Gazeta Transilvaniei, octombrie 1901 (Anul 64, nr. 217-241)
1901-10-14 / nr. 228
REDACŢIUNEA, Aministraţiunea şi Tipornia Braşov, piaţa mare or. 30. 36 Visori nefrancate nu se pristesc.— Manuscripte nu se retrimit. INSERATE sa primesc la Administraţiune în Braşov şi la nrmátórel© BIROURI de ANUNŢURI: în Viena, la N. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Emeric Les- Iner, Heinrich Schalek. A. Oppelik Nachf. Anton Oppelik. in Budapesta: la A. V. Goldberger. Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VXI Erzsebet-körut). PREȚUL INSERTIUNILOR: o seria garmond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifa și învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani. Nr. 228.—Anul LXIV. Braşov, Duminecă 14 (27) Octomvrie. 1901. (Numér de Duminecă 41). „gazeta“ iese înlocire li. ADpaunente pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an. Pentru Mânia și străinătate: Pe un an 40 franci, pe şape luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote ofictele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Aconamenul neutru Braşov Admnistraţinea, Piaţa nţ are. Târgul Inului Nr. 30, etagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şlee luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă . Pe un an 24 cor., pe 6 luni 12 c., p© trei luni 6 coroane. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte., Încurcăturile reîncep. înainte cu 4—5 luni cercurile politice din monarchia nostră se întrebau cu îngrijire: ce va fi la terană ? Deşi se îndreptase întru câtva sta-p rea de lucruri, ce ameninţa aşa del mult dualismul, deşi încetase obstrucţiunea în parlamentul austriac şi" călătoria împăratului în Boemia adusese cu sine un armistiţiu între Cehi şi Germani, totuşi se aucia mereu esclamarea: vom vedéa ce va mai fi la tomna! Ei bine, tomna, este aci şi cele doue parlamente dualiste dela Viena şi Budapesta sunt brăşi întrunite Dieta ungară, care a eşit din nouele alegeră, abia astăcjî s’a deschis; era „Reichsrath“-ul a fost redeschis numai cu câte va cjile mai ’nainte. In acest scurt timp lucrurile au şi luat în parlamentul din Viena o direcţiune ameninţătore pentru problema, ce şi-a pus’o guvernul Koerber : de-a face se se desbată şi voteze încă în anul acesta budgetul pe 1902 şi de-a procede apoi la resolvarea proiectelor relative la pactul economic cu Ungaria, a căruia urgenţă e asemenea mare. Koerber a apelat la partidele din cameră se lase toate la o parte şi se contribue ca „Reichsrath“-ul se-şi potă împlini cât mai curând problemele pretinse de necesităţile statului. El te-a rugat îndeosebi se-i ajute a scoate budgetul la liman. Nici una dintre partide n’a cjis și n’a arătat, că ar voi se împedece desbaterea budgetului, dar nici una n’a făcut cât de puțin pentru a grăbi aceasta desbatere. Din contră, din toate părțile s’au făcut și se fac mereu propuneri de urgență, cari absorb tot timpul şi amână astfel tot mai mult prima cetire a budgetului, prin care se se potă începe desbaterea lui. Dacă ar merge tot aşa, camera din Viena s’ar pomeni de odată arăşî apucată de vârtejul obstrucţiunii. A fost destul şi ceea ce s’a făcut pănă acuma în direcţiunea acesta pentru a indispune nu numai, ci a spăria chiar pe ministru-preşedinte Koerber. Joî se vorbea în Viena serios, că Koerber, veijend, că nu o pote scoate la cale cu camera şi că nu se poate aştepta la o resolvare regulată a bugetului, s’a decis a merge la Gödöllő, unde se află de present Majestatea Sa, şi a-şî da demisiunea. Astăciînse s’a schimbat situaţiunea puţin mai în favorul guvernului Koerber şi iniţiativa la acesta schimbare a luat’o de astă-dată conferenţa şefilor cluburilor germane din stânga. Acesta conferenţă a declarat printr’o resoluţiune, că în faţa periculului, ca budgetul se nu pată fi votat la timp, partidele germane, pe cari le representă, sunt gata şi hotărîte de a face tot posibilul