Gazeta Transilvaniei, decembrie 1905 (Anul 68, nr. 264-287)
1905-12-04 / nr. 267
REDACŢIUNEA, Admistraţiunea ?i TineruU» Braşov, piata mare ar. 30. Scrisori not'raneat© nu sa primesc. Manuscripte nu se retrimit. INSERATE ■e primesc la Administr&tiur.g în Braşov si la urraătorele BIRGUR! de ARUNŢUR!: In Viena: la M. Dukes Nacht. Nux. Augenfeld & Emeric Leaner., Heinrich Schialek, A., Oppelik Nachf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Goldberger, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VII Erzsebet-körút). PREŢUL INSERŢIUNILOR : o serie garmond pe o colona 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. —UE CLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani „&AZ2TA" lese in hote in ASomente pentru Afisns-tngarii Pe un an 21 cor., pe sese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rl! de Duminecă 4 cor. pe an. Pentru Mânia și străinătatea Pe un an 40 frânei, pe cete luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. 8 rl! de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumera la tote oficiale poștale din întru și din afară și la d-ni colectori. ASonamtul neaua Brasoi idministrațiunea, Piața mare, Tfirgul lenini Nr. 80. etagin I.: Pe un an 20 oor., pa ,ese luni 10 oor., pe trai luni 5 oor. Cn dusul In casă: Pe un aa 24 oor., pe ?ése luni 12 cor., pe trei luni Scor. — Dn eaen - plar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiuniie sunt a se plăti înainte. Nr. 267. Braşov, Duminecă 4 (17) Decemvrie. 1905. ANUL LXVIII. Le trebue revoluţiei? Numai de curând foile partidelor maghiare coaliate scrieau cu amărăciune, cade când cu crisa şi mai ales cu faimoasa audienţă de la 25 Septemvrie, se agită în Austria, firesc, din partea fioreisei „camarille“, cu multă pasiune ideia de a se restabili pe ruinele dualismului marea Austrie unitară, care să cuprindă şi Ungaria. Adevărat, că un astfel de curent există în Austria, că câteva foi fac chiar propagandă pentru marea Austrie. Acestora le-ar veni forte bine la socotelă, dacâ ar pute raporta, că în Ungaria au isbucnit turburărî sau chiar revoluţie. Intr’una din foile de ocasie, ce s’a înfiinţat în timpul din urmă în Viena, anume spre a face o astfel de propagandă, în foia săptămânală cunoscută sub numele „Gross-Oesterreich“, cetiam în săptămânile din urmă despre apropiata isbucnire a unei revoluţii în Transilvania şi acesta în mai multe numere. Dăcă acăstă foie n’ar fi scris mai de mult despre apropiata revoluţie la noi, am fi un drept a afirma, că este în strînsă legătură cu coaliţia şi vrea să facă treburile acesteia. Astăzi, cum stau lucrurile e învederat, că le-ar veni tocmai bine elementelor reacţionare din Austria o răscolă în Ungaria, şi adecă le-ar plăcea mai bine ca acesta răscolă s’o facă Maghiarii. Un interes special, ca revoluţia să isbucnăscă tocmai în Ardeal şi între Români, n’ar pută avă după părerea nostră acele cercuri reacţionare, ci un astfel de interes ar pută să-l aibă numai reacţionarii unguri, adecă aceia, cari, dăcă s’ar pută, ar întorce şurubul cu câteva secule îndărăpt pănă în evul mediu, numai pentru ca Românii din Ardeal să nu se potă împărtăşi de libertatea văcului, în care trăim. Pressa partidelor coaliate maghiare pe lângă că representă faţă cu noi Românii cele mai reacţionare tendinţe, mai urmăresce adî prin lăţirea sistematică şi tendenţiosă defaime mincinase despre pregătirea unei mari mişcări revoluţionare între Români şi scopul de a discredita guvernul actual şi îndeosebi pe ministrul Kristoffy înaintea opiniunei publice maghiare şi a străinătăţii, înfăţişându-l ca pe un aliat al uneltelor camarillei din Viena, care prin politica sa radicală e aprope să revoluţioneze pe Români. Aşa stau lucrurile cu „resmeriţa Valachilor“. E o apucătură tactică, pusă în scenă de conducerea coaliţiunei, ca să producă zăpăcălă tocmai acuma înainte de 19 Decemvrie în capatele maghiare, fără deosebire dăcă aderă ori nu la politica guvernului. Dăcă Fejervary şi Kristoffy cu politica lor şi cu programul lor de reformă electorală au adus lucrurile acolo, ca Românii să se mişte ca la 1848, atunci trebue să fie de tot rea şi periculosă acăstă politică pentru Maghiari. Aşa raţionăză cei din coaliţie şi de aceea foile lor publică coliine întregi de minciuni, cele mai miserabile şi temerare, ce le primesc din Ardeal de