Gazeta Transilvaniei, iulie 1900 (Anul 63, nr. 145-169)
1900-07-01 / nr. 145
Pagina 2, când aceste şcole vor fi poate vreodatăvisate la sprinjinul D-voastre, să nu uitaţi a imita pe bravii noştri antecesori şi se săriţi în ajutorul lor, căci aceste şcole, — deşi proprietatea Braşovenilor — nu sunt numai ale noastre, ci ale întregului neam românesc. Şi cu acestea declar festivitatea iubilară de deschisă. Corul școlarilor. 5 Abia încetară aplauzele cu care a fost întâmpinat, discursul președintelui Eforiei, când d-l profesor de musică G. Dima dădu semnul, ca corul școlarilor, asettat în fruntea salei, să intoneze „Cantata“ compusă de d-sa. Textul este scris de d-l profesor A. Bârseanu. Poesia acesta redă cu colori vii şi mişcătore tcana faptelor şi a simţirilor, ce te întrupeză în semiseculul esistenţei gimnasiului nostru. Cu încordată atenţiune ascultatorii urmăreau textul, ce vorbia atât de călduros la inima lor, şi erau copleşiţi totodată de tonurile mult reuşitei composiţii, care mişca puternic simţul lor şi le înălţau gândirile. „Cantata“ d-lui G. Dima a fost şi ca composiţie şi ca esecutare la înălţimea ei artistică. Atât compositorul, cât şi poetul au fost f.sgomotos aplaudaţi şi chemaţi de public. Cântată la jubileul de 50 de ani al gimnasiului român din Braşov. I. Cu inima ferbinte Copii, să ne-adunăm Ş’a moşilor morminte Cu flori se ’ncununam, Căci ei ne ridicară Acest măreţ altar, Sciinţei închinându-l Pe veci fără hotar! II. Cufundat în întunerec greu gemea un vechiu popor; Jede grea era trecutu-i, viitoru-i negru nor. Când, ah, când puté-va bietul se mai scape de-al seu chin? Când luci-va ceriul aspru pentru densul mai senin? III. (O voce) Cu armele sciinţei înarma mintea ta, Ea singură, Române, Din chin te va scăpa! Tu gingaşelor Muse înalţă sfânt altar Şi ele alunga-vor Din pept al teu amar! IV. Cu braţ vânjos veniţi, copii, Un templu se clădim Şi mândru când va străluci, Sciinţei se-l sfinţim! Aduceţi stânci, aduceţi var, Zidirea s’o durăm Şi Muselor măreţ altar Cu drag să ridicăm! V. Elă templul se înalţă falnic, mândru cătră nori; Pe altar aduceţi jertfe, puneţi lauri, puneţi flori! Vin în sînu-i se aprinde al sciinţei foc divin, Rade mândre de lumină împrejur se varsă lin. Românaşî din patru unghiuri mulţi la pragul lui sosesc, Mintea lor şî-o lumineza, inimele-şi în,căldesc. Elă vremea se strecoră, cresce-al anilor şirag: Templul nostru stă puternic, Musele-l privesc cu drag! VI. Cerescule Părinte, Genunchii noi plecăm Se rugă prea ferbinte La tronu-ţi îndreptăm. Tu, Domne, pdihnesce Pe-ai noştri buni strămoşi, In ceriuri îi primesce, Rugămu-ne pioşî! GAZETA TRANSILVANIEI. Er’ templul nostru ţine-l Cu drept a ta încins, De viscole şi rele Se fieneatins. De bine fă-l să fie Un nesecat isvor, In veci se lumineze Al nostru scump popor. Ascultă ruga nostră, Puternic Dmmedeu, Că ’n veci noi lăuda-vom Prea sfânt numele Teu! A. Bârseanu. * Sub impresiunea frumoasei cântări înălţătore de inimă, esecutată de corul şcolarilor cu acompaniarea orchestrei oraşului, directorul gimnasiului d-l Virgil Oniţiu se urca pe catedra din fruntea salei şi ţinu discursul festiv. Acest discurs, rostit cu mare avânt şi elogenţă, a făcut o adâncă impresiune asupra tuturor şi a fost des aplaudat. II vom reproduce întreg în numărul nostru de mâne. * In numele I. P. S. Sale Metropolitului