Gazeta Transilvaniei, februarie 1899 (Anul 62, nr. 24-46)

1899-02-02 / nr. 24

pagina 2. vesce proiectul judicaturei s’au isbit de greutăți. Cei doi membrii oposiționalî ai comisiunei pretind, ca guvernul să înain­teze camerei un proiect de resoluțiune, care se ordone, ca în cestiunea reformei electorale să se înainteze în termin inclusiv un proiect de lege. Vedem dlar, că cu toate silinţele ce se fac şi deo parte şi de alta, în cestiunea prin­cipală, indemnitatea, amândouă taberele stau morţiş pe lângă poziţia ce au luat-o de la început. Va trebui prin urmare să decidă arăşi Coroana, şi încă urgent, deci e ca compromisul să nu se compromită cu de­săvârşire. Plângerile Sârbilor. Deputaţii Con­gresului bisericesc sârbesc au ţinut Vineri o conferenţă în Agram, la care s-au pre­­sentat 12 liberali şi 28 radicali. Ei au ho­­tărît se trimită o adresă Coronei şi un me­moriu „noului guvern“ unguresc, în care să-şi expună plângerile şi vătămările, ce timp de 25 de ani s’au făcut autonomiei bi­­sericei sârbesc!. Vor repeţi apoi cererea de a­ se convoca cât mai curând Congresul na­ţional bisericesc. Mişcarea teránesca în România.­­ . Mişcarea produsă între ţăranii din Ol­tenia n’a luat dimensiuni mai mari, şi mă­surile de represiune ale guvernului i-au pus de­ocamdată stavilă. Seim, că ministrul de interne Fere­­chide, fiind interpelat în cameră, a declarat, că nu există nici un indiciu, că vre­un partid politic ori social ar fi instigat tul­­burările ţărănesci şi că pentru moment erau indicii de culpabilitate numai contra a două persoane, cari au fost arestate. De când cu acâstă declaraţiă, s’a schimbat situaţiunea, întru cât guvernul cu organele sele a în­ceput o gonă contra socialiştilor pe totă linia, considerând propaganda socialistă, ca causă a mişcărei ţărănesci. Joi sora primul procuror Caracaş şi judecătorul de instrucţia Urlăţeanu au fă­cut o descindere la clubul muncitorilor din Bucuresci şi au confiscat acolo broşuri, scrisori etc. De aci au mers la locuinţa d-lui Nădejde, directorul clerului socialist „Lumea nouă“, şi au confiscat mai multe broşuri de propagandă socialistă şi toate scrisorile primite de d­l Nădejde din dife­rite sate. Tot­odată se fac aspre perchisiţii la toate cluburile socialiste din satele, unde s’au ivit agitaţiunile Deja foile opo­­siţionale şi amice partidului socialist vor­besc de hotărîrea guvernului, de-a desfiinţa toate cluburile socialiste şi în deosebi cele de la sate, şi de-a suprima ori­ce propagandă socialistă.* Pressa ungurească şi germană, dar în­deosebi cea ungurescă, a făcut mare svon cu „revoltele ţărănesci“ din România şi, ca de obicei­, a scris cât se poate de duş­mănos şi răutăcios asupra acestor mişcări, făcând din ţînţar armăsar. Cu privire la acesta poftă particulară, revista „Liga Română“ face unele obser­vări nimerite, scriind : „Revolte ţărănesci în România“, — aşa strigă (fiarele maghiare adi şi după ele şi diarele germane! E foc şi pârjol în Româ­nia ! Totă ţărănimea s’a resculat în contra proprietarilor, măceluri îngrozitore, arestări cu ridicata ş. c.­­. Cam aşa înfăţişază aceste foi neorân­­duielile ţărănesci, c­e s’au produs în cailele din urmă în câte­va din judeţele nostre. Nimeni nu poate contesta gravitatea cestiuniei ţărănesci, de la noi şi toţi dorim ca ea să primescă cât se poate mai curând o înţeleptă soluţiune. Ce privesce însă reb­­­elele din urmă, ele sunt de fapt curate glume în asămănare cu gălăgia infernală pe care o fac gazetele de la Budapesta şi Viena, înţelegem, ca pressa nostră să dea cea mai încordată­­atenţiune acestor mişcări, să ştirbească totul şi să discute totul. Aceasta este datoria ei. Dar ce interes vor fi având, mă rog, Ungurii, ca se se ocupe cfie de arândul, pe lungi şi interminabile coloane, cu aceste în­cercări de revoltă? I-o fi durînd ore aşa de