Gazeta Transilvaniei, iulie 1900 (Anul 63, nr. 145-169)

1900-07-01 / nr. 145

Pagina 2, când aceste şcole vor fi poate vre­odată­­visate la sprinjinul D-voastre, să nu uitaţi a imita pe bravii noştri antecesori şi se săriţi în ajutorul lor, căci aceste şcole, — deşi proprietatea Braşovenilor — nu sunt numai ale noastre, ci ale întregului neam românesc. Şi cu acestea declar festivitatea iu­­bilară de deschisă. Corul școlarilor. 5 Abia încetară aplauzele cu care a fost întâmpinat, discursul președintelui Eforiei, când d-l profesor de musică G. Dima dădu semnul, ca corul școlarilor, asettat în frun­tea salei, să intoneze „Cantata“ compusă de d-sa. Textul este scris de d-l profesor A. Bârseanu. Poesia acesta redă cu colori vii şi mişcătore tcana faptelor şi a simţirilor, ce te întrupeză în semiseculul esistenţei gimnasiului nostru. Cu încordată atenţiune ascultatorii urmăreau textul, ce vorbia atât de călduros la inima lor, şi erau copleşiţi tot­odată de tonurile mult reuşitei compo­­siţii, care mişca puternic simţul lor şi le înălţau gândirile. „Cantata“ d-lui G. Dima a fost şi ca composiţie şi ca esecu­­tare la înălţimea ei artistică. Atât compositorul, cât şi poetul au fost f.sgomotos aplaudaţi şi chemaţi de public. Cântată la jubileul de 50 de ani al gimnasiului român din Braşov. I. Cu inima ferbinte Copii, să ne-adunăm Ş’a moşilor morminte Cu flori se ’ncununam, Căci ei ne ridicară Acest măreţ altar, Sciinţei închinându-l Pe veci fără hotar! II. Cufundat în întunerec greu gemea un vechiu popor; Jede grea era trecutu-i, viitoru-i ne­gru nor. Când, ah, când puté-va bietul se mai scape de-al seu chin? Când luci-va ceriul aspru pentru densul mai senin? III. (O voce) Cu armele sciinţei înarma mintea ta, Ea singură, Române, Din chin te va scăpa! Tu gingaşelor Muse înalţă sfânt altar Şi ele alunga-vor Din pept al teu amar! IV. Cu braţ vânjos veniţi, copii, Un templu se clădim Şi mândru când va străluci, Sciinţei se-l sfinţim! Aduceţi stânci, aduceţi var, Zidirea s’o durăm Şi Muselor măreţ altar Cu drag să ridicăm! V. Elă templul se înalţă falnic, mândru că­tră nori; Pe altar aduceţi jertfe, puneţi lauri, pu­neţi flori! Vin în sînu-i se aprinde al sciinţei foc divin, Rade mândre de lumină împrejur se varsă lin. Românaşî din patru unghiuri mulţi la pragul lui sosesc, Mintea lor şî-o lumineza, inimele-şi în­­,­căldesc. Elă vremea se strecoră, cresce-al anilor şirag: Templul nostru stă puternic, Musele-l pri­vesc cu drag! VI. Cerescule Părinte, Genunchii noi plecăm Se rugă prea ferbinte La tronu-ţi îndreptăm. Tu, Domne, pdihnesce Pe-ai noştri buni strămoşi, In ceriuri îi primesce, Rugămu-ne pioşî! GAZETA TRANSILVANIEI. Er’ templul nostru ţine-l Cu drept a ta încins, De viscole şi rele Se fie­­neatins. De bine fă-l să fie Un nesecat isvor, In veci se lumineze Al nostru scump popor. Ascultă ruga nostră, Puternic Dmm­edeu, Că ’n veci noi lăuda-vom Prea sfânt numele Teu! A. Bârseanu. * Sub impresiunea frumoasei cântări înăl­­ţătore de inimă, esecutată de corul şcola­rilor cu acompaniarea orchestrei oraşului, directorul gimnasiului d-l Virgil Oniţiu se urca pe catedra din fruntea salei şi ţinu discursul festiv. Acest discurs, rostit cu mare avânt şi elogenţă, a făcut o adâncă impre­­siune asupra tuturor şi a fost des aplaudat. II vom reproduce întreg în numărul nostru de mâne. * In numele I. P. S. Sale Metropo­­litului