a vorbit călduros cătră obşte şi tinerime N. Sa Archim. Dr. Ilarion Pâşlariu, arătând între altele, că biserica română ortodoxă din patriăşi-a putut înfiinţa şcole graţie scutului înaltei case domnitare şi în deosebi a împăratului şi regelui Francisc Iosif I. Şi discursul acesta îl vom reproduce în întregul său. * A urmat premiarea şcolarilor distinşi de cătră d-l archimandrit. Sărbarea s’a terminat cu o frumosă rugăciune pentru cor mixt şi orchestră, esecutată de corul şcolarilor. * La 2 ore d. a. a fost masă comună în casa de tir de sub Tâmpa. Participanţi număroşî. A presidat representantul Metropolitului D-1 Dr. Ilarion Puşcariu. S’au ţinut numeroase toaste. * Cu ocasiunea jubileului gimnasiului nostru, pe lângă număroșii lspeți sosițî diin toate părțile, au venit forte multe depeșe de felicitare din toate unghiurile locuite de Români. Depeşele s’au cetit la masa comună dela casa de tir (Joi la 2 ore p. m.) Eră lista lor: Din Sibiiu: Dela Escelenţa Sa d-1 archiepiscop şi metropolit loan Meţianu; dela corpul profesoral al Seminariului Andreian; dela Dr. N. Vecerdaj dela d-1 Voileanu. Din Arad: Dela Prea Cuvioşia Sa archimandrit d-1 A. Hamsea; dela Prea Cuvioşia Sa vicarul V. Mangra; dela d-nii Ciorogar, Raicu, Ispravnic, Secula, Moldovan, Dr. Suciu, Herbai, Vatian, Truţia; dela d-nii Moldovan, Arjopa, Boambăn, Popoviciu, Minişan, Magdu, Lazar, funcţionari la „Victoria“. Din Caransebeş: Dela P. S. Sa d-1 episcop Nicolae Popea; dela d-1 A. Ghidiu, protopop; dela dd Dr. Popasu; dela Dr. Petru Barbu. Din Nasăud: Dela tinerimea universitară; dela Dr. Pletosu, profesor; dela d-1 Gheţie, profesor; dela d-nii: Dr.Ioan Pop, vicar; Dr. Moisil, Dr. Malaia, d-1 Ioachim Mureşianu, Alex. Haliţia prof., Iacob Pop, Petru I.Tofan(?), Andreia Mazanec, Ioan Lupoaie, Dr. Nestor Simon; dela „Aurora“. Din Beiuş: Dela corpul profesoral; dela Diamandi prof. şi directorul internatului. Din Abrud: Dela Dr. Laurenţiu Pop, Dr. Ştefan Pop advocat; dela d-l Cirlea. Din Blaşiu: Dela corpul profesoral. Din Turda: Dela Dr. Valeriu Moldovan. Din Sân- Georgiul Român : Dela d-nii: Cioran, profesor, Velican advocat, Borgovan, Piceu, Issep, protopretor, Constandin Pop; dela Familia Borgovan. Din Zernesd: Dela d-nii Dan, Ionică, Spârchez, Badiu. Din load: Dela d-nii Daniil Scridon, Virgil Șotropa. Din Câmpeni: Dela d-nii Romul Furduia, protopop, şi Demetriu Goia, preot. Din Făgăraş: Dela d-nii: Dr. Turcu, Dr. Şenchea, Dr. Micu, Dr. Dosa, Belle, Clonţia, Romanţian, B. Pop, Dejenar, Dr. Cornea, Scurtu, Turcu, Brânduşa, Peia, Berescu, Cintea, Farca, Toma, Ganea, Pocol, Roşea şi Chiştereanu. Din Oradea-mare: Dela d-1 Iosif Vulcan. Din Orlat: Dela despărţământul „Sălişte“ al Asociaţiunii. Din Kisújszállás: Dela Dr. Pallagi, director. Din Bocşa-mare : Dela d-1 Iuliu Marcu, student în drept. Din Bucureşti: Dela d-1 loan Bogdan, decanul facultăţii de filosofie şi litere; dela d-1 Dr. Ghiţă Pop ; dela d-1 V. Mândreanu, directorul gimn. „Cantemir“; dela d-nii Aurel Popovici, Dr. Clinoiu, Popa, Moro jian, Virgil Popescu, Cluciu, Sima, Stoian dela d-1 P. Gârbovicean. Din Roşiori: Dela d-1 George Tomoşoiu; dela Dr. Eremia; dela d-1 loan Haşu. Din Ploieşdi : Dela d-nii Mihail, George şi Dimitrie T. Stanescu; dela d-1 Nic. Braşovean. Din Galaţi: Dela d-1 I. G. Muntean, directorul şablei com. sup. ; dela d-1 Moritz