Gazeta Transilvaniei, iunie 1906 (Anul 69, nr. 120-143)
1906-06-10 / nr. 128
Pagina 2. opiniunei şi nu este adevărat, că dorinţele poporaţiunei n’ar fi ascultate. Budgetul s’a primit. In şedinţa de erî a delegaţiunei baronul Walterrskirchen a îndreptat un atac violent în contra Ungariei. Dela exposiţia din Bucurescî. (Coresp. „Gaz. Trans.“) — 7 Iunie. Erî după amedî la orele 5 MM. II. Regele şi Regina, împreună cu familia regală au visitat mai multe pavilioane ale expoziţiei jubilare, cu toată plaia torenţială, ce a început se cadă. Suveranii au fost întâmpinaţi de d-nii miniştrii, de d- lr. [strati, de esposanţî etc. Suveranii s’au oprit lângă lac, de unde au mers apoi de au visitat în primul And pavilionul comisiunei europene a lunarei, oi de acolo au trecut la paviionul austriac, unde au fost întîmpinaţî de ministrul plenipotenţiar Pallavicini, de primarul Vienei Dr. Lueger, împreună cu busiterii sei, comitetul austriac al Exosiţiunei etc. Părăsind pavilionul Austriei Suveranii au visitat pavilionul etnografic al Bucovinei şi în urmă pavilionul Ungariei. La ora 7 şi jum. Suveranii au intrat în restaurantul pavilionului austriac, unde s’a servit bufetul. Regele a ridicat un toast pentru împăratul Francisc Iosif, or Dr. Lueger a beut în sănătatea Regelui. La orele 8 Suveranii au părăsit pavilionul austriac între strigătele entusiaste de »Hoch« ale austriacilor şi apoi s’au reîntors la palat. Astă noapte exposiţia a fost iluminată cu lumină electrică. Palatul artelor presinta un aspect feeric. La ora 9 și jum. au avut loc pe lac luptele navale organisate de locotenentul american Morgan, cu vase de luptă divisate în două escadre. La restaurantul pavilionului austriac și la celelalte pavilioane cântau orchestra de lăutari, or pe lac din dosul portului oriental, alunecau gondole, pe când conducătorii lor cântau cu foc. Animaţia a durat pănă după miezul nopţii. Alî după amedî Suveranii au visitat pavilionul domeniilor Coronei, împreună cu principii moştenitori. După aceea s’au dus la „Pavilionul etnografic al Românilor de peste munţi“, unde au fost întîmpinaţi de d-nii Dr. O. Diaconovich, Partenie Cosma şi de d-na Maria Cosma, care a dat toate explicaţiunile. Augustii visitatori au rămas forte încântaţi de cele vedute. Regina a cumpărat mai multe păpuşi îmbrăcate în portul naţional român de peste munţi, precum şi mai multe tablouri. Suveranii au visitat apoi mai multe pavilioane şi înainte de a pleca au făcut o preumblare prin Exposiţie. Suveranii au hotărît să visiteze în fiecare zi exposiţia. * Raza exposiţiei. In afară de sergenţii de oraş în număr de 300, cari vor face paza exposiţiei, şi de jandarmii pedeştrii, vor mai fi întrebuinţaţi in acelaşi scop şi 300 jandarmi rurali din Ilfov. Aceştia au fost împărţiţi în patru serii de câte 75 fiecare, şi au de conducători câte 2 sergenţi. Fiecare serie va face paza câte 6 ore peste zi şi peste noapte. Ofiţerii de jandarmi vor face paza cu schimbul, fie 16. Cronica externă, Anglia pentru victimele din Rusia. ziarul »Standard« spune, că Anglia nu are intenţiunea de a face imputări guvernului rus cu privire la evenimentele din Bielostok, dar Sir Edward Grey, ministrul afacerilor străine, a invitat pe ambasadorul Angliei la Petetersburg să-i facă un raport detaliat cu privire la acele evenimente. In camera comunelor din Londra d-1 Stuart Samuel, liberal, întrebă decă guvernul ar vrea se pună pe guvernul rusesc în