Gazeta Transilvaniei, septembrie 1900 (Anul 63, nr. 194-217)
1900-09-01 / nr. 194
Pagina 2 Se asigură în cerourile tribunalului Ilfov, că ordonanţa de urmărire asupra asasinatului lui Mihăileanu şi a complotului bulgar este aproape gata şi va fi semnată şi dată pe criua de Sâmbătă. Pe măsura ce d-l Florescu lucreaza la ordonanţă ea este tradusă şi în limba francesă. Procesul asasinilor se crede, că se va pute judeca între 18—20 Septemvrie st. v. * Duminecă s’au ţinut meetinguri de protestare în contra asasinatului lui Mihăileanu în Tulcea, Câmpulung, Brăila şi Galaţi. Dela adunarea „Asociaţiunei“. Discursul de deschidere al preşedintelui I. M. M Moldovan. Onorată adunare generală! înainte de toate mă simţesc dator a împărtăşi salutare frăţescă Românilor din acest ţinut şi a le mulţumi, pentru că însufleţiţi de scopurile, ce urmărim, ne-au adus în regiunea acesta, pe cât de frumosă, pe atât de însemnată în istoria naţiunei noastre. Pentru că, ce Român va pune piciorul său pe pământul sacru al acestui ţinut, fără să-şi aducă aminte, că străbunii noştri, când au purtat peste Dunăre acvilele lor victorioase, pe aici au făcut primele cuceriri. De pe aici au trecut munţii, acel zid de apărare, acea grandiosă cetate, ce făcea să crască virtutea sălbatică a duşmanilor, de cari pe atunci tremurau toate popoarele din jur. Pe aici, chiar şi în loc, se află deosebite monumente din epoca descălecării şi a înrădăcinărei neamului nostru în acastă ţară aşa depărtată de sînul călduros al mamei noastre, dar în apropiere se află unul grandios, pe care în 18 secuii nu l’au putut învinge şi dărîma nici valurile Dunării, nici tempestăţile aerului, şi chiar nici răutatea omenescă, ce întru tulburarea sa sfarmă şi eutropesce mai cumplit decât puterile naturei brute. Deci, fie salutaţi cu iubire şi mulţumire fraţii din acest ţinut, cari învitându-ne în mijlocul lor, ne deferă o pasiune de a ne reîmprospăta suveniri atât de dulci şi a ne încălcji prin focul sacru al lor! Onorată adunare generală! Este frumos şi măreţ scopul, ce urmăresce societatea nostră, pentru că ea tinde a deştepta şi a desvolta în poporul nostru iubirea de neam, iubirea de limbă şi cultura nostră, — este a face, ca toţi fiii naţiunei noastre, aşedaţi în regiunile răsăritene ale Ungariei — fără nici o căutare la numirile locale de Hăţegani, Ardeleni, Maramureşeni, Ungureni, Bănăţeni, — bucuroşi să recunoscă domnia legăturii comune, care o formază limba nostră dulce şi datinile trezite dela străbuni, — este a face, ca toţi fiii neamului nostru să împreune forţele lor cele mai bune, spre a cultiva întru sine înşişi şi întru toţi ai noştri aceste odore preţiose şi spre a le apăra ca lumina ochiului. Nisuind a împlini acâstă misiune, „Asociaţiunea“ nostră, spre sărbarea adunărei sale generale, descalecă acum într’o regiune, acum într’alta, portă lumina sa mică în acest secol al luminilor mari, pentru ca cel puţin din apropiere să potă fi văcjută şi apreciată de cei interesaţi de-a dreptul în cauză, şi acestora să le dee impuls de a lucra pentru realizarea scopului dorit. Portă o lumină mică, ce văcjându-o cei ce stau afară de cercurile strînse ale noastre, pe cari .