a vorbit călduros cătră obşte şi tinerime N­. Sa Archim. Dr. Ilarion Pâşlariu, arătând între altele, că biserica română ortodoxă din patriă­­şi-a putut înfiinţa şcole graţie scutului înaltei case domnitare şi în deosebi a împăratului şi regelui Francisc Iosif I. Şi discursul acesta îl vom reproduce în întregul său. * A urmat premiarea şcolarilor distinşi de cătră d-l archimandrit. Sărbarea s’a ter­minat cu o frumosă rugăciune pentru cor mixt şi orchestră, esecutată de corul şco­larilor. * La 2 ore d. a. a fost masă comună în casa de tir de sub Tâmpa. Participanţi nu­­măroşî. A presidat representantul Metropo­­litului D-1 Dr. Ilarion Puşcariu. S’au ţinut numeroase toaste. * Cu ocasiunea jubileului gimnasiului nostru, pe lângă număroșii lspeți sosițî diin toate părțile, au venit forte multe depeșe de felicitare din toate unghiurile locuite de Români. Depeşele s’au cetit la masa co­mună dela casa de tir (Joi la 2 ore p. m.) Eră lista lor: Din Sibiiu: Dela Escelenţa Sa d-1 ar­­chiepiscop şi metropolit loan Meţianu; dela corpul profesoral al Seminariului An­drei­an; dela Dr. N. Vecerdaj dela d-1 Voi­­leanu. Din Arad: Dela Prea Cuvioşia Sa archimandrit d-1 A. Hamsea; dela Prea Cuvioşia Sa vicarul V. Mangra; dela d-nii Ciorogar, Raicu, Ispravnic, Secula, Moldo­van, Dr. Suciu, Herbai, Vatian, Truţia; dela d-nii Moldovan, Arjopa, Boambăn, Popoviciu, Minişan, Magdu, Lazar, funcţi­onari la „Victoria“. Din Caransebeş: Dela P. S. Sa d-1 episcop Nicolae Popea; dela d-1 A. Ghidiu, protopop; dela dd Dr. Popasu; dela Dr. Petru Barbu. Din Nasăud: Dela tinerimea univer­sitară; dela Dr. Pletosu, profesor; dela d-1 Gheţie, profesor; dela d-nii: Dr.Ioan Pop, vicar; Dr. Moisil, Dr. Malaia, d-1 Ioachim Mureşianu, Alex. Haliţia prof., Iacob Pop, Petru I.Tofan(?),­ Andreia Mazanec, Ioan Lupoaie, Dr. Nestor Simon; dela „Aurora“. Din Beiuş: Dela corpul profesoral; dela Diamandi prof. şi directorul interna­tului. Din Abrud: Dela Dr. Laurenţiu Pop, Dr. Ştefan Pop advocat; dela d-l Cirlea. Din Blaşiu: Dela corpul profesoral. Din Turda: Dela Dr. Valeriu Mol­dovan. Din Sân- Georgiul Român : Dela d-nii: Cioran, profesor, Velican advocat, Bor­­govan, Piceu, Issep, protopretor, Constan­­din Pop; dela Familia Borgovan. Din Zernesd: Dela d-nii Dan, Ionică, Spârchez, Badiu. Din load: Dela d-nii Daniil Scridon, Virgil Șotropa. Din Câmpeni: Dela d-nii Romul Fur­­duia, protopop, şi Demetriu Goia, preot. Din Făgăraş: Dela d-nii: Dr. Turcu, Dr. Şenchea, Dr. Micu, Dr. Dosa, Belle, Clonţia, Romanţian, B. Pop, Dejenar, Dr. Cornea, Scurtu, Turcu, Brânduşa, Peia, Berescu, Cintea, Farca, Toma, Ganea, Pocol, Roşea şi Chiştereanu. Din Oradea-mare: Dela d-1 Iosif Vulcan. Din Orlat: Dela despărţământul „Să­­lişte“ al Asociaţiunii. Din Kisújszállás: Dela Dr. Pallagi, director. Din Bocşa-mare : Dela d-1 Iuliu Marcu, student în drept. Din Bucureşti: Dela d-1 loan Bogdan, decanul facultăţii de filosofie şi litere; dela d-1 Dr. Ghiţă Pop ; dela d-1 V. Mândreanu, directorul gimn. „Cantemir“; dela d-nii Aurel Popovici, Dr. Clinoiu, Popa, Moro­ j­ian, Virgil Popescu, Cluciu, Sima, Stoian dela d-1 P. Gârbovicean. Din Roşiori: Dela d-1 George Tomo­­şoiu­; dela Dr. Eremia; dela d-1 loan Haşu. Din Ploieşdi : Dela d-nii Mihail, George şi Dimitrie T. Stanescu; dela d-1 Nic. Bra­şovean. Din Galaţi: Dela d-1 I. G. Muntean,­ directorul şablei com. sup. ; dela d-1 Mo­ritz