Gazeta Transilvaniei, decembrie 1905 (Anul 68, nr. 264-287)

1905-12-04 / nr. 267

REDACŢIUNEA, Admistraţiunea ?i TineruU» Braşov, piat­a mare ar. 30. Scrisori not'raneat© nu sa primes­c. Manuscripte nu se retrimit. INSERATE ■e primesc la Administr&tiur.g în Braşov si la urraătorele BIRGUR! de ARUNŢUR!: In Viena: la M. Dukes Nacht. Nux. Augenfeld & Emeric Lea­ner., Heinrich Schialek, A., Op­­pelik Nachf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Gold­berger, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VII Erzsebet-körút). PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­rie garmond pe o colona 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dese după tarifă și învoială. —­UE CLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani „&AZ2TA" lese in­ hote in­ ASomente pentru Afisns-tngarii Pe un an 21 cor., pe sese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rl! de Duminecă 4 cor. pe an. Pentru Mânia și străinătatea Pe un an 40 frânei, pe cet­e luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. 8­ rl! de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumera la tote ofi­ciale poștale din întru și din afară și la d-ni colectori. ASonamtul neaua Brasoi idministrațiunea, Piața mare, Tfirgul lenini Nr. 80. etagin I.: Pe un an 20 oor., pa ,ese luni 10 oor., pe trai luni 5 oor. Cn dusul In casă: Pe un aa 24 oor., pe ?ése luni 12 cor., pe trei luni Scor. — Dn eaen - plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiuniie sunt a se plăti înainte. Nr. 267. Braşov, Duminecă 4 (17) Decemvrie. 1905.­ ANUL LXVIII. Le trebue revoluţiei? Numai de curând foile partidelor maghiare coaliate scrieau cu amără­ciune, cade când cu crisa şi mai a­­les cu faimoasa audienţă de la 25 Septemvrie, se agită în Austria, fi­­resc, din partea fioreisei „camarille“, cu multă pasiune ideia de a se res­tabili pe ruinele dualismului marea Austrie unitară, care să cuprindă şi Ungaria. Adevărat, că un astfel de curent există în Austria, că câteva foi fac chiar propagandă pentru ma­rea Austrie. Acestora le-ar veni forte bine la socotelă, dacâ ar pute ra­porta, că în Ungaria au isbucnit tur­­burărî sau chiar revoluţie. Intr’una din foile de ocasie, ce s’a înfiinţat în timpul din urmă în Viena, anume spre a face o astfel de propagandă, în foia săptămânală cu­noscută sub numele „Gross-Oester­­reich“, cetiam în săptămânile din urmă despre apropiata isbucnire a unei revoluţii în Transilvania şi a­­cesta în mai multe numere. Dăcă a­­căstă foie n’ar fi scris mai de mult despre apropiata revoluţie la noi, am fi un drept a afirma, că este în strînsă legătură cu coaliţia şi vrea să facă treburile acesteia. Astăzi, cum stau lucrurile e în­vederat, că le-ar veni tocmai bine elementelor reacţionare din Austria o răscolă în Ungaria, şi adecă le-ar plăcea mai bine ca acesta răscolă s’o facă Maghiarii. Un interes special, ca revoluţia să isbucnăscă tocmai în Ardeal şi între Români, n’ar pută avă după părerea nostră acele cercuri reacţionare, ci un astfel de interes ar pută să-l aibă numai reacţionarii un­guri, adecă aceia, cari, dăcă s’ar pută, ar întorce şurubul cu câte­va secule îndărăpt pănă în evul mediu, numai pentru­ ca Românii din Ardeal să nu se potă împărtăşi de libertatea vă­­cului, în care trăim. Pressa partidelor coaliate