mult inima de sorta ţăranilor noştri? Apoi mi se pare, că ei ar­ avea destulă ocupaţiune, decă ar vedé de mişcările so­cialiste ale ţăranilor din Ungaria propriu disă. La noi, s’au apucat câţi’va naivi şi străini să înduplece pe ţărani a-şi alcătuit cluburi. Cu alte cuvinte s’a făcut un început In Ungaria însă, cluburile socialiste au produs deja de repeţite­ ori vărsări de sânge între ţărani, cum la noi nu s’au pomenit în acest secol o singură dată măcar. Care va să dică, Ungurii mai bine s’ar ocupa de chestia lor agrară, decât de a nostră. Dar natural, că nu veleități umanitare se reflectă în alarma pe care o dau foile maghiare. Fie procedeza la comandă Sco­pul lor este: a presenta tânărul nostru stat ca un cuibar de resvrătire, ca o ţară sub­minată de o implacabilă ură de clasă, ca o ţară slăbită, pe care nici una din marile puteri nu s’ar pute rezima. Planul unguresc e tot cel vechiu:a scote pe Maghiari în relief, a-i presenta ca pe singurul element destoinic in Orient. Deşartă străduinţă: acolo unde vizeză Maghiarii, se scie deja valoarea Ungurilor şi a Românilor. In ori­ce cas însă, e forte caracteris­tic, cu câtă poftă lungesc Ungurii vorba când află despre revoltă în România! Aceia, cari le provocă, pot vedé, deci sunt Români, ce bune treburi fac ei duş­manilor noştri, fâră a face cu chipul acesta nici un bine ţărănimei noastre. baltă de sânge, rosti fatalele cuvinte: „E mort!“ Constatându se acesta de cătră secun­danți, inte­rstrucară cadavrul în gropă, o umplură şi netectînd bine pământul pe de­asupra, dispărură. A doua cji părinții celui mort, pri­miră o epistolă, în care el — amintindu-le ardenta lui pasiune veche de-a călători în streinătate a le arăta acestora plecarea sa din portul X. şi le promise a le scrie ime­diat după debarcare. Firesce nenorociţii părinţi în deşert mai aşteptă împlinirea acestei promisiuni!“ Galbeni ca ceva stăteam înmărmuriţi ascultând acestă înfiorătore poveste adevă­rată. Nu cutezam nici unul a întrerupe tă­cerea, când — în fine — unul din noi to­­■toşl întrebă: „Şi ce e cu celălalt?“ „Acela sunt eu!“ „Şi dama ?“ „A fost o miserabilă!“ P. 3. GAZETA TRANSILVANIEI. Din Austria. (Reluarea activităţii parlamentare. — Dietele provin­ciale. — Ordonanţele de limbă in Troppau. — Mani­festul Cehilor). Scrrile ce sosesc de peste Leitha pre­santă situaţia politică din imperiul austriac, ca forte încurcată. Zilele acestea preşedintele „Reichs­­rath“-ului, Dr. Fuchs, a declarat unui pu­blicist distins, că reluarea activităţii parla­mentare nu este posibilă în actualele îm­prejurări. Pentru aşa ceva se cere nesmin­tit, ca Germanii să între în dieta din Praga şi să caute a­ se împăca acolo cu Cehii. Pănă când rana cehică — erise Fuchs — bântute în organismul imperiului, nu se poate aştepta reîntrunirea parlamentului. Amânarea de azi a desbaterilor s’a făcut numai cu scopul, de a­ se înlătura turbură­­rile vechi din parlament. Germanii — în­cheia el — trebue să aducă jertfe în inte­resul monarchiei, şi atunci guvernul îşi va pune toate silinţele de-a realisa împăcarea celor două elemente, cari se combat cu în­verşunare. Foile vienese, între cari şi „Fremden­blatt“, anunţă unanim, că o parte a dietelor provinciale vor fi convocate cam pe la 20 Februarie, oi altă parte prin Martie. Intre cele dintâi şi se află dieta din Galiţia, între cele din urmă data din Praga. Se anunţă, că ordonanţele de limbă creeză episode tot mai nouă. In Troppau s’a pertractat (ji*®!