Gazeta Transilvaniei, iunie 1906 (Anul 69, nr. 120-143)

1906-06-10 / nr. 128

Pagina 2. opiniunei şi nu este adevărat, că dorin­ţele poporaţiunei n’ar fi ascultate. Budgetul s’a primit. In şedinţa de erî a delegaţiunei ba­ronul Walterrskirchen a îndreptat un atac violent în contra Ungariei. Dela exposiţia din Bucurescî. (Coresp. „Gaz. Trans.“) — 7 Iunie. Erî după amedî la orele 5 MM. II. Regele şi Regina, împreună cu familia re­gală au visitat mai multe pavilioane ale expoziţiei jubilare, cu toată plaia torenţială, ce a început se cadă. Suveranii au fost întâmpinaţi de d-nii miniştrii, de d-­ l­r. [strati, de esposanţî etc. Suveranii s’au oprit lângă lac, de unde au mers apoi de au visitat în primul And pavilionul comisiunei europene a lunarei, oi de acolo au trecut la pavi­­ionul austriac, unde au fost întîmpinaţî de ministrul plenipotenţiar Pallavicini, de pr­im­­arul Vienei Dr. Lueger, împreună cu busit­erii sei, comitetul austriac al Ex­­osiţiunei etc. Părăsind pavilionul Aus­triei Suveranii au visitat pavilionul etno­grafic al Bucovinei şi în urmă pavilionul Ungariei. La ora 7 şi jum. Suveranii au in­trat în restaurantul pavilionului austriac, unde s’a servit bufetul. Regele a ridicat un toast pentru împăratul Francisc Iosif, or Dr. Lueger a beut în sănătatea Regelui. La orele 8 Suveranii au părăsit pavilionul austriac între strigătele entusiaste de »Hoch« ale austriacilor şi apoi s’au reîn­tors la palat. Astă noapte exposiţia a fost iluminată cu lumină electrică. Palatul artelor pre­­sinta un aspect feeric. La ora 9 și jum. au avut loc pe lac luptele navale organi­­sate de locotenentul american Morgan, cu vase de luptă divisate în două escadre. La restaurantul pavilionului austriac și la celelalte pavilioane cântau orchestra de lăutari, or pe lac din dosul portului orien­tal, alunecau gondole, pe când conducă­torii lor cântau cu foc. Animaţia a durat pănă după miezul nopţii. A­lî după amedî Suveranii au visitat pavilionul domeniilor Coronei, împreună cu principii moştenitori. După aceea s’au dus la „Pavilionul etnografic al Românilor de peste munţi“, unde au fost întîmpinaţi de d-nii Dr. O. Diaconovich, Par­tenie Cos­­ma şi de d-na Maria Cosma, care a dat toate explicaţiunile. Augustii visitatori au rămas forte încântaţi de cele vedute. Re­gina a cumpărat mai multe păpuşi îm­brăcate în portul naţional român de peste munţi, precum şi mai multe tablouri. Suveranii au visitat apoi mai multe pavilioane şi înainte de a pleca au făcut o preumblare prin Exposiţie. Suveranii au hotărît să visiteze în fie­care zi exposiţia. * Raza exposiţiei. In afară de sergenţii de oraş în număr de 300, cari vor face paza exposiţiei, şi de jandarmii pedeştrii, vor mai fi întrebuinţaţi in acelaşi scop şi 300 jandarmi rurali din Ilfov. Aceştia au fost împărţiţi în patru serii de câte 75 fie­care, şi au de conducători câte 2 ser­genţi. Fie­care serie va face paza câte 6 ore peste zi şi peste noapte. Ofiţerii de jandarmi vor face paza cu schimbul, fie­ 1­6. Cronica externă, Anglia pentru victimele din Rusia. ziarul »Standard« spune, că Anglia nu are intenţiunea de a face imputări guvernului rus cu privire la evenimentele din Bie­­lostok, dar Sir Edward Grey, ministrul afacerilor străine, a invitat pe ambasadorul Angliei la Petetersburg să-i facă un ra­port detaliat cu privire la acele eveni­mente. In camera comunelor din Londra d-1 Stuart Samuel, liberal, întrebă decă gu­vernul ar vrea se pună pe guvernul rusesc în curentul părerei poporului englez asu­pra masacrărei evreilor, înainte de a se face demersuri pentru restrîngerea rela­­ţiunilor amicale dintre Anglia şi Rusia In numele ministrului afacerilor străine răspunde subsecretarul de stat major Runcyman care zice, că guvernul rusesc cunosce bine impresiunea provo­cată de tulburările şi perderile de omeni, precum şi simpatia nu numai a Angliei, dar de pretutindeni