. Minis­trul-preşedinte şi-a ţinut pentru sine moşia dela Şimleu. Cădeţi amăgiţi. Doi cădeţi din insti­tutul militar de la Kamenitz au fost amă­giţi de agenţi sârbesci, ca să fugă în Ser­bia. Autorităţile militare,­­făcând cercetări stricte, le-au putut da de urmă numai pănă în Semjin, unde în timpul din urmă se cji­ce că ar fi o mulţime de agenţi secreţi de ai guvernului sârbesc, cari mereu ţin conventicule ascunse. Cutremur de pământ. A­ 1i-noapte pe la orele 12 s’a simţit în oraşul nostru un cutremur de pământ destul de puternic, care după o mică pausă s’a repetat. Cutre­murul a fost însoţit de­ un sgomot suteran de asemenea puternic. Nenorociri nu s’a întâmplat. Nouă vapoare române. Direcţiunea căi­lor ferate române va comanda în curând trei nouă vapoare mari de pasageri şi măr­furi. Două din aceste vapore vor face ser­viciul între Constanţa şi Constantinopole, or cel de al treilea va face serviciul între porturile Genua, Marsilia şi Anvers. Pe lângă aceste trei vapoare mixte se va co­manda încă un număr de mai multe va­poare mari destinate esclusiv la transportul de mărfuri. De la comună. Şedinţa din 11 Martie n. c., sub pre­şedinta primarului substitut Iakobi, se des­chide la 3 ore după prând. Dr. Flechten­­m a c­h­e­r int­e­rpeléazá în privinţa sinilor dela tramvaiu din târgul cailor, cari îm­­pedecă comunicaţiunea. Propune depăr­tarea lor şi repararea pavagiului prin di­recţiunea tramvaiului. L­u r­t­z interpelézá în privința nea­­probării statutului dela abator şi numesce aceasta trăgănare un scandal. Presidiul pro­mite a veni cu o propunere în şedinţa viitoare. Hobb­es se plânge în potriva şini­lor dela tramvaiu din Braşovu-vechiu, cari sunt prea ridicate la unele locuri şi îm­­piedecă comunicaţiunea carălor. Propune punerea de şini duple la trecătoarele trans­versale. Presidiul promite a se pune în înţelegere cu direcţiunea tramvaiului atât pentru inconvenientul din Braşovu-vechiu, cât şi cel din târgul cailor amintit de Dr. Flechtenmacher. Urmeză ordinea a 1lei: 1) Cererea comunei Satulung de a i­ se vinde pământ în Bratucea pentru edificiile vamale să se trimită Magistratului spre clarificare. 2) Se voteaza cu apel nominal vânetarea unui loc de 1200 m.a inginerului O. Maugsch în Timișul de sus cu 1200 fi. 3) Vândarea Vilei Rombauer nu se poate pertracta și se va pune de nou la ordinea­­jilei. 4) Socotala și raportul despre chel­tuirea împrumutului de 1.330.000 fi. la propunerea D-rului Lurtz nu se i­au spre seanță, ci se predau unei comisiuni spre esaminare. In aceasta comisiune se aleg C. Fabritius, Schiel si prof. Vlaicu. Tot­odata se voteaza membrilor și o remunerațiune de câte 50 fi. 5) Cancelistului dela poliție I. Zaccaria i­ se prelungesce concediul din causă de bollă până la 4 Martie. 6. Cassierului de dare P. Richter i­ se prelungesce concediul avut pănă 15 Martie­­. 7) Magistratul raportezat, ca a încas­­sat dela stat ca despăgubire de dijmă 23.210 fi. ca capital și vre-o 50,000 fi. ca interese, cu totul 74,147 fi. 80 cr. Serveste spre scinţă și se invită Magistratul a veni cu o propunere și pentru folosirea capita­lului de 23,210 fi., căci pentru folosirea intereselor sunt propuneri în ordinea de cfi-8) La propunerea Magistratului se decide a se plăti datoria de 35.000 t­. de la banca naţională; aceşti bani să se ia din interesele despăgubiri amintite in punctul precedent. 9) Cererea bisericii române gr. or. din Stupini pentru arendarea unui loc se res­­pinge. 10) Se decide a se pune la ordinea chilei cumpărarea unei parcele pentru ca­mera cavaleriei. 11) Aprobarea statutului şi a regu­lamentului pentru comisiunea agricolă din partea comitatului se i­au spre se­inţă. Tot­odată se aleg şi membrii comisiunei. 12) Comuna primeşte ofertul lui Eichberger pentru cumpărarea unui loc din târgul cailor (magazinul de fântâni) cu preţul de 2100 fl. 13) Se primeşte în sinul comunei fa­bricantul de ciment I. H. Kug­er, deca în termin de 1 an va deveni cive ungar şi va plăti o taxă de 50 fl. La 6 ore se încheie şedinţa şi se va continua a doua cfi- Nr. 48—1896 Din Maramureş­ — Martie 1896. Prea Ftim, D-le Redactor! După pă­rerea mea, foile noastre naționale ar trebui să aibă în toate comitatele locuite de Ro­mâni corespondenții lor, cari să raporteze despre toţi paşii Românilor şi despre toate întâmplările privitoare la Români. Durere însă, că foile noastre n’au atari corespon­denţi, de unde urmeză, că se iau informa­­ţiunile despre Români din foile străine, cari în toate capitalele Comitatelor îşi au corespondenţii lor plătiţi. Astfel am văc­ut mai de multe­ ori, foile noastre au comunicat unele şi altele şi despre Românii din Maramureş după foile din Pesta. Mai aproape în numărul 35 a. c. al preţuitului D-vostră d­ar a­ţi scris un articul cu provocare la datele comuni­cate de foii­ străine, despre maghiarizarea numelor unor comune din comitatul nos­tru, şi apoi aţi făcut unele observări la adresa nostră a Maramurăşenilor. După-ce causa cu schimbarea nume­lor unor comune din Maramureş nu stă aşa şi după-ce în acel articul ni­ se fac imputări grave, cari nu le men­tăm, vă rog se bine-voiţi a da loc următorelor: Causa cu schimbarea şi respective maghiarisarea numelor comunelor din Ma­ramureş s’a pertractat în anul trecut în comisiuni comitatense şi în urmă în congre­­gaţiunea comitatensă, în care Sp. D. Dr. loan Mihali, protofiscalul comitatens, a protestat contra maghiarisărei volnice a numelor comunelor române, căci, cum erise, acele au istoria şi trecutul lor, sunt comunităţi nobile din veacuri trecute, au drepturile lor nobilitare, şi nu se poate schimba numele lor. In urma acesteia s’a propus, ca să fiu întrebate comunele. A urmat apoi, că dintre comunele române, ale căror nume s’au propus a se schimba, n’au primit schimbarea decât două, anume Poienii (trajópolyana), o co­mună de sub munţi, care mi-se pare va dobândi nume de vrajamesca, şi o comu­­nună mică filială cu nume Slatiora (Szla­­tinka), care va dobândi nume pare-mi-se de „Sóspatak“, or celelalte comune (43) sunt rutene. Insă Poienii tot Poeni, şi Slatiorenii tot slatioara vor rămâne. Multe se fac și fără voia poporului, or altele nu le pricepe poporul.

Next