® trecute un proces în limba cehă şi apărătorii ambelor părţi au pretins, ca şi procesul verbal să se ia în limba cehă. Preşedintele tribunalului însă a refuzat împlinirea cererei din urmă, provo­­cându-se la aceea, că lui îi stă în drept a examina legalitatea ordonanţelor. Comitetul esecutiv al deputaţilor cehi a adresat un manifest cătră alegători, în care cruce între altele. Deşi întăitatea limbei cehice nu se poate discuta în ţările coronei boeme, totuşi poporul ceh nu pretinde privilegii de drep­turi, ci numai o valoare egală şi o tractare egală a limbei cehtice faţă cu limba ger­mană. Manifestul critică apoi atitudinea deputaţilor germani, cari submină basa vieţii parlamentare in speranţa, că absolu­tismul le va aduce mai multe foloase decât dreptatea şi libertatea. In chipul acesta ei împiedecă resolvarea Gestiunilor de stat, economice şi sociale. Scurtarea parlamen­tului slăbesce poziţia imperiului faţă cu Ungaria şi împiedecă desvoltarea econo­mică a Germanilor, ca şi a Cehilor, pre­cum şi toate instituţiunile constituţionale. Acesta dovedeşte, că aceste instituţiuni nu mai corespund diferitelor individualităţi istorice şi politice şi­n chipul acesta de­putaţii cehi nu mai află garanţii pentru înlăturarea tulburarilor în parlament. Crisa constituţională nu se va pute sfîrşi, decât deca factorii imperiului se vor reîntorce la basele, cari pot se garanteze esistenţa federaţiunei ţărilor austriace in contra tu­turor tendinţelor adversare dinăuntru şi dinafară, adecă basele dreptului şi adevă­rului în organismul de stat. Manifestul declară mai departe, că deputaţii cehi rămân credincioşi majorităţii în consciinţa, că toate partidele dreptei tre­bue să fie solidare, şi în credinţa, că alianţa aceasta nu va păgubi naţionalităţile din ma­joritate. Cehii pretind egală îndreptăţire cu Germanii pe terenul limbei. Numai pe basa aceasta va fi posibilă o împăcare cu Ger­manii, împăcare, ce o doresc fierbinte. Unicul mijloc, care poate preveni certelor naţionale şi poate se restabilescă activitatea legislativă, manifestul îl află în lărgirea cercului de influenţă a dietelor provinciale, în autonomisarea administraţiei şi în lăr­girea guvernării autonome. Manifestul în­­cheie îndemnând la unire şi solidaritate pe toţi Cehii. Obstructiune in dieta croată. Şedinţa din 10 Februarie n. a dietei croate din Agram a fost extra­ordinar de sgomo­­tosă A venit la ordinea­­jilei verificarea alesterei lui Ivan Vulsan în Pisarova. Opo­­siţia a fost învinuită, că a comis abusuri şi terorisări pentru candidatul ei Pasarici, or acasa acesta a fost cu vârf reînturnată de cătră oratorii oposanţi, cari au constatat toc­mai contrarul. Un vehement schimb de vorbe s’a întâmplat în urma aceasta între guver­namentali şi oposiţionalî. Seara la 10 ore s’a dat o mică pausă. Reluându se discusiunea, deputatul Ran­­avcici a luat cuvântul şi a vorbit timp de 2 ore. Nu şi-a încheiat dis­cursul, ci a cedat cuvântul altor doi depu­taţi din oposiţie. Şedinţa abia s’a închis la 12‘20 ore nóaptea. In cursul desbaterei a fost deşertată galeria, ceea­ ce a dat însă la scene turbulente. Locuitorii Budapestei şi censul. ,,Magyarország,­ dela 12 Februar’ie acrie, că şi între locuitorii Budapes­tei se simte o mare nemulţămire din causa numeroaselor abusuri, ce se fac cu dreptul electoral al cetăţenilor şi mai ales din causa censului. Etă cum e spune acesta fară vederile, ce dom­nesc în privinţa asta în sînul locui­torilor Budapestei: „In cercurile largi ale cetăţenilor din capitală a produs mare consternare faptul, că guvernul şi partida liberală respinge în modul cel mai hotărît ori­ce tendință de reformă privitoare la dreptul electoral. Fie­cine simte anomaliile, ce le produce ac­tuala regulare, sau mai bine c­is neregulare a drepturilor politice. In capitală numai acela poate fi alegător, care are timp de-a alerga în fe­care an să vadă, decă este in­trodus în lista electorală, ori nu este? Co­­misiunile pentru compunerea listelor pro­­ced într’un mod cu totul arbitrar în pri­vința alegerei persoanelor, pe cari să le in­troducă în listă, ori să nu le introducă. Nr. 23.