pentru victime. Acesta nu este însă o afacere în care amestecul diplomaţiei oficiale ar fi obicinuită şi de dorit. Cercurile diplomatice din Constan­­tinopol şi ruptura dintre România şi Gre­cia. In cercurile diplomatice din Constan­­tinopol se regretă forte mult ruperea re-­­­laţiunilor dintre Grecia şi România, de­oarece se aşteptă o acţiune mai violentă a bandelor de antarţi. Privindu-se situţia în mod obiectiv, pare că ruptura e mai de preferat, decât situaţia neclară de pănă acum, care a făcut imposibil începutul unei înţelegeri directe. Situaţia clarificată de astăzî permite cel puţin intervenţiuni, cari să pregătescă în scurt timp la am­bele părţi disposiţiunî favorabile unei în­ţelegeri, pentru a se pune capăt rupturei­­ care e daunătore intereselor ambelor state.*"­­ Svonurile după cari noul trimis român ar I fi fost rechemat la Bucurescî sunt nefon­date. Ministrul român nu plecă decât I într’un scurt concediu. Că va primi cu I acesta o casie nouă instrucţiuni, acesta e­­ bine inteles. Urmarea ruperei relaţiunîlor între Grecia şi România. ziarele grecesci a­­nunţă, că în şedinţa de joia trecută, ca­mera de comerţ din Atena a luat urmă­­toarea hotărîre: »Cu începere dela 1 iulie a. c., nici un vapor, sub pavilion grecesc, orî­care ar fi locul său de pornire Pireu, Smirna sau Constantinopol, nu va mai intra pe Dunăre­. Se comunică din Galaţi, că Grecii ex­portatori de acolo, sunt hotărîţî aşi stră­muta afacerile la Reni. Comercianţii greci din Galaţi proectază, că mărfurile aduse din Grecia să fie încărcate la Reni de va­pore rusesci, intrând astefel în România sub pavilion rusesc. Ţăranii din comuna Balta-Albă veche, sunt in fierbere contra grecului Tănase Dimopol, care le-a astupat un iaz vechili ce da în baltă. Mercur, ţăranii în frunte cu consilierul lor judeţean, au reclamat personal prefectului, care le-a promis, că va veni în persoaa pentru a face ancheta. Ţăranii sunt decişi să lupte înainte, pănă ce li­ se va face dreptate, or grecul să fie expulsat. Revoluţie militară în Rusia. Se pare, că situaţia în imperiul Ţarului devine erăşî încurcată şi ameninţatoare pentru li­niştea şi ordinea internă. Pericolul îl for­­meză de­ocamdată faptul, că în armată începe să se manifeste din di­­n di mai mult un curent de ostilitate, creat şi hră­nit prin propaganda socialistă revoluţio­nară. Regimente întregi încep să refuse ascultarea, tocmai acum când guvernul Goremkin nu este capabil a­ se lupta cu mişcarea agrară, cu agitaţiunile Dumei şi cu spiritul revoluţionar, ce străbate chiar din şirurile armatei. Situaţia este extrem de gravă în Caucaz şi in împrejurimile Odesei, de unde generalul Kaulbars a primit scriea, că trupele refusă a face servicii poliţieneseî şi au declarat, că cu nici un preţ nu vor puşca asupra tul­burătoriior înarmaţi, in Odessa s’au revoltat deja trei regimente de Cazaci. In Kiev edificiul închisorii gu­berniei stă în flăcări, or la Sebastopol toate vasele de răsboiu au fost desarmate şi matrozii transportaţi pe uscat. După o serie telegrafică din Odessa, 11 garnisoane din Rusia de sud s’au revoltat. „Slovo Ruskoje“ anunţă, că întregă di de Mercurî împuşcăturile în Kronstadt n’au încetat. S’au audit şi bubuituri de tunuri. Mulţi părăsesc oraşul, fiind­că în tot momentul aşteptă rescularea matro­zilor şi soldaţilor. Pentru a caracterisa situaţiunea ge­nerală în Rusia, adaugem încă şi scriea,­­că guvernul ţi decis definiţia asupra sorţii Dumei. Ministrul preşedinte Goremkin are deja în buzunar ucazul Ţarului, prin care Duma imperială poate fi ori­când disolvată, cuvintele: »Die schöne Stadt Wien, ihre Vertretung und ihr grosser Bürgermeister Dr. Karl Lueger leben hoch, dreimal hoch!