Wechsler. Din Bacău: Dela d-1 Victor Nasta, doctor Ooffler, Mihaiu Hosepianu, loan Jsdiu, George Orghidan. Din Tulcea: De la d-1 Const. Sasu. Din Charlottenburg: De la d-1 Ciortea, profesor. Din Veneţia: Dela d-1 şi dna Valeriu şi Maria Branisce. Autonomia catolică, o fată guvernamentală fruntaşă se ocupă cu cestiunea autonomiei romano-catolice şi cu stadiul încurcat, în care a ajuns în urma neînţelegerilor dintre cele două partide ale Congresului, zice anume, că din tratările între sub-comisiunea Congresului, corpul episcopesc şi guvern se poate cu drept deduce, că nici corpul episcopesc, nici guvernul n’au intenţia seriosă de-a crea autonomia. Pe când episcopii cer ca autonomia să se estindă asupra numirilor de episcopi şi resping ori-ce influenţă a guvernului asupra învăţământului, pe atunci guvernul nu voeşte să admită nici un fel de influenţă a autonomiei asupra numirilor de episcopi, asupra şcolelor, a fondurilor şi fundaţiunilor, ci reservă numai rol secundar autonomiei în controlul învăţământului şi averile nu vre să le dea din mâna administraţiei de stat. După cum stau lucrurile aboi va trece încă mult timp pănă când se va regula definitiv cestiunea autonomiei. Dar anyi luat la ţintă. Mare sensaţiă a produs în cercurile guvernului din Budapesta săgata veninosa, ce a slobocjit’o „Pester Lloyd“ în contra ministrului de agricultură Daranyi. Ministrul unguresc de agricultură, a ţinut la banchetul, ce s’a dat după încheierea congresului de agricultură din Paris un toast, în care să fi accentuat, că interesele agricultorilor sunt solidare pe întreg pământul și i-a rugat să scurască legăturile în cari interesele lor sunt identice, er nici decât pe acele, cari îi separă. In fine Daranyi a amintit despre meritele lui Méline și a golit păharul pentru victoria ideilor agrare. In legătură cu acest toast „Pester Lloyd“ a îndreptat un atac vehement contra lui Daranyi, esprimânduse totodată în mod necuviincios față de Méline, sub ale cărui auspicii s’a ținut amintitul congres. Printre rânduri perciunaţii de la „P. Lloyd“ cer nu mai puţin, decât retragerea lui Daranyi, care „se însufleţesce pentru ideile agrare“ şi vine astfel în conflict şi manifesteaza „contra spiritului şi a principiilor fundamentale ale guvernului Szell“. Evident, că „Pester Lloyd“ şi clipaşii din jurul lui, au voit prin acesta să provoace un mic scandal guvernamental. Monarchia nostră şi China. „Pester Loyd“ îşi rectifică cunoscuta sa aserţiune privitor la „participarea monarchiei noastre în acţiunea puterilor contra Chinei“. Semi-oficiaasa guvernamentală ş’cer că cercurile competente n’au ajuns la nici un resultat positiv prin desbaterile lor asupra cestiunei de a se trimite ori nu trupe în China. Monarchia „a făcut destul cerinţelor civilisaţiunei“ prin aceea, că a trimis două corăbii şi un număr de 30 de soldaţi în China, şi pănă când puterile interesate se vor mulţumi cu forţele armate, ce le au acolo şi „nu caută sprijinul monarchiei Nr. 145.