Gazeta Transilvaniei, aprilie 1900 (Anul 63, nr. 74-96)
1900-04-01 / nr. 74
BERACŢIUNEA, ilamstra Unnei si Tipografia. gaAŞOV, piaţa mare nr. 30, Scrisori nefrancaie an as primesc. Mazmscripie na se retrimei. 3&8ERATE se primesc la AD- 8IMISTRAŢIUKE în Braşov şi la stgmătftrele Bhroufîda anwnotarl. In Ylena: M, awkas Nackt. @kx. Augenfflld & Emarich Losnar, ÎSaSmrich Sohalak. Rudolf Mosae. A. Oppellks Nacht. Anton Oppolik. Ia Budapesta ! A. V. Goldbergir, Ekatab Benia*. InHamuzg, Merdyl & Ualem&mn. PREȚUL INSERȚIURILOR : o sedă garmond pe o coloana 6 or. și 30 or. timbru pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifă și învoială. RECLAME pe pagina a 3-a o seria 10 or. sér» 30 bani. 74. «&•A.3hLhÍ ~?4®?sw HUI. „gazeta“ iese în flacare îl. Ateste pentru Austro-Ungaria: Pe un an 12 fl., pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe an. Pentru România si străinătate: Pe un an 40 franci, pe sase luni 20 fl., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote oficiele poştale din întruşi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braş, Administraţiunea, Piaţa braxe Târgul Inului Nr. 80, etegii I.: Pe un an 10 fl., pe şist luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă. Pe an al 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr. v. a. sau 15 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Braşov, Sâmbătă 1 (14) April. 1900. Nou abonament la Gazeta Transilvaniei. Cu 1 April st. v. 1900 se deschide nou abonament, la care invităm pe toți amicii și sprijinitorii feței noastre. Prețul abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe un an 24 corone (12 fl.); pe sese luni 12 corone (6 fl.); pe trei luni 6 corone (3 fl.); pe o lună 2 corone (1 fl.). Pentru România și străinătate : pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună 3.50 franci. Abonarea se poate face mai uşor prin mandate poştale. Administraţiunea. Staţiunea în Bulgaria. Intr’un moment, când, din incidentul viitoarei întrevederi a celor doi împăraţi aliaţi la Berlin se fac atâtea combinaţiunî în pressa europeana cu privire la scopul ei şi din multe părţi se accentueaza, că la aceasta întrevedere a contribuit şi situaţiunea ameninţătore în peninsula Balcanică şi ia special situaţiunea politică în Bulgaria, este de interes a cunoasce cuprinsul unei interesante corespondențe din Sofia, ce o publică „Neue fr. Presse“ în minierul seu, ce l’am primit acul. S’a zis, că Bulgarii ar avea intențiunea se cedeze Rusiei portul dela Borgas. Acesta, 106 corespondentulȚarului vienes, se nega în cercurile oficioase din Sofia. Planul esistă, dar guvernul bulgar n’a discutat cestiunea în consiliul seu şi foile stambuloviste, zankoviste, precum şi organul lui Karaveloff s’au pronunţat energic în contra cedării sau venerării de teritoriu bulgar. Misiunea ministrului de resboiu Papricov s’a discutat în consiliul de miniştri. Se cţice, că principele a iniţiat’o ca un fel de omagiu pentru Ţarul Rusiei. Pănă acum, dice amintitul corespondent, n’a sosit încă nici o scrie autentică despre decursul misiunei lui Papricov şi se crede încă, că ea nu va eşi din cadrul programului guvernului, care corespunde devisei: „Bulgaria se fie a Bulgarilor“. Paprikov este omul de încredere al prinţului Ferdinand , el a fost ataşat lui Epancev, care a venit din Rusia cu misiunea de a esamina starea armatei bulgare. Atunci nu s’a vorbit de loc de cedarea portului Burgas. A doua misiune ruseasca a fost a lui Kobeko cu scop de a examina financele bulgare. Acest financier rus a cercetat cu de-amenuntul totă situaţia financiară a Bulgariei şi va continua cercetările sale încă pană la Pascî. Zankoviştii cred, că Rusia va veni în ajutorul financiar al Bulgariei. Se cţice, că cercurile financiare din Petersburg voiesc se avanseze guvernului bulgar 5 milioane de ruble, dar numai daca acesta va concede ca un comisar rusesc se supravegheze administrația financiară bulgară. Raportorul fetei viene se crede însă, că și în punctul acesta guvernul bulgar se va opune, căcî e de părere că situaţiunea financiară a Bulgariei devine chilic mai bună şi că, o bună recoltă în anul acesta va pute delătura