la niste şovinişti înrăutăţiţi, de cari tocmai în Ardeal avem aşa de mulţi, despre grozăviile ce le-ar plănui Românii în contra Maghiarilor. Cetind aceste rapoarte, cari se cunosc chiar din stilisare, că sunt mincinose, tendenţiose şi răutăcioase, îţi vine a crede, că sunt în ajun şi la noi evenimente ca cele ce se petrec acî în Rusia. Căci ce cetesci? „Ţăranii Români se înarmăză, ferăriile din Aiud, Teiuş,Alba-Iulia, Zlatna, Abrud, Haţeg, Hunedoara şi Deva şi-au vândut deja mai toate puşcile, revolverele şi tot praful de puşcă ce-l aveau etc“. Apoi ceresci: „Fişolgăbirăul din Baia de Criş a înarmat încă de mult pe fiecare Maghiar din acest ţinut, ca să fie gata spre apărare“. „In Aiud s’a organisat o gardă de cetăţeni maghiari înarmată de 150 inşi“ — şi aşa mai departe în toate variaţiunile. Intr’o corespondenţă a ziarului „Budapesti Hírlap“, după ce înşiră cele mai imposibile lucruri, autorul zice : „Mai am încă multe date, pe cari însă nu cred de lipsă de a le aduce acuma. Nu voesc să aţit minţi asta încă şi mai mult spiritele că şi aşa sunt destul de agitate“. Care va să zică, corespondentul însuşi recunosce că minciunile lui şi ale soţilor săi au băgat spaimă în Unguri şi au agitat şi pe ceilalţi, şi că nu poate fi ceva serios la mijloc, deoarece nu vrea să iasă la lumină cu tot ce pretinde a sei. Când e vorba de răsvrătiri nu se fac asemenea reserve. Singurul dintre ziarele coaliţiunei, „Alkotmány“, şi-a făcut reservele sale faţă cu stările alarmante, dar se vede că i s’a dat un ghiold din partea celor ce au pus în scenă totă comedia, căci în numărul său mai nou publică în mod aprobător o corespondenţă din Alba-Iulia, pe care o reproducem mai jos, şi care dă de gol totă mişelia ce s’a urzit pe socotelă Românilor, dicend : Aici în asemeni împrejurări dă fiecare dreptate acelora, cari luptă pănă la estrem contra întroducerei votului universal, care ar aduce cu sine că în afară de comitatele secuesc, Ardealul să fie perdut pe veci pentru Maghiari“. Aţi înţeles de ce e vorba? Ori de câte ori s’a ivit posibilitatea ca Românii din Ardeal să dobândască şi ei ceva în favorul lor, şoviniştii încarnaţi din Ardeal au început să strige după gendarmî şi miliţie în contra „tâlharilor de Valahi“. Aceşti şovinişti fac astăzi foilor coaliţiei slujba de aţîţătorî şi de răspânditori a faimelor mincinoase. Adus în strâmtore prin tactica coaliţiei şi prin lipsa de consciinţă a denunţătorilor maghiari din Ardeal, minitrul Kristoffy a sărit şi el să stingă focul şi, având şi aşa slăbiciunea de a pune în mişcare gendarmii şi miliţia cu cale şi fără cale, a scris un ordin, care să liniştescă pe Ungurii lui şi s’a îngrijit totodată de a curma adunările poporale române, pe cari pănă acuma le-a permis. In faţa acestor treburi e de un deosebit interes atitudinea ce trebue s’o aibă Românii. In privinţa aceasta vedem în foile maghiare publicat un protest a celor opt deputaţi români din dietă, care ţintesce a demasca stratagema răutăcioisă a pressei şoviniste maghiare. N’ajunge însă cu atâta. Fiindcă faimele răspândite vorbesc mult de preoţi, cari ţin conjuraţiuni noaptea cu poporul e neapărat de lipsă să intervină fără întârziere în modul cel mai energic metropolis şi ceilalţi arhierei ai noştri, arătând la locurile competente şi pănă şi monarchului, care este adevărata stare a lucrului şi că revoluţia se petrece numai în capul acelora, cari au pricinuit conflictul cu corona. Desminţiri. Biroului de pressă ungar i se anunţă din Turda: JVV/M nici un temeiu faimele publicate întiarele din Budapesta despre mişcările Valahilor din Câmpeni. In Câmpeni şi în împrejurime, n’au apărut nici bande înarmate, nici oficiul postal n’a fost atacat, deci nici n’a fost causă, ca vicespanul s& căra asistenţă militară. Dăcă cu toate aceste Maghiarii se’ neliniştesc, esplicarea se află în aceea, că scirile despre mişcări publicate în diarele budapestane au ajuns în tote păturile poporului. Maghiarii din Trătcău n’au crezut dela început in mişcarea valahă. Din Abrud se telegrafiază cu data de 14 Decemvrie. Unele foi răspândesc spirea, că în sinul Valahilor se pregătesce o mişcare. Scirea aceasta se baseză pe informaţiuni false şi e cu totul neîntemeiată. întreg ţinutul muntos e liniştit şi chiar Românii de aci dau expresie în forma cea mai energică revoltărei lor asupra