Însă una din legăturile de ordine mai înaltă aşa de strîns îi împreună cu noi, să cunoscă şi scopul nostru aflător în armonie deplină cu binele comun, şi puritatea mijloacelor de cari ne folosim. Prin activitatea stăruitoire, onorată adunare generală, în aceşti aproape 40 de ani am ajuns acolo, că puţine colţuri locuite de Români se află în largul Ungariei, de cari nu s’a apropiat acastă instituţia binefacetoare a nostră — şi mai puţine încă — putére-am frice unul, fiă cât de retras, — în care să nu se simtă rodurile mişcării produse de ea. Bărbaţi însufleţiţi pentru înaintarea culturei noastre, cu zel vrednic de tată lauda au îmbrăţişat acastă causă sfântă a poporului român. Şi stă, acum vedem înfiinţate la 50 despărţăminte, cami ca tot atâtea arterii duc şi multiplică mişcarea nostră culturală. Este de dorit însă, că pentre de aceste să fie înzecit mai multe, pentru ca ele să fie mai accesibile şi aflându-se în apropiere să potă desvolta activitate mai frumosă. Chiar pentru aceea, stăruinţa noastră trebue să fie îndreptată spre formarea lor, pe unde lipsesc, şi înmulţirea lor pe unde s’au format deja, pănă vom ajunge acolo, ca organismul nostru să se întindă şi să se ramifice şi prin cele mai ascunse şi mai depărtate cătune locuite de Români, şi pe tot locul să opereze lăţirea culturei noastre naţionale. Numai aşa vom fi în stare a susţină şi apăra ceea ce ne este atât de scump : individualitatea nostră naţională. Ca mijloc forte folositor au despărţămintele noastre, între altele multe, biblioteci ambulante, spre a căror recomandare nu putem avea cuvinte de ajuns. Prin ele se subministrază poporului lectură sănătosă, morală şi scutită de veninul principiilor, pe tind a surpa basele societăţii civile şi ale religiunii. Este mare puterea acestor biblioteci, pentru-că prin ele poporul nostru, gratuit sau pe un preţ bagatel, devine în posiţiune de a gusta lectură variată şi a desvolta în direcţiune bună simţămintele ascunse în pieptul său. Succesul acestei lecturi, decă este bine alasă, e forte sigur şi desăvîrşit, pentru că ea nu are dea lupta cu alt duşman, decât cu negure, ce întunecă mintea şi inima. Se învinge duşmanul acesta, — simţămintele bune cresc şi se întăresc. Prin părţi de felul acesta, deci sunt bine controlate, se ajută forte mult formarea caracterelor tari între cele bune, pe cari nici lipsa extremă, nici prisosurile îmbuibate să nu le potă abate dela calea virtuţii şi a moralităţii. Să lucrăm cu toţii, fie-care după cele mai bune puteri ale sale, ca „Asociaţiunea“ nostră să creascá şi se infloróscá ! Ou acăsta declar adunarea generală deschisă. GAZETA TRANSILVANIEI. Puterile şi China. O depeşă din Petersburg anunţă, sub toatá reserva, că guvernul frances aderézá la propunerea Rusiei, având de scop retragerea trupelor din Peking. Depeşa adauge, că Rusia şi Francia sunt de acord asupra unui punct şi au trimis representanţilor diplomatici şi comandanţilor lor din Peking ordinul, de a lua măsurile necesare pentru a părăsi Pekingul şi a se duce la Tien-Cin, îndată ce împrejurările le vor permite. In acelaşi timp „Times“ află din Tokio, că şi Japonia e înclinată a rechema pe ambasadorul său din Peking şi trupele, dacă situaţia geografcă n’ar permite o acţiune militară imediată. In definitiv Japonia este gata să retragă trupele a căror presenţă nu este absolut necesară în Peking, dar crede, că e oportun de a menţine ocuparea militară în timpul iernii. Ambasadorul chinez la Washington a primit o depeşă de la Li-Kung-Clang cu data de 27 August, în care îi face cunoscut edictul împărătesc, care-l provoca să mergă imediat la Peking şi dimpreună cu principele Ging să iniţieze negocierile de pace. Li adaugă, că în urma acestui edict cere protecţiunea puterilor cu ocazia călătoriei sale în Peking. Li Hung-Clang a adresat un memoriu tronului chinez, cerând înapoiarea Curţii în Peking. In acelaşi timp a trimis un mesagiu viceregelui din Wutsang, în care-i spune, că n’ar fi greu să povăţuască întoarcerea Curţii. „Frankfurter Zeitung“ are o depeşă din New-York, după care guvernul american a îndrumat pe representantul său din Peking să parasescă imediat acest oraş. Dacă negocierile