toate greutăţile,deşi restanţele de dare se urcă momentan la suma de 20—25 milioane franci. In fine spune corespondentul din cestiune, că faimele ce circulă despre persona prinţului Ferdinand nu pot fi controlate, din causa reservei ce o observă acesta. Se vorbesce în Sofia de un proiect de casetorie a lui cu marea ducesă rusesca Elena şi de un al doilea cu o princesă muntenegrena, încât pentru faima, că prinţul va trece la religiunea ortodoxă, nu i se poate da crecrement, pănă ce va trăi mama sa, princesă Clementina. Din acesta scurtă expunere a situaţiunii în Bulgaria resultă, că acolo se pregătesc multe pe ascuns, despre cari numai principele Ferdinand are cunoscinţă, şi că în cestiunile delicate amintite mai sus, deocamdată, curentul nutrit de guvern se învertesce încă în cadrul programului, care nu admite, ca Bulgaria se ajungă sub comanda militară şi sub controlul financiar al Ruşilor, şi se le facă acestora cesiuni de teritoriu bulgar. Aşa stau lucrurile actî, ce va fi însemâne, décâ de es, misiunea lui Paprikov, despre care nu se scie în fond nimic exact, va reuşi ? Sunt dor, cu toate asigurările liniştitore, în Bulgaria momente de îngrijire pentru cei doi împărați, cari se vor întâlni la Berlin. Din congregația comitatului Sibiiu. In adunarea generală estra-ordinară a representanţei comitatului Sibiiu dela 10 Aprilie n. a., vice-spanul a răspuns, precum ni se scrie, la interpelarea preotului din Sebeş Zevedeiu Mureşianu privitoare la agitaţiunile pressei maghiare contra naţionalităţilor, interpelare, pe șoim, că a făcut-o în legătură cu afacerea Iancu. Vice-spanul i-a răspuns cam în același fel, cum a răspuns la interpelarea d-lui Dr. Comșa din Sălişte, că nu va face, nici nu va propune un proiect de resoluțiune către ministrul de justiție pentru a arăta în ce chip procurorii își îndrepta atacurile în pledoariile lor asupra naționalităților nemaghiare; cei ce au gravamine în privința aceasta să se folosească de remediile legale. Interpelatorul n’a luat la cunoscință răspunsul, zicând, că acest răspuns e contra sentimentului public al majorităţii poporaţiunii comitatului. In fine a declarat, că îşi reservă dreptul a face o propunere în aceeaşi cestiune. „Viitorul Ungariei“... Faimosul agitator şovinist scculn Gustav Belcsics a publicat brăşi o broşură, pe care de astă-dată o boteză: „Viitorul Ungariei pe basa unei noue locuţiuni naţionale“. Beksics vrea cu orice preţ să sporeasca porodiţa lui Arpad la cel mai puţin 65 —7O°0 din numărul total al poporaţiunii ţârii; atunci numai se va putea vorbi de-o „Ungariă mare“ şi de-o „mare naţiune maghiară“, pe care „nici un vifor n’o va mai putea mătura de pe faţa pământului“ şi caracterul naţional maghiar al Ungariei se va validita pretutindeni în ţară. Dar dela voinţă pănă la putinţă mai e un pas forte însemnat şi Beksics vede o mare primejdie în faptul, că pe când prin Alföld şi pustele Ungariei 75—99% din poporaţiune e maghiară, pe atunci în părţile muntoase, prin Slovăcime şi Ardeal Maghiarii sunt cu totul disparenţi şi în 13 comitate numărul lor variază între 0,96—7%. Ba s’a întâmplat chiar în timpul din urmă, că sporirea de rassă la Maghiari a scăfiat, şi în Slovăcime, de pildă, Slovacii au apucat înaintea tuturor. Sporirea rassei maghiare o caută Beksics în întărirea materială economică. El e turmentat de ideia fixă şi-l arde grozav dorul espansiunei „naţionale“. Dar cum? Din „marile“ ţinuturi maghiare se pornesc roiuri-roiuri Ungurii „băştinaşi“ şi se ocupe văile şi câmpiile şi ţinuturile muntoase locuite de naţionalităţi. Moşiile mari de prin Alföld şi de peste Dunăre, cari nu sunt „legate“, se fie împărţite şi parcelate Unguraşilor lipiţi, or familiile aristocratice, cari nu au încă fideicomisuri, să-şi câştige fideicomisuri de păduri în ţinuturile locuite de naţionalităţi. Tot asta s’o facă şi familiile aristocratice maghiare, cari au fideicomisuri, dar, firesce, pentru copiii lor din a doua şi a treia nascere. Astfel strămutându-se fideicomisurile din şesuri şi câmpii la pădure şi munte, vor fi cucerite ţinuturile locuite de naţionalităţi! Asta se poate face uşor, căci, după Beksics, sunt 8 milioane