Wechsler. Din Bacău: Dela d-1 Victor Nasta, doctor Ooffler, Mihaiu H­osepianu, loan Jsdiu, George Orghidan. Din Tulcea: De la d-1 Const. Sasu. Din Charlottenburg: De la d-1 Ciortea, profesor. Din Veneţia: Dela d-1 şi d­na Valeriu şi Maria Branisce. Autonomia catolică, o fată guver­namentală fruntaşă se ocupă cu cestiunea autonomiei romano-catolice şi cu stadiul încurcat, în care a ajuns în urma neînţe­legerilor dintre cele două partide ale Con­gresului, zice anume, că din tratările între sub-comisiunea Congresului, corpul episco­­pesc şi guvern se poate cu drept deduce, că nici corpul episcopesc, nici guvernul n’au intenţia seriosă de-a crea autonomia. Pe când episcopii cer ca autonomia să se es­­tindă asupra numirilor de episcopi şi res­ping ori-ce influenţă a guvernului asupra învăţământului, pe atunci guvernul nu voeşte să admită nici un fel de influenţă a autonomiei asupra numirilor de episcopi, asupra şcolelor, a fondurilor şi fundaţiuni­­lor, ci reservă numai rol secundar autono­miei în controlul învăţământului şi averile nu vre să le dea din mâna administraţiei de stat. După cum stau lucrurile aboi va trece încă mult timp pănă când se va re­gula definitiv cestiunea autonomiei. Dar anyi luat la ţintă. Mare sen­­saţiă a produs în cercurile guvernului din Budapesta săgata veninosa, ce a slobocjit’o „Pester Lloyd“ în contra ministrului de agricultură Daranyi. Ministrul unguresc de agricultură, a ţinut la banchetul, ce s’a dat după încheierea congresului de agricultură din Paris un toast, în care să fi accentuat, că interesele agricultorilor sunt solidare pe întreg pământul și i-a rugat să scurască legăturile în cari interesele lor sunt iden­tice, er nici decât pe acele, cari îi separă. In fine Daranyi a amintit despre meritele lui Méline și a golit păharul pentru vic­toria ideilor agrare. In legătură cu acest toast „Pester Lloyd“ a îndreptat un atac vehement contra lui Daranyi, esprimându­­se tot­odată în mod necuviincios față de Méline, sub ale cărui auspicii s’a ținut amin­titul congres. Printre rânduri perciunaţii de la „P. Lloyd“ cer nu mai puţin, decât retragerea lui Daranyi, care „se însufle­­ţesce pentru ideile agrare“ şi vine ast­fel în conflict şi manifesteaza „contra spiritului şi a principiilor fundamentale ale guvernu­lui Szell“. Evident, că „Pester Lloyd“ şi clipaşii din jurul lui, au voit prin acesta să provoace un mic scandal guvernamental. Monarchia nostră şi China. „Pes­ter Loyd“ îşi rectifică cunoscuta sa aser­ţiune privitor la „participarea monarchiei noastre în acţiunea puterilor contra Chinei“. Semi-oficiaasa guvernamentală ş’cer că cer­curile competente n’au ajuns la nici un re­­sultat positiv prin desbaterile lor asupra cestiunei de a­ se trimite ori nu trupe în China. Monarchia „a făcut destul cerinţe­lor civilisaţiunei“ prin aceea, că a trimis două corăbii şi un număr de 30 de soldaţi în China, şi pănă când puterile interesate se vor mulţumi cu forţele armate, ce le au acolo şi „nu caută sprijinul monarchiei Nr. 145.