ma­ghiare pe lângă că representă faţă cu noi Românii cele mai reacţionare tendinţe, mai urmăresce adî prin lă­ţirea sistematică şi tendenţiosă de­faime mincinase despre pregătirea u­­nei mari mişcări revoluţionare între Români şi scopul de a discredita gu­vernul actual şi îndeosebi pe minis­trul Kristoffy înaintea opiniunei pu­blice maghiare şi a străinătăţii, înfă­­ţişându-l ca pe un aliat al uneltelor camarillei din Viena, care prin poli­tica sa radicală e aprope să revolu­ţioneze pe Români. Aşa stau lucrurile cu „resmeriţa Valachilor“. E o apucătură tactică, pusă în scenă de conducerea coaliţi­­unei, ca să producă zăpăcălă tocmai acuma înainte de 19 Decemvrie în capatele maghiare, fără deosebire dăcă aderă ori nu la politica guver­nului. Dăcă Fejervary şi Kristoffy cu politica lor şi cu programul lor de reformă electorală au adus lucrurile acolo, ca Românii să se mişte ca la 1848, atunci trebue să fie de tot rea şi periculosă acăstă politică pentru Maghiari. Aşa raţionăză cei din coa­liţie şi de aceea foile lor publică co­liine întregi de minciuni, cele mai miserabile şi temerare, ce le primesc din Ardeal de la niste şovinişti în­răutăţiţi, de cari tocmai în Ardeal avem aşa de mulţi, despre grozăvi­ile ce le-ar plănui Românii în contra Maghiarilor. Cetind aceste rapoarte, cari se cunosc chiar din stilisare, că sunt mincinose, tendenţiose şi răutăcioase, îţi vine a crede, că sunt în ajun şi la noi evenimente ca cele ce se pe­trec acî în Rusia. Căci ce cetesci? „Ţăranii Români se înarmăză, feră­­riile din Aiud, Teiuş,Alba-Iulia, Zlatna, Abrud, Haţeg, Hunedoara şi Deva şi-au vândut deja mai toate puşcile, revol­verele şi tot praful de puşcă ce-l aveau etc“. Apoi ceresci: „Fişolgăbi­­răul din Baia de Criş a înarmat încă de mult pe fie­care Maghiar din acest ţinut, ca să fie gata spre apărare“. „In Aiud s’a organisat o gardă de cetăţeni maghiari înarmată de 150 inşi“ — şi aşa mai departe în toate variaţiunile. Intr’o corespondenţă a zi­ar­ului „Budapesti Hírlap“, după­ ce înşiră cele mai imposibile lucruri, autorul zice : „Mai am încă multe date, pe cari însă nu cred de lipsă de a le aduce acuma. Nu voesc să aţit m­in­­ţi asta încă şi mai mult spiritele că şi aşa sunt destul de agitate“. Care va să zică, corespondentul însuşi re­­cunosce că minciunile lui şi ale so­ţilor săi au băgat spaimă în Unguri şi au agitat şi pe ceilalţi, şi că nu poate fi ceva serios la mijloc, deoarece nu vrea să iasă la lumină cu tot ce pretinde a sei. Când e vorba de răs­­vrătiri nu se fac asemenea reserve. Singurul dintre ziarele coaliţiu­­nei, „Alkotmány“, şi-a făcut reservele sale faţă cu stările alarmante, dar se vede că i­ s’a dat un ghiold din par­tea celor ce au pus în scenă totă co­media, căci în numărul său mai nou publică în mod aprobător o corespon­denţă din Alba-Iulia, pe care o re­producem mai jos, şi care dă de gol totă mişelia ce s’a urzit pe socotelă Românilor, dicend : Aici în asemeni împrejurări dă fiecare dreptate ace­lora, cari luptă pănă la estrem con­tra întroducerei votului universal, care ar aduce cu sine că în afară de co­mitatele secuesc­, Ardealul să fie per­­dut pe veci pentru Maghiari“. Aţi înţeles de ce e vorba? Ori de câte­ ori s’a ivit posibilitatea ca Românii din Ardeal să dobândască şi ei ceva în favorul lor, şoviniştii