curentul părerei poporului englez asupra masacrărei evreilor, înainte de a se face demersuri pentru restrîngerea relaţiunilor amicale dintre Anglia şi Rusia In numele ministrului afacerilor străine răspunde subsecretarul de stat major Runcyman care zice, că guvernul rusesc cunosce bine impresiunea provocată de tulburările şi perderile de omeni, precum şi simpatia nu numai a Angliei, dar de pretutindeni pentru victime. Acesta nu este însă o afacere în care amestecul diplomaţiei oficiale ar fi obicinuită şi de dorit. Cercurile diplomatice din Constantinopol şi ruptura dintre România şi Grecia. In cercurile diplomatice din Constantinopol se regretă forte mult ruperea re-laţiunilor dintre Grecia şi România, deoarece se aşteptă o acţiune mai violentă a bandelor de antarţi. Privindu-se situţia în mod obiectiv, pare că ruptura e mai de preferat, decât situaţia neclară de pănă acum, care a făcut imposibil începutul unei înţelegeri directe. Situaţia clarificată de astăzî permite cel puţin intervenţiuni, cari să pregătescă în scurt timp la ambele părţi disposiţiunî favorabile unei înţelegeri, pentru a se pune capăt rupturei care e daunătore intereselor ambelor state.*" Svonurile după cari noul trimis român ar I fi fost rechemat la Bucurescî sunt nefondate. Ministrul român nu plecă decât I într’un scurt concediu. Că va primi cu I acesta o casie nouă instrucţiuni, acesta e bine inteles. Urmarea ruperei relaţiunîlor între Grecia şi România. ziarele grecesci anunţă, că în şedinţa de joia trecută, camera de comerţ din Atena a luat următoarea hotărîre: »Cu începere dela 1 iulie a. c., nici un vapor, sub pavilion grecesc, orîcare ar fi locul său de pornire Pireu, Smirna sau Constantinopol, nu va mai intra pe Dunăre. Se comunică din Galaţi, că Grecii exportatori de acolo, sunt hotărîţî aşi strămuta afacerile la Reni. Comercianţii greci din Galaţi proectază, că mărfurile aduse din Grecia să fie încărcate la Reni de vapore rusesci, intrând astefel în România sub pavilion rusesc. Ţăranii din comuna Balta-Albă veche, sunt in fierbere contra grecului Tănase Dimopol, care le-a astupat un iaz vechili ce da în baltă. Mercur, ţăranii în frunte cu consilierul lor judeţean, au reclamat personal prefectului, care le-a promis, că va veni în persoaa pentru a face ancheta. Ţăranii sunt decişi să lupte înainte, pănă ce li se va face dreptate, or grecul să fie expulsat. Revoluţie militară în Rusia. Se pare, că situaţia în imperiul Ţarului devine erăşî încurcată şi ameninţatoare pentru liniştea şi ordinea internă. Pericolul îl formeză deocamdată faptul, că în armată începe să se manifeste din din di mai mult un curent de ostilitate, creat şi hrănit prin propaganda socialistă revoluţionară. Regimente întregi încep să refuse ascultarea, tocmai acum când guvernul Goremkin nu este capabil a se lupta cu mişcarea agrară, cu agitaţiunile Dumei şi cu spiritul revoluţionar, ce străbate chiar din şirurile armatei. Situaţia este extrem de gravă în Caucaz şi in împrejurimile Odesei, de unde generalul Kaulbars a primit scriea, că trupele refusă a face servicii poliţieneseî şi au declarat, că cu nici un preţ nu vor puşca asupra tulburătoriior înarmaţi, in Odessa s’au revoltat deja trei regimente de Cazaci. In Kiev edificiul închisorii guberniei stă în flăcări, or la Sebastopol toate vasele de răsboiu au fost desarmate şi matrozii transportaţi pe uscat. După o serie telegrafică din Odessa, 11 garnisoane din