pentru ca se se desbată bugetul la timp. Nu se stie, ce efect a avut acesta iniţiativă asupra Cehilor, despre cari se cjice, că, deşi n’au arătat intenţiunea de a provoca încurcături parlamentare, totuşi fac nouă pretensiune guvernului. De altmintrelea se susţine acesta şi despre deputaţii radicali germani. Se poate ca totuşi guvernul Koerber se mai aibă de astă-dată noroc şi scriea cea mai nouă spune, că i-a şi succes a se învoi cu diferitele partide, ca se-şî retragă deocamdată propunerile de urgenţă şi se facă cu putinţă desbaterea budgetului. Acesta înse totuşi nu însemnază, decât a trăi din mână în gură. Budgetul va fi votat, dar va veni la rând grava întrebare a pactului şi a tratatelor comerciale şi nu stim prin ce mijloace ar pute trece Koerber aşa uşor şi peste pacostea aceasta. Aci cestiunea pactului, ce se trăgănesce deja de atâţia ani, a devenit în adevăr o pacoste nu numai pentru Austria, ci şi pentru Ungaria, nu se poate delătura cu învoieli trezetoare şi cu apucături tactice. Este o cestiune mare de esistenţă economică a întregei monarchia ce trebue se se resolveze prin tratările, ce vor urma între Austria şi Ungaria. Firele acestei cestiuni se întind departe spre miartă-nopte şi spre miaeră-eji şi pe lângă deosebirile de interese dintre statele dualiste, mai este şi politica generală economică, care va apăsa greu asupra negocierilor vamale între Austria şi Ungaria. FOILETONUL „GAZ. TRANS“. A p ii s. De pe culmea unui munte Sorele se uită blând La căsuţele mărunte.... Şi ’n văpaie tremurând El îmbracă satu ’n vale C’un uşor vestmânt de jale; Ar pleca şi nu se ’ndură Ar mai sta... de n’ar fi scris Să dea altora căldură.... Şi ’nclinat peste abis îşi aşterne-a sa privire Peste satu ’n părăsire.... Ce-a zărit acolo oare?.... Pe o laviţă de lemn, O copila care moare.... Ea cu ochii-i face semn. El surîde cât mai poate.... Şî-apoi__noapte peste toate.... Veturio. Iubire de Patriă.*) Patria se impune iubirei noastre tot aşa de bine, în chip tot aşa de firesc ca şi Dumnedeu care ne-o dă. Ce trebue să înţelegem prin acel cuvânt de patriă? Are două înţelesuri: însemnază şi ţara în care am primit viaţa, şi naţiunea căreia aparţinem, al cărei membru, al cărei fiu suntem. Iubirea patriei este deci un sentiment instructiv, care se deştăpta în noi îndată după iubirea de tată şi de mamă, după iubirea celor cari ne fac să trăim, cari ne dau un loc printre fraţii noştri încă din primele rlile ale existenţei. In adevăr, omul, de abia născut prinde dragoste, de primele lucruri cari îi iubesc ochii neexerciaţi, de locul unde a trăit, sub adăpostul părintesc, unde a încercat prin Este sciut, că d-1 Ion Kalinderu, membru al Academiei Române şi administratorul domeniilor coronei române, a publicat un şir lung de tratate foarte interesante menite a instrui poporul şi de a deştepta în el sentimentele nobile de iubire de neam şi de patrie. Unul din aceste escelente tratate este şi cel de mai sus, căruia îi dăm loc la foiletonul de adi. — Râd. unele jocuri, cu soţi de versta sa, unde a împărţit cu ei petreceri, bucurii, mici întristări, unde s’a împrietenit cu fiinţe asemănate cu densul, unde a făcut, neapărat fără a-şi da semă, experienţa primelor legături omenesci. Aceste naive sentimente, singurele ce prinde copilul din cuvintele, din privirile duioase ale tatălui şi ale mamei sale, desvoltând simţirea sa, îl pregătesce pentru o iubire mai mare, aceea a patriei, a două familie. Iubirea de patrie se numesce patriotism şi e un sentiment nobil, încălzitor sufletului, care ne legă nu numai de satul ori de judeţul în care ne-am născut, ci de totă naţiunea din care facem parte, de tot ţinutul acela, mare, care se numesce România şi care are aceleaşi legi, aceeaşi ocârmuire, aceeaşi Dinastie. Acestea dăm de înţeles când tricem că suntem Români, adecă că ținem de țara Românescă, precum numim germani, englesi, italieni, pe