—1899, deorece sciu, că sporadicele reclamări, c se fac, nu mult pot să schimbe listele. „Și mai mari abusuri se întâmplă­­ omiterea persoanelor din listele electoral din causa restanțelor de dare­­ în urma ne­regularităților manipulărei dărilor din ca­pitală, nimenea nu stie, deci are ori nu are restanță de dare, și deci nu cumva din causa aceasta va fi despoiat de cel mai car­dinal drept cetățenesc al său? „Acestor gravamene le pune vârf fap­tul, că sistemul actual prin censul cel mar d­eschide mii de cetățeni din cadrele consti­tuției, cari însă ca elemente inteligente , independente ar avea juste pretensiuni, de-a influenţa şi ei cu votul lor în resolvarea afacerilor publice. Acele elemente ruse, care au ajuns a fi introduse în listele alegăto­rilor, în mare parte sunt atât de corupte încât alegerile din capitală, din causa mi­tuirilor obraznice, fac parte din categoria celor mai neruşinate alegeri în intrega ţara. Şi aceste stări voesce guvernul şi partida sa să le susţină cu ori­ce preţ! „Astfel apreciază locuitorii capitalei procederea guvernului în ceea ca privesce censul, din care cau să se şi vorbesce, căi cetăţenii capitalei vor porni o mişcare mai mare în interesul unităţii şi scărirei cen­sului şi al estindarei dreptului electoral în straturile mai largi ale elementelor inte­ligente“. Revistă externă. Convenţie comercială între Fran­cia şi Italia. In şedinţa de la 10 Fe­bruarie a Senatului italian din Roma, s’a primit cu unanimitate proiectul de lege despre convenţia comercială franco-italiană. La rândul seu am fost amintit, că acastă convenţiune, deşi se face pe teren comer­cial, însemna o îmbucurătore apropiere în­tre naţiun de surori, francesă şi italiană. In cursul discusiunei din şedinţa ultimă a Se­natului italian, în care s’a făcut votarea, s’au aucjit voci din tote partidele, cari au întâmpinat cu o deosebită bucuriă şi însu­fleţire proiectul de convenţiune. Senatorul Negretto cjise, că resultatul cel mai impor­tant politic al tractatului comercial este sistarea ori-căror contrarietăţi între Fran­cia şi Italia şi restabilirea amiciţiei între cele două popoare de gintă latină. Oratorul esprima mulţămită guvernului, mai ales pentru­ că libertatea de acţiune a Italiei nu este întru nimic mărginită prin acestă con­­venţiune. A vorbit între alţii şi ministrul de esterne Canevaro. El declara, că con­venţia va întări raporturile amicale dintre Italia şi Francia. Faţă cu oratorii, cari au căutat motive politice în convenţiune, mi­nistrul de esterne declară, că ea are ca­racter esclusiv comercial şi economic şi scopul ei este de­ a uşura raportul amical de vecinătate între cele două naţiuni. Ca­nevaro aminti apoi, că în insula Creta tru­pele francese şi italiene au operat în co­mun, de unde nimeni n’a putut deduce, că Francia nu s’ar face datorinţa cătră dupla alianţă, or Italia cătră tripla alianţă. După discursul ministrului de ixterne, convenţia a fost primită cu unanimitate. Victoria cabinetului Dupuy în Francia. In şedinţa de la 10 Febr. a ca­merei deputaţilor din Paris cabinetul Du­puy a raportat o strălucită victori­e prin proiectul său, ca în cestiunea revizuirei proceselor să nu mai decidă singur con­siliul criminal al Curții de cassație, ci toate senatele acelei Curți. In afacerea Dreyfus încă se va decide în plenul acestor senate. Proiectul cabinetului a fost combătut de Renault-Moliere, care a c­isi că legea aceasta submineaza întreg organismul justiției. Der de­geba. Venind rândul la vot, proiectul fu primit cu 326 contra 206 voturi în des­­batere generală. La desbaterea pe para­­grafl fu primit cu 332 contra 216 vo­turi. In tabera dreyfusistă consternarea e mare. Autonomia Cretei. Va interesa de­sigur pe cetitori noștrii să cunoscă în esență acel regulament organic, care a fost elaborat de comisiunea întrunită spre acest scop, Creta, pe baza hotărîrei celor patru puteri.

Next