« Uralele sguduiau văzduhul, mulţi se ur­cară pe acoperişele vagoanelor spre a vedea şi am fi mai bine. Cu tot cordonul duplu, mulţimea a pătruns şi toţi voiau se vadă pe Lueger şi să-i strângă mâna. Cu glas puternic, în cuvinte căldu­­roase, şi cu lacrămile în ochi, mulţumi Lu-­ eger pentru acestă primire: »Scieam eu bine, că poporul român are simpatii şi prietenie pentru mine, pe cari şi eu le simt de mulţi ani şi am exprimat’o a­­cesta în multe cuvântări — dar la o pri­mire atât de grandiosâ nu m’am aşteptat şi nu o voiţi uita cât voiu trăi«. Apoi vorbi primarul nostru despre înalta misiune civilisatorică a naţiunei ro­mâne şi încheia cu cuvintele românesce: „trăiescă Bucureştii«. Au mai urmat alte discursuri, apoi buchete de flori. In piaţa gării erau mii şi mii de oameni. Noi am fost duşi în trăsuri de gală, puse la disposiţie de cătră primă­rie şi trase de niste armăsari focoşi în mijlocul unor ovaţiu­ni de nedescris pănă la hotelul »Bulevard«. Mâni gingaşe a­­runcau din balcaanele ticsite flori şi entu­­siasmul nu avea margini. In prima trăsură erau primarii din V­ena şi Bucurescî, în a doua, secretarul consiliului comunal din Viena, Dr. Klotzberg cu ajutorul de primar din Bucurescî etc. Hotelul »Bulevard« era iluminat splen­did cu electricitate. Sunt fericit, că am fost martor aces­tui convoiu istoric, şi abia acum înţeleg de ce s’au pus în mişcare toate pârghiile spre a împiedeca călătoria primarului nos­tru la Bucurescî. Nu s’au dat îndărăt din faţa nici unui mijloc. Primarul însă a ră­mas neclintit, prin ceea ce şi-a potenţat iubirea Vienezilor, or iubirea poporului român a cucerit-o în asalt. Ce vor dice a­­cum în Viena, şi ce vor dice cei de dincolo de Laitha, cărora călătoria le era un ghimpe în ochi?... GAZE T A T R A N S I L V A NISI, care câte o zi întregă. Fie­care pavilion va fi păzit de cătră unul seu mai mulţi jandarmi rurali, cari nu vor avea nici o altă atribuţiune. SOIRILE DILE1. I — 22 lucia­n. Representanţa comunala a oraşului BraŞOV este, convocată pe Luni în 25, even­tual’ Marţi în 26 Iunie orele 3 p. m. în sala de la casa sfatului în adunare gene­rală ordinară. Adunarea va fi presidată întâi de d-1 vicespan, pănă se va face con­stituirea representanţei orăşenesci şi ale­gerea de nou a com­isiunilor, apoi va lua presidiul d-1 primar spre desbaterea celor 26 puncte, ce sunt la ordinea dn­ei. Camera comercială şi industrială din Braşov la Bucurescî. Se sponesce că acesta cameră va aranja o escursie la exposiţia din Bucurescî. Excursia se va face în Sep­temvrie şi comisariatul general al exposi­­ţiei a şi fost încunosciinţat despre acestă visită. Plecarea din Bucurescî a ospeţilor vienezi. Joi dimineţa au părăsit Bucuresciul Dr. Lueger şi soţii săi, întorcându se la Viena prin Cernăuţi, Lemberg. Pănă la Ploieşti ospeţii vienezi au fost însoţiţi de secretarul Ligei culturale, d-l Fiorescu. Prin toate gările pănă la graniţă ilustrul primar Lueger a fost salutat în mod oficial de consiliile comunale respective.­ Stipendii din fundaţiunea Gojdu. Din fundaţiunea fericitului Gojdu se dau sti­pendii pentru şcule medii, facultăţi, uni­versităţi şi şcole de cădeţi. Concurenţii au să presinte următorele documente: 1) ex­tras de botez, prevădut cu clauzula paro­­chului, că concurentul şi de present apar­­ţine bisericei gr. or. române; 2) testimo­niul şcolar pe anul 1904/05, resp. indicele despre cursurile ascultate şi ev. documen­tul despre progresul făcut; 3) atestat de paupertate, care are să cuprindă date po­sitive despre averea concurentului sau a părinţilor lui. Atestatul acesta trebue sub­scris şi de preotul local. Daci concurentul a întrerupt studiile, atunci are să presinte şi atestat oficial despre ocupaţiunea sa pe timpul de întrerupere a studiilor şi des­pre purtarea sa morală în acest timp. Fie­care concurent are să arate în petiţiunea sa specialitatea, la care şi locul unde vo­­esce a continua studiile. Cei­ ce voesc se studieze în streinătate au se arete nece­sitatea, de a face studii în streinătate. Ter­­minul de concurs e 5 August n. c. Petiţi­­unile au să fie trimise