cu Li-Hung-Ciang promit bune resultate, trupele americane încă vor fi retrase în curând. Este eschisă orice participare mai departe a Americei în acţiunea ofensivă. Reiese aşadar, că direct sau indirect, Francia, America şi Japonia sunt pe partea propunerii rusesce. Mohamedanii din Bosnia. Acum câteva ciile „Budapesti Szemle“ publică un studiu sub titlul: Situaţiunea Mohamedanilor în Bosnia, el ca răspuns la acesta un mohamedan din Travnik, a publicat ori o broşură întitulată: Koliay şi Bosnia-Hercegovina, în care se descrie starea Mohamedanilor din Bosnia în culorile cele mai negre. Paternitatea studiului din „Szemle“ se atribue ministrului Kallay şi toate comunicările dintr’ânsul noua broşură le califică ca un conglomerat de denunţări tendenţioose, critică foarte asupra pe ministru Kallay şi-lface singur respunzător de starea lucrurilor din proviinciile ocupate. Broșura respectivă promite o luptă cu abnegațiune din partea Mohamedanilor, er ca scop al mișcărei lor insemneza următoarele desiderate: 1. Autonomia bisericei mohamedane, pentru că numai prin aceasta ar pute ei introduce reformele dorite și în școă; 2. încetarea catolismiei forţate; 8) împedecarea propagandei croate; 4. respectarea obiceiurilor şi tradiţiunilor mohamedane. Broşura desvoltă lămurit toate dorinţele şi drepturile numitului popor şi în prima liniă pretinde, ca fondurile „Vakuf“ să fie întrebuinţate ei în sensul testatorilor , pentru biserica şi soţia mohamedanilor, or nu pentru scopuri politice austriaca şi pentru propagande catolice şi croatice, prin care se tinde a depărta pe Mohamedan din ce în ce mai mult de naţiunea ungară. Broşura termină rjicând că a fost o greşală, că s’a întrebuinţat contra Mohamedanilor o politică curat catolică, curat austriacă, căci din acâstă causă Kallay va culege, ce a sămănat. El este geniul care vre binele, dar face răul. Autorul studiului din „Szemle“ va pleda, ori nu causa austriacă, dar broşura în cestiune bîjbăe de ofturi unguresc!, că nu pot ocroti sub aripele lor și pe mohamedan!. SCI. Kl LE DS LEL * — Bl August Y. Regele Carol al României va pleca în cjiua de 3 Septemvrie v. din Ragatz spre a merge la München, unde va asista la căsătoria Nepotului Său A. S. Principele de coronă Albert al Belgiei cu A. S. R. Principesa Elisabeta de Bavaria. Suveranii României se vor întoarce în ţară la 21 Septemvrie v. Aniversarea luării Griviţei. Cu prilejul aniversării luării Griviţei în Bucureşci un Te-Deum a fost oficiat în biserica din Dealul Spirei şi în presenţa autorităţilor militare şi civile. După cum a fost anunţat, parada militară, ce se făcea cu acest prilej, a fost suspendată. Bancnotele de doue-deci corone se vor pune în circulaţie la 20. c. Publicaţia în acest scop s-a făcut la 12 c. prin foile oficiale ale ministerielor de finanţe din Viena şi Budapesta. Formatul acestor note este mai mic decât al actualelor note de crece florini și sunt tipărite în roșu (Cum erau bună fără bancnotele lui Kossuth. — Red.) er nu albastru. De remarcat mai este, că pe partea textului german, inscripția valoarei este tipărită în toate limbile din imperiul austriac, ceea-ce n’a fost pănă acuma pe notele de bancă sau ale statului. Textul unguresc indică valoarea notei numai în limba maghiară. Nouele tunuri. Ministeriul comun de resboiu a dat fiecărui corp de armată câte două tunuri, cu scop de a face esperimente cu ele. Resultatul probelor trebue să fie raportat pănă la 1 Octomvrie. Cele mai multe corpuri vor face esperimentele pe marele teren de eserciţiu din Lipova. După ce ministeriul de rasboiui va fi primit opiniile diferitelor comande de corp, se va decide asupra sorţii acestor tunuri. Vindecarea