Gazeta Transilvaniei, martie 1899 (Anul 62, nr. 47-71)
1899-03-02 / nr. 47
Instalarea Metropolitului ( Meţianu. ) (Raport telegrafic.) Sibiiu, 12 Martie n. Festivitatea instalării noului Metropolit s’a săvârşit aciî la 8 ore în biserica catedrală din Sibiiu-cetate, cu pompa cuvenită. De eu vreme s’au adunat în biserică membrii congresului naţional electoral, membrii deputaţiunilor din archidiecesă şi din întraga Metropolis, precum şi fruntaşi români din Sibiiu şi din toate părţile Transilvaniei şi Ungariei şi de ambe confesiunile. Dela biserică preoţii celebranţî, îmbrăcaţi în sfite şi urmaţi de membrii congresului naţional-bisericesc, s’au dus la reşedinţa metropolitană, ca se aducă pe noul ales. Pe la 82 lire s’au întors în ^ biserică, aducând pe I. P. S. Sa loan Meţianu îmbrăcat în ornat episcopesc cu mitra şi cu cârja. Comisarul reg. şi preşedintele congre- I sului electoral, archimandritul Paş-fcanu, îndată după sosirea archiereului, — care dimpreună cu preoţii s’au aşeetat stând în piciore la drapta în faţa mesei presidiale — a cetit răspunsul venit dela guvern la representaţiunea congresului electoral şi actul de aprobare al alegerii, şi după aceea a salutat pe Metropolitul ales şi întărit printr’o vorbire frumosă şi căldurosă, întroducându-l şi accentuând îndeosebi recunoscinţa con- I gresului şi a întreg clerului şi poporului român gr. or. din Transilvania şi Ungaria pentru Majestatea Sa, care a întăr’it alegerea bărbatului doririlor lor. La acastă introducere și bineventare, adese-ori sgomotos întreruptă de strigări îndelungate de „să ■ trăăscă“, a răspuns Metropolitul, urcându-se pe treptele scaunului ar- chiepiscopesc, printr’o cuvântare me- ‘ morabilă, care a făcut o adâncă im*presiune asupra întregei obşte. Metropolitul a arătat, cum îşi înţelege chiămarea sa înaltă şi sfântă şi cum se va strădui a corăspunde aşteptărilor, ce le-a pus într’ânsul congresul, implorând ceriul, ca aşa să-i ajute, cum I. Prea Sânţia Sa este firm hotărît de a lucra din toate puterile sale pentru împlinirea acestei chiămări şi a acestor aşteptări pentru binele şi fericirea bisericei şi a neamului românesc. După cuvântarea Metropolitului, primită cu bucurie şi cu dese şi entusiaste urări de „Să trăască!“, a urmat îmbrăcarea Archiereului înaintea altarului şi predarea mitrei şi a toiagului archiepiscopesc şi îndată s’a şi început S. liturgia, care a decurs cu totă solemnitatea între cântările eminentului şi mult admiratului cor bisericesc condus de d-l prof. Dima. Terminându-se S. liturgiă, Metropolitul a fost recondus la reşedinţa sa cu acelaşi ceremonial, şi apoi a urmat primirea deputaţiunilor diferite după program. Dela Blaşiu a venit o deputaţiune compusă din d-l preposit Moldovan şi d-nii Dr. Bunea şi Dr. Hossu, canonici. După amecii la 2 ore s’a început banchetul dat de Metropolitul la „Gesellschaftshaus“. La acest banchet strălucit, afară de membrii congresului, au fost invitaţi şi alţi fruntaşi români şi toate notabilităţile civile şi militare. Cu totul au fost 250 tacâmuri. S’au ţinut numai opt toasturi oficiale după program şi s’au dat răspunsurile la ele. Primul toast l-a ridicat Metropolitul pentru Mar. Sa în semn de eternă recunoscinţă. Intre „să trăască“ şi stând în piciore au ascultat mesenii toastul şi strofa primă din imnul împărătesc intonat de muzica militară. Dr. N. Puşcariu a salutat pe Metropolitul, bărbatul doririlor clerului şi a poporului, între urări de „să trăască“ însufleţite şi îndelungate. D-l P. Truţa a vorbit pentru factorii, cari au contribuit la întărire, şi a mulţumit îndeosebi şi guvernului, că a recomandat alegerea spre întărire. Arhimandritul Hamsa a toastat în sănătatea episcopului evang. săsesc Müller. Acesta a mulţumit într’un discurs călduros pentru buna înţelegere dintre bisericele din patria şi pentru Metropolitul Meţianu. D-l preposit capitular Moldovan din Blaşiu a toastat în acelaşi spirit şi pentru frăţesca conlucrare a confesiunilor în apărarea intereselor creştinătăţii în contra principiilor subversive. D-l Simonescu a ţinut un toast frumos în limba germană pentru armată, care fu mult aplaudat. Comandantul militar, feldmareşal Propst, a răspuns