cei cari s’au născut în Germania, în Anglia, în Italia, din neamul care stapânesce acele țări. Iubirea aceasta a patriei e așa de fireasca, încât o vedem la toate popoarele de care a păstrat pomenală istoria, în toate vremurile. Să începem cu anticii, cu Grecii şi cu Romanii. Istoria lor e plină de patriotism, care s’a mai văcjut tot aşa de tare şi la alte popoare, dar n’a putut să fie întrecut. Priviţi istoria Greciei la pagina ei cea mai gloriosă, în vremea răsboaielor medice. Am pute crede că cetim istoria unei lupte dintre leu şi ţînţar, din care iese învingător slabul insect. Grecia învinse atunci pe mare şi pe uscat, în patru bătălii: Maraton, Micale, Salamina şi Platea, pe colosul Persic cu milioane de ostaşi şi-l goni de pe pământul său, pe care-l încălcase cu nesocotinţă. Acele patru isbântii minunate, cari au rămas uimitoare pentru omeni se datoresc patriotismului. Grecia antică mai poate să înfăţişeze admiraţiunii noastre multe alte victorii în cari vedem patriotismul câte unui om, învingând firea şi înăbuşind pănă şi iubirea de mamă. Dintre multe alte,ată câteva pilde, cari au dreptul de a rămânea întipărite în mintea oamenilor. Atenianul Cinegir, demn frate al lui Eschile, cel mai sublim poet tragic al Greciei, apucă cu o mână la bătălia de Salamina, un vas persan; dușmanii îi taie mâna, Revista politică. Astăziî, 26 Oct. n., se deschide noua dietă ungară. Luni membrii nouei camere vor fi primiţi de Majestatea Sa monarchul în palatul din Buda, cu care ocastă se va ceti mesagiul de tron, or şedinţele în merit ale dietei se vor începe săptămâna viitoare. * Cuziua de alaltăeri s’au încheiat alegerile dietale. Cele din urmă allegeri au fost in cercurile: Bazin, unde a reuşit un liberal, şi înStomfa, unde a reuşit candidatul partidului poporal catolic. Resultatul definitiv al alegerilor este următorul: 278 liberali, 79 kossuthiştî, 11 ugronişti, 25 partidul poporal, în 18 cercuri s’au ales deputaţi înafară de partide (între cari 11 Saşi), 5 deputaţi ai naţionalităţilor (4 Slovaci şi 1 Serb) şi 1 deputat democrat. * Foia guvernamentală „Budapesti Napló“ se ocupă într’un recent articol cu deputaţii slovaci. Oficiosul unguresc în cinismul seu jidovesc ni* In şedinţele din urmă ale parlamentului austriac s’au dat urăşi pe faţă duşmăniile dintre Cehi şi Nemţi. O forte sgomotosa discusiune a fost în şedinţa dela 23 Oct. Deputatul ceh Stransky a cerut cuvântul, ca se sî motiveze propunerea referitoare la caşul întâmplat în Littau, unde cu pensiunea deschiderei şcolei froebeliane cehe, vre-o 8 mii de Germani au mers in comună şi au insultat poporaţiunea cehă. Stransky vorbind despre caşul acesta, a învinuit pe Germani cu tot felul de abusurî, din care causă aceştia l’au tractat cu epitete vatematare şi s’a produs sgomot aşa de mare, încât era pe aci ca cârta se degenereze în fapte. A intervenit însuşî ministrupreşedinte Koerber, care, pe basa datelor oficioase, a constatat, că afirmările lui Stransky sunt exagerate. In şedinţa dela 24 Oct. a vorbit tot la obiectul acesta deputatul ceh Pagak. El declară, că Stransky a vorbit în numele Cehilor, şi totuşi a fost violent atacat. Ne am obicinuit, ejice Pagak, ca tonul în aceasta cameră se fiă cel mai josnic posibil ; inse o astfel de atitudine faţă valiseză cu îngâmfarea celui ce se scie stăpân într’un sat fără câni. „Nu sunt feciori prea renumiţi cei patru deputaţi slovaci. Cine este loan Váláscu? Tovarăşul lui Francis Veselovschi. Dér Veselovschi al cui viţei este? Acesta este ortacul lui loan Rujiac. Dér despre Rujiac, cine ce scie ? Atâta, că şi el la rândul seu este tovarăşul lui Kollár Martin“. Natural, că în cursul articolului deputaţii slovaci sunt acusaţi, ca de obiceiu, de panslavism. Elă aşa scrie uniar oficios despre modeştii representanţi ai unei naţionalităţi, care împreună cu celelalte naţionalităţi nemaghiare formeză majoritatea țǎrii.