acestor fel de faime. * Un protest. Faţă cu scriile răspândite de pressa maghiară, deputaţii români din clubul naţionalist din dietă au publicat în ziarele maghiare următorul protest: Braşov, 16 Decemvrie n. Din Senatul român. In şedinţa de joi a senatului, d-l Disescu a întrebat guvernul, dăcă are cunoscinţă, că omorurile din Macedonia se continuă şi dăcă e drept,că ministrul român la Viena, a făcut o visită regelui Greciei. Cestiunile acestea nu sunt o inter-C. Disescu — şi rog guvernul să-mi răspundă ca să stiu, pentru mai târziu, ce e de făcut. Ministrul Jacob Lahovary răspunde, că e foarte gravă cestiunea relaţiunilor dintre Grecia şi România, or acum e în măsură să răspundă. Am ţinut, dice ministrul, toate puterile în cunoscinţă cu omorurile grecesce din Macedonia, şi puterile au făcut demersuri colective spre a se pune capăt acestor fei de lucruri. Porta a şi dat tot concursul ei pentru stîrpirea acestor bande grecesc, din cari parte au şi fost distruse. De asemenea visita de înscrierea ministrului român la Viena, făcută regelui Greciei ospetele M. S. Monarchului Francisc Iosif, a fost o visită strict necesară, deoarece relaţiunile dintre Grecia şi România nu sunt rupte în mod oficial. Adjutantul M. S. Regelui Greciei la Viena a întors visita ministrului român ,în numele regelui. Aceste visite, cari au un caracter de curtenie, nu modifică întru nimic situaţia României faţă de Grecia şi vom considera ca vrăşmaş pe acest popor, cât timp va înarma bande, care să omoare pe Românii din Macedonia şi cât timp patriarchatul ecumenic nu-şî va schimba atitudinea faţă de clerul nostru (aplause). D-l C. Disescu răspundend dire, că e cu totul de părerile d-lui ministru de externe (aplause.) In parlamentul german a avut loc o discusiune politică importantă între şeful socialiştilor Bebel şi cancelarul imperiului prinţul Bülow. In răspunsul său la atacurile lui Bebel, cancelarul a accentuat sentimentele pacinice ale împăratului german şi că este o scornitură mincinosa afirmarea, că Germania ar căuta răsboiă cu Anglia. Asupra discuţiunei vom reveni: »Resmiriţa Valahilor«. Diarele maghiare continuă se publice sumedenie de scris fantesiste despre pretinsa »răsmiriţă a Valahilor« ardeleni. Era, de pildă, ce i se scrie ziarului „Alkotmány“ din Alba-Iulia, cu data de 13 Decemvrie : — De când în viaţa nostră politică încurcată a eşit la suprafaţă cestiunea votului universal, între Românii ardeleni se arată o mare agitaţiune. De două luni de zile agitatorii cutrieră comitatele Hunedoara şi Alba-inferioara, aţîţînd pe ţărani în contra tirăniei maghiare. In comitatele de apus ale Ardealului mişcarea, ce reamintesce timpurile dela 48, a luat caracter înspăimântător. Moţii reîntorşî dela adunările poporale ţin noaptea adunări secrete în Câmpeni, Brad, Baia-de-Criş, unde popii cu înfăţişare sălbatecă fanatisăză poporul cu aceea, că Maghiarii ar fimâne vor răpi poporului şi dreptul electoral. Ţărănimea aţîţata a început a se înarma. Comercianţii de fierărie din Aiud, Teiuş, Alba-Iulia, Zlatna, Abrud, Haţeg, Hunedoara şi Deva nu mai răsbesc a efectui comandele de praf de puşcă, pusei, pistole şi revolvere. Ba în comunele mai mari şi mai bogate din comitatele Alba-inferioara şi Hunedoara, sosesc lădli întregi cu arme dinspre Budapesta. Primele semne ale mişcărei s’au arătat în împrejurimile Baiei-de-Criş, unde încă din Septemvrie Dsolgăbirăul Lazar Farkas s’a îngrijit de apărare pe cale socială innvincind în ... in comitatul Aloa infermră disposiția spiritelor o caracterisază destul de bine faptul, că în Aiud s’a format o gardă civilă din 150 membrii, or în opidul Ighiu, apropiat de Alba-Iulia, mai multe familie stau gata de plecare, deoarece Valahii le ameninţă cu vorbe, că nu mai e departe ora socotelei şi dangătul clopotului de noapte... In astfel de împrejurări aici toţi dau dreptate acelora, cari luptă pănă la extrem contra întroducerei votului universal, căci în afară de cele 4 comitate secuesci, Ardealul ar fi perdut pe veci pentru maghiarime. — Din Timişora li se anunţă diarelor din Budapesta, că »agitaţiunea dacoromână« a trecut şi în comitatul Timiş. In Lipova s’a ţinut o adunare poporală română. Maghiarii erau încă înainte îngrijaţî. Impiegaţii de la posta din Lipova au fost înarmaţi, tot aşa finanţii. Poporațiunea a cumpărat pusei şi cartuşe. *