încarnaţi din Ardeal au început să strige după gendarmî şi miliţie în contra „tâlharilor de Valahi“. Aceşti şovinişti fac astăzi foilor coaliţiei slujba de aţîţătorî şi de răspânditori a faimelor mincinoase. Adus în strâmtore prin tactica coaliţiei şi prin lipsa de con­­sciinţă a denunţătorilor maghiari din Ardeal, minitrul Kristoffy a sărit şi el să stingă focul şi, având şi aşa slăbiciunea de a pune în miş­care gendarmii şi miliţia cu cale şi fără cale, a scris un ordin, care să liniştescă pe Ungurii lui şi s’a îngri­jit totodată de a curma adunările po­porale române, pe cari pănă acuma le-a permis. In faţa acestor treburi e de un deosebit interes atitudinea ce trebue s’o aibă Românii. In privinţa aceasta vedem în foile maghiare publicat un protest a celor opt deputaţi români din dietă, care ţintesce a demasca stratagema răutăcioisă a pressei şo­­viniste maghiare. N’ajunge însă cu atâta. Fiind­că faimele răspândite vor­besc mult de preoţi, cari ţin conju­­raţiuni noaptea cu poporul e neapă­rat de lipsă să intervină fără întâr­­ziere în modul cel mai energic me­tropolis şi ceilalţi arhierei ai noş­tri, arătând la locurile competente şi pănă şi monarchului, care este ade­vărata stare a lucrului şi că revoluţia se petrece numai în capul acelora, cari au pricinuit conflictul cu corona.­ ­ Desminţiri. Biroului de pressă ungar i­ se anunţă din Turda: JVV/M nici un temeiu faimele publicate în­­tiarele din Budapesta despre mişcările Valahilor din Câmpeni. In Câmpeni şi în împrejurime, n’au apărut nici bande înar­mate, nici oficiul postal n’a fost atacat, deci nici n’a fost causă, ca vicespanul s& căra asistenţă militară. Dăcă cu toate aceste Maghiarii se’ neliniştesc, esplicarea se află în aceea, că scirile despre mişcări publi­cate în diarele budapestane au ajuns în tote păturile poporului. Maghiarii din Trăt­­cău n’au crezut dela început in mişcarea valahă. Din Abrud se telegrafiază cu data de 14 Decemvrie. Unele foi răspândesc spi­rea, că în sinul Valahilor se pregătesce o mişcare. Scirea aceasta se baseză pe infor­­maţiuni false şi e cu totul neîntemeiată. întreg ţinutul muntos e liniştit şi chiar Românii de aci dau expresie în forma cea mai energică revoltărei lor asupra acestor fel de faime. * Un protest. Faţă cu scriile răspân­dite de pressa maghiară, deputaţii români din clubul naţionalist din dietă au publicat în ziarele maghiare următorul protest: Braşov, 16 Decemvrie n. Din Senatul român. In şedinţa de joi a senatului, d-l Disescu a întrebat guver­nul, dăcă are cunoscinţă, că omorurile din Macedonia se continuă şi dăcă e drept,că ministrul român la Viena, a făcut o visită regelui Greciei. Cestiunile acestea nu sunt o inter-C. Disescu — şi rog guvernul să-mi răs­pundă ca să stiu, pentru mai târziu, ce e de făcut. Ministrul Jacob Lahovary răspunde, că e foarte gravă cestiunea relaţiunilor din­tre Grecia şi România, or acum e în mă­sură să răspundă. Am ţinut, dice minis­trul, toate puterile în cunoscinţă cu omo­rurile grecesce din Macedonia, şi puterile au făcut demersuri colective spre a se pune capăt acestor fei de lucruri. Porta a şi dat tot concursul ei pentru stîrpirea a­­cestor bande grecesc­, din cari parte au şi fost distruse. De asemenea visita de înscrierea ministrului român la Viena, făcută re­gelui Greciei