—1900 austro-ungare“, pănă atunci este de prisos trimiterea de trupe auxiliare. Din Bucovina ni­ se comunică ur­­mătorele: Un act adevărat de trădător, în­scenat de organul lui Bourguignon, revoltă actual în gradul cel mai suprem opinia pu­blică. „Timpul“ în numărul său al treilea, care se sbuciumă să apară naţional, întru­cât îi permite botniţa ce i-a pus pe baronul Bourguignon, a denunţat societatea univer­sitarilor români din Cernăuţi „Junimea“, că seaocupă de politică. Acesta miserabilă şi d^M­ult intenţionată denunțare, spre „Timpul1 ^^entru­ ce o aplică! De alt­fel golul împrevOTvvUdiarului mameluc devine tot mai oribil. Chijary părintele său primor­dial, Doctorat Fjjtrea Lupu, declară acum că, dacă și simpatiseaza cu „Timpul“, nu e în comitetul redacţional. Din acestă min­ciună vedem, că d-l Floricel Lupu nu se simte bine în noua sa demnitate (?) — x—y—z. SCHULE DU­EL — 80 Iunie v. •1 Nicolae Creţulescu. Marţi soara a răposat în Leordeni Nicolae Creţulescu. Rămăşiţele mortuare au fost duse joi în Capitală, or înmormântarea se va face Sâm­bătă după amiacil. Născut în Bucuresci la 1812, şi-a făcut studiile la Paris, de unde s’a întors în ţară la 1840 cu titlul de doc­tor în medicină. El a fost cel dintâi­, care a deschis o şcolă de chirurgie la spitalul Colţea. Exilat la 1848, Nicola Creţulescu s’a refugiat la Constantinopol, unde a fost îndată numit medic-şef al spitalului militar Culeli. întors în ţară la 1850, a întrat în politică sub domnia lui Ştirbey; 4 ani în urmă era ministru de instrucţii, apoi pre­şedinte al consiliului pănă la caimăcămia lui Vodă Ghica. La unirea principatelor a fost ministru-preşedinte de la 1 Iunie 1862 pănă la Octomvre 1863, apoi a fost numit ministru de finanţe. La 1871 face parte din ministeriul Catargiu luând portofoliul justiţiei. Sub guvernul liberal Nicolae Cre­­ţulescu represinta ţara la Roma, la Peters­burg şi în fine la Berlin. Timp de 4 ani fusese preşedinte al Academiei Române. Pe lângă, că era un om politic de valori, Nicolae Creţulescu era şi om de ştiinţă. Printre mai multe opera însemnate el ne lasă Un tratat de anatomie (3 vol.) şi Amintiri istorice. „LTndépendance Rou­­maine“, al cărui director era, şi Academia română au arborat drapele negre. încheierea festivă a anului şcolar la seminarul teologic-pedagogic din Sibiiu s-a făcut alaltăeri. La festivitate a luat parte însuşi I. P. S. S. arehiepiscopul şi Metropolitul I. Meţianu. Status-ul romano-catolic din Ar­deal şi a deschis orl şedinţele în Cluju­l sub presidenţia episcoplui Majlath. Ordin uman. Conmodantul corpului 7 de armată cu residenţa în Timişora, mare­şalul Schwitzer, a dat­­filele acestea un or­din în care dispune, ca pe timpul căldu­rilor mari trupele să fiă scuse la eserciţiu numai dela 5 ore dimineţa pănă la 9 ore a. m. După aceea feciorii să fiă duşi la baiă, oi după amabit să li­ se dea pausă. Falsificatori de index­uri. S’a în­tâmplat la universitatea din Budapesta. Se spie, că la începutul şi la finea semestrului ascultătorii de universitate sunt datori a-şi preda respectivului profesor index­ul pentru subscriere. Cu ocazia aceasta universitarii asedieză formal­­catedrele profesorilor, aşa că trebue ca cine­va să fie înarmat cu o mare pacientă, ca să ajungă la rând. Dar tinerii „practici“ au soiut de rândul acesta să-și ajute pe altă cale. S’au format între ei adevărate mici „întreprinderi!“, adecă mai mulți studenți însărcinaui pe un coleg al lor se mijlocescu subscrierea index-urilor. Unul din aceștia însă și-a permis ceva mai mult: n’a dus index-urile să le subscrie profesorul, ci a falsificat el suberierea. Se­natul universitar aflând de acesta, a sta­tuat un exemplu riguros : pe 12 universitari, despre cari s’a aflat, că au dus index-urile

Next