jugere de pădure pentru înfiinţarea de fideicomisari. Numai statul are 3 milioane de jugere de pădure în administrarea lui. Dar lui Beksics îi trebuesc aşa numite „păduri gata“, cari se aducă de juger un venit anual de cel puţin 5 corone. Statul poate să dea din pădurile lui pentru fideicomisari şi în acelaşi timp să cumpere pădurile încă „neformate“, or preţul să-i plătescă în titluri de stat, cari pot fi plasate în ţară. Aşadar „politică naţională de pădure“ (!) pentru a stârpi cu ea naționalitățile! Minunat om mai e și Secuiul ăsta. Vrea se ia pe Ungurul de pe pustă și să-l ducă la pădure, care sporeasca prin aceasta transplantare porodița arpadiană! Der Secuii lui oare nu sunt prin locuri muntoase? Nu li s’a ridicat prin Treiscaună fabrici și ferestrae şi nu li s’a dat tot felul de ajutore — dar ce s’a ales din toate? Emigreaza şi acum în România, se câştige acolo bani pentru a si plăti şi susţine nevoile de acasă! Modernul Deupalion secuia se face ridicul cu planurile lui. De-ar fi aşa, cum crede el, într’o bună diminaţă totă suflarea de pe globul unguresc s’ar deştepta cu calpac şi pinteni şi cu mustăţi răsucite ala Paprika Jancsi. Dar nefiind aşa, mult va mai trebui încă se viseze, pănă ce cu politica lui să ajungă măcar la a suta parte din scopul urmărit de el şi de ortacii sei şovinişti. I)in Camera română. In şedinţa de la 29 Martie a Senatului român, d. T. Maiorescu a interpelat din nou cu privire la afacerea Hallier şi în deosebi relativ la afirmarea d-lui ministru de finanţe, că resolvarea acestei afaceri prin tribunalul de arbitri a fost o „necesitate inexorabilă“. A insistat apoi asupra cererei sale de a i se comunica corespondenţa, din care reiese acea necesitate inexorabilă , în fine a întrebat, daci există vreo legătură între afacerea Hallier și împrumutul de 175 milioane, încheiat prin mijlocirea d-lui Kalinderu? D. Maiorescu a mai criticat şi cuvintele folosite de d. ministru de externe, pentru că a declarat, că fără arbitragiul Hallier ţara ar fi ajuns la faliment. In fine ceru lămuriri de la d. ministru-preşedinte. D. Cantacuzino, ministru-preşedinte,zice, că resolvarea afacerei Hallier era necesară, dar guvernul nu a primit şi nu va primi niciodată intervenţia altor state în afacerile statului român. Soluţia afacerei Hallier s-a dat în urma unei mature chibzuinţe asupra situaţiei economice a ţării. D. Maiorescu, nesatisfăcut de acest răspuns, depune pe biroul Senatului , propunere semnată de 7 senatori, prin care cer o anchetă parlamentară în afacerea Hallier. D. I. Lahovari, ministru de externe asigură, că în cestiunea Hallier n’a fost nici o umiliaţiuna, ci un simplu schimb de servicii. D. Maiorescu l’a acusat, că a făcut declaraţiuni compromiţătore pentru ţară, basându-se pe cele scrise înfiarele de oposiţiă. S’au găsit însă omeni, cari să pricepă vorbele sale aşa, cum a vrut dânsul să se înţelagă. D. Take Ionescu, ministru de finanţe, dice, că T. Maiorescu învinuesce guvernul de ce n’a cerut sprijin oposiţiunei, când era în vreme grea. Dacă oposiţiă voee ce să dea vr’un sprijin, să-l dea şi-l va primi, dar el nu va cere acel sprijin. S’a amintit declaraţia sa la Cameră cu privire la corespondenţă. E drept, că a făcut o greşală parlamentară la cameră. Dar n’a pomenit de anume acte, ci am afirmat că era necesitate. Cuvântul „necesitate inexorabilă“ nu e al meu, paternitatea revine representantului colegiului I de deputaţi de Gorj. Ce a spus d-sa ? A spus, că guvernul voeşte libertatea de mişcare la portul Constanţa şi numai cu aceste argumente a convins Camerile şi ţera. Noi avem de»ce absolută convingere, că afacerea Hallier n’a neliniştit ţara, şi daca era vre-o mică îngrijire, a dispărut când s’a pronunţat sentinţa. * De câtva timp foile de dincolo au adus soiri despre retragerea în pensiune a distinsului literat român B. P. Haşdeu, spunând că i se va da o pensiune în formă de recompensă naţională. In şedinţa dela 28 Mart's v. 1900 a camerei, s-a dat cetire proiectului pentru acordarea unei pensiuni de 18.000 lei pe an d-lui B. P. Haşdeu, din cari 12.000 lei reversibili asupra soţiei sale. Proiectul a fost luat în considerațiune.