ospetele M. S. Monarchului Francisc Iosif, a fost o visită strict nece­sară, de­oare­ce relaţiunile dintre Grecia şi România nu sunt rupte în mod oficial. Adjutantul M. S. Regelui Greciei la Viena a întors visita ministrului român ,în nu­mele regelui. Aceste visite, cari au un caracter de curtenie, nu modifică întru nimic situaţia României faţă de Grecia şi vom considera ca vrăşmaş pe acest popor, cât timp va înarma bande, care să omoare pe Românii din Macedonia şi cât timp patriarchatul ecumenic nu-şî va schimba atitudinea faţă de clerul nostru (aplause). D-l C. Disescu răspundend dire, că e cu totul de părerile d-lui ministru de externe (aplause.) In parlamentul german a avut loc o discusiune politică importantă între şeful socialiştilor Bebel şi cancelarul imperiului prinţul Bü­low. In răspunsul său la atacu­rile lui Bebel, cancelarul a accentuat sen­timentele pacinice ale împăratului german şi că este o scornitură mincinosa afirma­rea, că Germania ar căuta răsboiă cu Anglia. Asupra discuţiunei vom reveni: »Resmiriţa Valahilor«. Diarele maghiare continuă se publice sumedenie de scris fantesiste despre pre­tinsa »răsmiriţă a Valahilor« ardeleni. Era, de pildă, ce i­ se scrie ziarului „Alkotmány“ din Alba-Iulia, cu data de 13 Decemvrie : — De când în viaţa nostră politică în­curcată a eşit la suprafaţă cestiunea vo­tului universal, între Românii ardeleni se arată o mare agitaţiune. De două luni de zile agitatorii cutrieră comitatele Hune­doara şi Alba-inferioara, aţîţînd pe ţărani în contra tirăniei maghiare. In comitatele de apus ale Ardealului mişcarea, ce reamin­­tesce timpurile dela 48, a luat caracter în­spăimântător. Moţii reîntorşî dela adunările poporale ţin noaptea adunări secrete în Câmpeni, Brad, Baia-de-Criş, unde popii cu înfăţişare sălbatecă fanatisăză poporul cu aceea, că Maghiarii ar fi­mâne vor răpi po­porului şi dreptul electoral. Ţărănimea aţî­­ţata a început a­ se înarma. Comercianţii de fierărie din Aiud, Teiuş, Alba-Iulia, Zlatna, Abrud, Haţeg, Hunedoara şi Deva nu mai răsbesc a efectui comandele de praf de puşcă, pusei, pistole şi revolvere. Ba în comunele mai mari şi mai bogate din comitatele Alba-inferioara şi Hunedoara, sosesc lădli întregi cu arme dinspre Buda­pesta. Primele semne ale mişcărei s’au ară­tat în împrejurimile Baiei-de-Criş, unde încă din Septemvrie Dsolgăbirăul Lazar Farkas s’a îngrijit de apărare pe cale so­cială innvincind în ... in comitatul Aloa­ infermră disposiția spiritelor o caracterisază destul de bine faptul, că în Aiud s’a format o gardă ci­vilă din 150 membrii, or în opidul Ighiu, apropiat de Alba-Iulia, mai multe familie stau gata de plecare, deoarece Valahii le ameninţă cu vorbe, că nu mai e departe ora socotelei şi dangătul clopotului de noapte... In astfel de împrejurări aici toţi dau dreptate acelora, cari luptă pănă la ex­trem contra întroducerei votului universal, căci în afară de cele 4 comitate secuesci, Ardealul ar fi perdut pe veci pentru ma­­ghiarime. — Din Timişora li­ se anunţă diarelor din Budapesta, că »agitaţiunea dacoromână« a trecut şi în comitatul Timiş. In Lipova s’a ţinut o adunare poporală română. Ma­ghiarii erau încă înainte îngrijaţî. Impie­gaţii de la posta din Lipova au fost înar­maţi, tot aşa finanţii. Poporațiunea a cum­părat pusei şi cartuşe. *

Next