mulţumind. D. prof. Popovici Barcianu a vorbit pentru comitat şi representantul său, Dr. Micu pentru vicariul Puşcariu; vice-spanul Reissenberger a mulţumit în limba maghiară pentru salutare; D. adv. Liviu Lemenyi (în limba germană) pentru oraşul Sibiiu. Primarul Drottleff a răspuns printr’un discurs frumos, în pilde, în care a pledat pentru armonia şi buna înţelegere între locuitorii oraşului. Banchetul, care a decurs cu demnitate, s-a terminat pe la 5/2 ore. Sora a urmat un concert strălucit, dat de Reuniunea română de cântări din loc în onoarea cinei Cu posta de aeri am mai primit următorele amănunte cu privire la festivităţile de la Sibiiu: Sibiiu, 12 Martie n. 1899. — Raport special al „Gazetei Transilvaniei“. — Conductul cu torţe a rangiat aspru. Sâmbătă, în onoarea Metropolitului Ioan Meţianu, a fost măreţi, şi tot programul de serbare în legătură cu acest conduct a reuşit cum nu se poate mai bine. Cel puţin la 5000 se poate socoti numărul celor ce au luat parte la măreţul conduct, ocupând stradele înaintea, în jurul şi îndărătul lui. Musica militară, în urma concesiunii speciale, ce s’a dobândit pe cale telegrafică dela ministeriul de resboiți din Viena, de-a putea participa la festivităţile stangiate în onoarea Metropolitului român, a mers în frunte, în cadrul său de lampioane, cântând numai piese românesce, or după ea, pe o întindere de cel puţin 400 paşi, lungul şir duplu de facle, purtate de clerici, pedagogi, studenţi din clasele superioare gimnasiale, tineri măeştri şi de omeni din popor. Ajuns, prin strada Cisnădiei şi piaţă, în strada Măcelarilor, înaintea reşedinţei, musica a esecutat o piesă prea frumosă, după care d- advocat şi fiscal consistorial Ioan de Preda a ţinut, din mijlocul stradei, o vorbire omagială şi de mult bine doritoare la adresa Metropolitului, care apăruse la ferestră. Plin de viaţă şi de cele mai bune speranţe, Metropolitul a răspuns, cu vocea-i într’adevăr încă puternică, tinerescă. Chiar şi mulţimea de străini admira pe înaltul vorbitor, care şi la acesta înaintată vârstă dispune de o aşa voce energică şi plăcută. Puternice şi repetate urări de „să trăiască!“ răsunară din mii de pepturi în larga stradă. A urmat un prea interesant tablou şi o frumosă scenă de sora. După vorbirea Metropolitului, lampioanele musicei militare se puseră în mişcare, aşefiându-se într’un cerc întins, or în mijlocul lor se aşecta puternicul cor seminarial al d-lui Dima, şi de-odată o figură se înălţă din valurile mulţimii peste capetele tuturora, presentând, luminată de lampele electrice, de lampioane şi torţe, o vedenie interesantă: era dirigentul corului, d-l G. Dima, urcat pe un piedestal înalt anume aseetat în stradă, — şi începu a conduce corul său mare, încunjurat de orchestra militară. Esecutară „Imnul festiv“ de V. Bumbac, compus pentru musică de G. Dima special pentru aceasta ocasiune. Era o scenă înălțătore aceasta, cum puternicul cor, acompaniat de orchestră, răsuna în mijlocul mării de public. Musica apoi, arangiându-se, se puse la mișcat chraj departe cu conductul întreg, peste strada Morii, în piața Hermann, unde s’a terminat. Festivitatea a durat cam o oră şi un pătrar. * Instalarea de aeri, Duminecă în 12 Martie n., a decurs în mijlocul unei interesări mari şi cu multă demnitate. Pe la orele 8*/2 a plecat din biserica parochială corul de 14 clerici, urmat de doi diaconi şi preoţii slujitori, între cari archimandriţii Mustea, Hamsea şi Dr. Puşcariu, şi însoţiţi de membrii congresului veniţi în număr mare, aproape complet, spre reşedinţă, spre a aduce cu pompă pe Metropolitul la biserică. De la reşedinţă pănă la biserică, corul clericilor a mers înainte cântând cântarea Archiereului. In biserică, înalt Prea Sfinţia Sa a ocupat foc pe un fotei, înaintea scaunului archiereului (la dreapta cum intri), apoi P. C. Sa d-1 Dr. Puşcariu, comisarul metropolitan pentru conducerea agendelor electorale ale congresului, deschidând şedinţa de continuare a sesiunii electorale, a lăsat să fie cetită preaînalta resoluţiune a monarchului, prin care se aprobă alegerea congresului dela 31 Dec. n. a. tr. După acesta d-l comisar şi-a rostit frumosă vorbire de salutare a