la representanţa fundaţiunei lui Gojdu Budapesta VII, Holbp­­utcza 8. Fie­care concurent are să indice în petiţiune locul şi poşta ultimă, unde voesce să i­ se trimită resoluţiunea repre­sentanţei. Intîlnirea împăratului Wilhelm cu Ţa­rul. In cercurile ofiţerilor de marină din Kiel se afirmă, că întîlnirea între împăra­tul Wilhelm şi Tar va ave loc în largul mării în presenţa flotei germane. Moartea generalului Popescu. Din Bu­curescu ni­ se scrie: Marţi a încetat din vi­­aţă generalul de divisie Mihail Popescu, fost inspector general al artileriei şi comandant al corpului 1 de armată. Defunctului care a luat parte la resboiul de la 1877—78, i­ se vor face funerarii imposante. Advocat nou român, d-l Dr. victor Nemeş de Alămar a făcut censura de advo­cat la Budapesta. Potop asupra oraviţei- Alaltăerî (Mier­curi) după armadî la ore 3 s’a descărcat 0 furtună teribilă cu ploie ne mai­po­menit de mare (ruptură de nori, cum se mai duce) asupra Oraviţei (Comit. Caraş- Severin) Prepeştenia a durat aproape o oră întregă. Valea ce curge pe lângă comu­nă s’a umflat puternic, a eşit din alvie şi a inundat oraşul. Apa noroiosă pe stradă era de 1­­­.2 metru şi a inundat și casele mai sus situate. Comercianții nu mai avu­ră timp a-şî închide prăvăliile, aşa că toate prăvăliile din strada principală s’au um­plut cu apă, care a dus cu sine­­o parte mare a mărfurilor. Suburbii­! Ogaz, locu­it de Români, a fost total nimicit. Aproape toate casele s'au derimat­ Curentul de apă a nimicit întregă recoltă din grădini şi câmp. Apa ducea cu­­sine trunchi mari de lemn. Doi copii mici au fost luaţi de curentul apei. Ei au fost aflaţi morţi. Pa­guba se urcă la mai multe sute de mii corone. Poporaţiunea adusă la sapă de lemn, privesce desperată pustiirea causa­­tă de acest potop, ce s’a descărcat asu­pra Oraviţei. Slovaci pretindendu-şî dreptul de lim­bă. Din Rózsahegy’ se anunţă: Poporul slovac din împrejurime este grozav de fanatisat în contra şcolei maghiare. Pă­rinţii slovaci nu-şî lasă copii la esamenele de încheierea anului şcolar, şi pretind sus şi tare instrucţie în limba slovacă. — Pre­­tensiune justă! Necrolotf. Domnişoara Silvia Arieşan din Certege a repausat in al 16-lea an al­ităţii sale la 17 iunie st. n. O jelesc pă­rinţii Iosif Arieşan şi Ana n. Vasiu şi ru­dele. Neîncredere delegaţilor maghiari, in partidul independist s’a pornit o mişcare cu scop de a­ se vota neîncredere în pro­xima şedinţă a dietei acelor membrii ai delegaţiunei ungare, cari nu şî-au împlinit datoria cum cere politica naţională ma­ghiară în decursul desbaterilor delega­­ţiunei. Schimbârî de fişpanî. Maj. Sa a de­sărcinat de oficiu pe­ fişpanul Zoltán Káll­ay din comitatul Heves. A numit tot­odată lîşpaniî: pe deputatul Ubul Kallay în comitatul Ciuc, pe Ferdinand Szederkényi în comit Heves, pe Leopold Bornemissza în comit. Hunedóara și pe Grig. Kabdebo în cumit. Timiş. Ministrul Polonyi— bolnav. Ministrul de justiţie Geza Polonyi s’a îmbolnăvit zi­­lele acestea. Starea lui este atât de gravă, încât medicii l-au interzis să părăsescă timp de câteva zile patul şi l’au oprit de la ori­ce lucrare. La patul lui Polonyi s’a ţinut şi un consiliu medical. Tipografia »Basarabiei« arsă. Cetim într’un diar din Bucurescî, că tipografia diacului naţional român »Basarabia«, a că­rui apariţie toţi Românii au salutat-o cu bucurie, a ars, şi diarul a fost nevoit a-şî suspenda apariţia. Focul a fost pus de hu­ligani. Mormântul lui Sf. Széchényi profanat. Din Șopron se anunță, că la Nagyczenk cavoul mortuar al familiei contelui Szé­chényi, a fost găsit spart. Mormintele au fost profanate. Costumul național al con­telui Ștefan Széchényi, socotit ca o scumpă religuie a națiunei, a fost furat. Profana­torii au spart două coşciuge spre a fura bijuteriile cadavrelor. Mulţămită publică. Răposând neuita­tul preot din Dârstele Braşovului, venera- Nr. 128.—1906

Next