prin hipnotism. Profesorul de la laboratorul psychologic al Universităţii din Yale (America) George Cutten, provocă mare interes prin publicarea resultatelor, ce au obţinut toate încercările sale de a vindeca beţia şi fumatul peste măsură a ţigărilor, prin hipnotism. Esperienţele sale le-a făcut la persoane din clasa mai săracă şi susţine, că din 30 coşuri de beţiv şi 20 victime a fumatului, i-a succes să-i vindece pe toţi şi la cei mai mulţi vindecarea a fost absolută. Metoda vindecării consistă în aceea, că aduce pe pacient în stare de hipnotisare şi apoi îi insuflă (sugerază) un disgust, o scârbă morală de beutură sau de fumat. In fie-care din cașurile sale, vindecarea a urmat treptat, însă sigur. Un jude de cerc arestat. Se tele- ^ grafâză din Odorheiul săcuesc, că Leszay Andor, care, înainte cam cu un an a fost numit jude de cerc lângă tribunalul din Odorheiu, apusat fiind pentru defraudări în sumă de mai multe mii florini, a fost din causa acesta arestat. Despre Laszay se spune, că este urmaşul unei distinse familii nobile săpueşci din Ardeal şi stă în legătură de înrudire cu multe familii de magnaţi din Ardeal. Arestări şi condamnări de anarchişti. Din Roma se anunţă, că persoanele arestate ca anarchista în urma asasinatului Regelui Umberto, se ridică la cifra de două mii două sute. Afară de aceştia au fost aruncaţi în închisoare vre-o miie de individi, cari fără a fi anarchiştî, au făcut apologia regicidului, ori s’au arătat fără ardere în reprobarea crimei. — Tot din Roma se anunţă, că numai în timpul lunei August tribunalul din Ancona a judecat 132 de persoane bănuite ca anarchiste şi a pronunţat condamnări, ridicându-se în total la 144 ani închisoare şi 163.000 lei amendă. Şahul Persiei se va duce peste câtevazile la Constantinopol pentru a face o visită Sultanului. La reîntorcere va merge şi prin Bucuresci, unde va rămâne treizile. Mersul ciumei. După ultimele solii sosite la ministeriul de externe român de la legaţiunea română din Londra, ciuma la Glascow este aproape stinsă, graţie măsurilor severe luate de serviciul sanitar englez. Cu toate acestea serviciul român sa- ' nitar menține toate disposiţiunile luate contra provenienţelor din Glascow. 1. Efect sigur vindecător. Toți aceia, care sufer de nemistuire sau stomacul nu funcționază regulat ceea ce causeaza constipație, durere de cap, lipsă de apetit sau alte boale, pot conta la vindecare sigură prin folosirea cunoscutelor prafuri seidlitz ale lui Moli. Cutii originale a 2 cor. se pot căpăta zilnic prin poștă dela farmacistul A. Moli literantul curţii din Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din provincia să se cera preparatul A. Moli prevădut cu marca de contravenţie şi subscriere. Nr. 194—1900 Din diecesa Aradului. Siria, B Septemvrie 1900. Văclând, că de timp mai îndelungat nu vi s’a mai comunicat nimic despre mersul afacerilor din diepesa Aradului — îmi permit a mă pune în curent eu câteva din recentele „isprăvuri“ săvârşite sub noul sistem de omenii elicei ajunşi în fruntea diepesei. Acest sistem inaugurat deja de un an şi mai bine departe de a fi, după cum se trimbiţa din o anumită parte urbi et orbi, un sistem al dreptăţii şi legalităţii, sistem al prosperării şi înaintării tuturor eparohioţilor, este nu numai un sistem abusiv şi arbitrar, ci şi un sistem de căpătuială pentru cei-ce aparţin elicei. Fiind-că ceea ce afirm ţin să şi documentez. Vă voi relata de astă-dată numai despre 2 caşuri. S’a făcut în primăvara acestui an mare larmă cu numirea directorului dela şcoala superioara de fete din Arad — şcolă înfiinţată, în tracăt fie cris, la iniţiativa şi cu puternicul sprijin al fostului episcop.