noului Metropolit, zicând, că congresul se simte fericit a pute aşeeta pe înalt Prea Sf. Sa în scaunul archieresc cel mai înalt, — şi aci, apropiindu-se de Metropolit, l-a condus şi aşeejat în scaunul archieresc. I. Prea Sf. Sa, ocupând loc în scaun, a stat ridicat şi cu cârja archieresca în mână, or Prea Cuvioşia Sa, d-l comisar, şi-a continuat vorbirea cu mai mult avânt, adresându-se acum deja instalatului Metropolit şi dorindu-i de la Dumnezzeu tot darul şi binele pentru a putea cârmui spre a tuturor mulţumire noia sfintei biserici. Frumos şi inspirat a răspuns Metropolitul prin o vorbire mai lungă, trecând, după o mică introducere, la o prea frumosă rugăciune cătră Sfânta Treime, căreia îi aduce mulţumire ferbinţi pentru darurile şi menirea, ce i-a trimis în lume, destinându-l de vas ales al casei Domnului, apoi trecând uşor şi în chip forte natural, continua discursul adresându-se cătră preoţime, înveţătorime şi popor, al căror ajutor comun îl cere pentru munca grea, ce va să începă în folosul comun al maicii biserici, şi făcând solemne făgăduinţe pentru conducerea bisericii în conformitate cu dorinţele bune ale obştei credincioşilor ei. Frumosă vorbire a fost repeţit întreruptă de aprobările însufleţite ale ascultătorilor, or la urmă coperită de întreite „se trăiască!“ Au îmbrăcat apoi în mijlocul bisericii pe preasfinţitul archiereu în ornaţele bisericesci, şi s’a început, cu strălucită asistenţă, sfânta liturgiă solemnă. După terminare şi conducere la reşedinţă, la orele 12 au urmat recepţiunile, cam în ordinea în care s’a anunţat şi în chiarul d-vostre. In afară de cele amintite acolo, s’au presentat încă: Corpul funcţionarilor institutului „Albina“ cu d-1 director în frunte; preoţimea gr. or. din archidiecesă, representată prin un frumos număr de preoţi; învăţătorimea, mai multe reuniuni şi corporaţiuni. La fiecare an, Preasfinţitul scia să-i dea o vorbă bună, bine potrivită, plină de iubire şi dătătore de speranţă. Frumos a fost răspunsul, ce l’a dat salutării bisericii surori gr. cat. române. „Îmi cade aşe de bine salutul Esc. Sale Metropolitului Mihali, trimis mie prin d-voastră, — a cmis trimişilor Blaşiului, — căci e salut venit dela fraţi. Căci una am fost noi odinioră toţi, şi abia două sute de ani sunt, de când suntem despărţiţi în două, şi nu vina nostră este, că astăcî suntem despărţiţi !... Eu mă voiu sili a cultiva cele mai bune relaţiunî între biserica nostră gr. orientală şi biserica soră gr. catolică“... Recepţiunile au durat o oră şi jumătate, numărul deputaţiunilor şi corporaţiunilor, ce s’au presentat, fiind forte mare. La orele 2 d. a. s’au întrunit invitaţii la banchet. De sară e Concertul festiv dat de Reuniunea rom. de musică. Totul a decurs şi decurge cu demnitate impunetore chiar şi străinilor. Printre cei ce au lipsit dela festivităţile de instalare, s’a remarcat îndeosebi absenţa P. S. Sale Episcopului Popea dela Caransebeş, care s’a representat însă prin Archimandritul Pilaret Musta; a lipsit de Dr. Al. Mocsonyi, reţinut din cause sanitare ; a lipsit vicariul Goldiş dela Oradea şi alţii. Raport. A 101L „Gazeta“ iese în flăcare fi. Abonamente pentru Austro-Ungaria: Pe un an 12 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şese luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa mare Târgul Inului Nr. 30, etaji I.: Pe un an 10 fl., pe şist luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr. v. a. sau 15 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. REDACŢIUNEA, Maistratinea şi Tipografa. BRAŞOV, piaţa mars Nr. 30, Scrisori netrvvocate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimet. IFISERATE se primesc la ADHIMISTRAŢIUNE în Braşov şi la urmnătorele Birouri de anunciuri: în Viena: K. Dukes Nachf. Dax. Augenfeld & Emerich Leaner. Heinrich Schalak. Rudolf Mossa. A. Oppeliks Nachf. Anton Oppelik. In Budapesta: A. V. Goldberger, Ekstein Bernat. In Hamburg. Mardyl W. Liebmann. PREŢUL INSFRTIUNILOR : o seria garraond pe o coloana 6 cr. si 30 cr. timbru pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifă și învoială. RECLAME pe pagina a 3-a o seria 10 cr. sau 30 bani. Nr. 47. Brașov, limî-Marțî 2 (14) Martie. 1899.