—1900 austro-ungare“, pănă atunci este de prisos trimiterea de trupe auxiliare. Din Bucovina ni se comunică următorele: Un act adevărat de trădător, înscenat de organul lui Bourguignon, revoltă actual în gradul cel mai suprem opinia publică. „Timpul“ în numărul său al treilea, care se sbuciumă să apară naţional, întrucât îi permite botniţa ce i-a pus pe baronul Bourguignon, a denunţat societatea universitarilor români din Cernăuţi „Junimea“, că seaocupă de politică. Acesta miserabilă şi d^Mult intenţionată denunțare, spre „Timpul1 ^^entru ce o aplică! De altfel golul împrevOTvvUdiarului mameluc devine tot mai oribil. Chijary părintele său primordial, Doctorat Fjjtrea Lupu, declară acum că, dacă și simpatiseaza cu „Timpul“, nu e în comitetul redacţional. Din acestă minciună vedem, că d-l Floricel Lupu nu se simte bine în noua sa demnitate (?) — x—y—z. SCHULE DUEL — 80 Iunie v. •1 Nicolae Creţulescu. Marţi soara a răposat în Leordeni Nicolae Creţulescu. Rămăşiţele mortuare au fost duse joi în Capitală, or înmormântarea se va face Sâmbătă după amiacil. Născut în Bucuresci la 1812, şi-a făcut studiile la Paris, de unde s’a întors în ţară la 1840 cu titlul de doctor în medicină. El a fost cel dintâi, care a deschis o şcolă de chirurgie la spitalul Colţea. Exilat la 1848, Nicola Creţulescu s’a refugiat la Constantinopol, unde a fost îndată numit medic-şef al spitalului militar Culeli. întors în ţară la 1850, a întrat în politică sub domnia lui Ştirbey; 4 ani în urmă era ministru de instrucţii, apoi preşedinte al consiliului pănă la caimăcămia lui Vodă Ghica. La unirea principatelor a fost ministru-preşedinte de la 1 Iunie 1862 pănă la Octomvre 1863, apoi a fost numit ministru de finanţe. La 1871 face parte din ministeriul Catargiu luând portofoliul justiţiei. Sub guvernul liberal Nicolae Creţulescu represinta ţara la Roma, la Petersburg şi în fine la Berlin. Timp de 4 ani fusese preşedinte al Academiei Române. Pe lângă, că era un om politic de valori, Nicolae Creţulescu era şi om de ştiinţă. Printre mai multe opera însemnate el ne lasă Un tratat de anatomie (3 vol.) şi Amintiri istorice. „LTndépendance Roumaine“, al cărui director era, şi Academia română au arborat drapele negre. încheierea festivă a anului şcolar la seminarul teologic-pedagogic din Sibiiu s-a făcut alaltăeri. La festivitate a luat parte însuşi I. P. S. S. arehiepiscopul şi Metropolitul I. Meţianu. Status-ul romano-catolic din Ardeal şi a deschis orl şedinţele în Clujul sub presidenţia episcoplui Majlath. Ordin uman. Conmodantul corpului 7 de armată cu residenţa în Timişora, mareşalul Schwitzer, a datfilele acestea un ordin în care dispune, ca pe timpul căldurilor mari trupele să fiă scuse la eserciţiu numai dela 5 ore dimineţa pănă la 9 ore a. m. După aceea feciorii să fiă duşi la baiă, oi după amabit să li se dea pausă. Falsificatori de indexuri. S’a întâmplat la universitatea din Budapesta. Se spie, că la începutul şi la finea semestrului ascultătorii de universitate sunt datori a-şi preda respectivului profesor indexul pentru subscriere. Cu ocazia aceasta universitarii asedieză formalcatedrele profesorilor, aşa că trebue ca cineva să fie înarmat cu o mare pacientă, ca să ajungă la rând. Dar tinerii „practici“ au soiut de rândul acesta să-și ajute pe altă cale. S’au format între ei adevărate mici „întreprinderi!“, adecă mai mulți studenți însărcinaui pe un coleg al lor se mijlocescu subscrierea index-urilor. Unul din aceștia însă și-a permis ceva mai mult: n’a dus index-urile să le subscrie profesorul, ci a falsificat el suberierea. Senatul universitar aflând de acesta, a statuat un exemplu riguros : pe 12 universitari, despre cari s’a aflat, că au dus index-urile