Rusia de sud s’au revoltat. „Slovo Ruskoje“ anunţă, că întregă di de Mercurî împuşcăturile în Kronstadt n’au încetat. S’au audit şi bubuituri de tunuri. Mulţi părăsesc oraşul, fiindcă în tot momentul aşteptă rescularea matrozilor şi soldaţilor. Pentru a caracterisa situaţiunea generală în Rusia, adaugem încă şi scriea,că guvernul ţi decis definiţia asupra sorţii Dumei. Ministrul preşedinte Goremkin are deja în buzunar ucazul Ţarului, prin care Duma imperială poate fi oricând disolvată, cuvintele: »Die schöne Stadt Wien, ihre Vertretung und ihr grosser Bürgermeister Dr. Karl Lueger leben hoch, dreimal hoch!« Uralele sguduiau văzduhul, mulţi se urcară pe acoperişele vagoanelor spre a vedea şi am fi mai bine. Cu tot cordonul duplu, mulţimea a pătruns şi toţi voiau se vadă pe Lueger şi să-i strângă mâna. Cu glas puternic, în cuvinte călduroase, şi cu lacrămile în ochi, mulţumi Lu- eger pentru acestă primire: »Scieam eu bine, că poporul român are simpatii şi prietenie pentru mine, pe cari şi eu le simt de mulţi ani şi am exprimat’o acesta în multe cuvântări — dar la o primire atât de grandiosâ nu m’am aşteptat şi nu o voiţi uita cât voiu trăi«. Apoi vorbi primarul nostru despre înalta misiune civilisatorică a naţiunei române şi încheia cu cuvintele românesce: „trăiescă Bucureştii«. Au mai urmat alte discursuri, apoi buchete de flori. In piaţa gării erau mii şi mii de oameni. Noi am fost duşi în trăsuri de gală, puse la disposiţie de cătră primărie şi trase de niste armăsari focoşi în mijlocul unor ovaţiuni de nedescris pănă la hotelul »Bulevard«. Mâni gingaşe aruncau din balcaanele ticsite flori şi entusiasmul nu avea margini. In prima trăsură erau primarii din Vena şi Bucurescî, în a doua, secretarul consiliului comunal din Viena, Dr. Klotzberg cu ajutorul de primar din Bucurescî etc. Hotelul »Bulevard« era iluminat splendid cu electricitate. Sunt fericit, că am fost martor acestui convoiu istoric, şi abia acum înţeleg de ce s’au pus în mişcare toate pârghiile spre a împiedeca călătoria primarului nostru la Bucurescî. Nu s’au dat îndărăt din faţa nici unui mijloc. Primarul însă a rămas neclintit, prin ceea ce şi-a potenţat iubirea Vienezilor, or iubirea poporului român a cucerit-o în asalt. Ce vor dice acum în Viena, şi ce vor dice cei de dincolo de Laitha, cărora călătoria le era un ghimpe în ochi?... GAZE T A T R A N S I L V A NISI, care câte o zi întregă. Fiecare pavilion va fi păzit de cătră unul seu mai mulţi jandarmi rurali, cari nu vor avea nici o altă atribuţiune. SOIRILE DILE1. I — 22 lucian. Representanţa comunala a oraşului BraŞOV este, convocată pe Luni în 25, eventual’ Marţi în 26 Iunie orele 3 p. m. în sala de la casa sfatului în adunare generală ordinară. Adunarea va fi presidată întâi de d-1 vicespan, pănă se va face constituirea representanţei orăşenesci şi alegerea de nou a comisiunilor, apoi va lua presidiul d-1 primar spre desbaterea celor 26 puncte, ce sunt la ordinea dnei. Camera comercială şi industrială din Braşov la Bucurescî. Se sponesce că acesta cameră va aranja o escursie la exposiţia din Bucurescî. Excursia se va face în Septemvrie şi comisariatul general al exposiţiei a şi fost încunosciinţat despre acestă visită. Plecarea din Bucurescî a ospeţilor vienezi. Joi dimineţa au părăsit Bucuresciul Dr. Lueger şi soţii săi, întorcându se la Viena prin Cernăuţi, Lemberg. Pănă la Ploieşti ospeţii vienezi au fost însoţiţi de secretarul Ligei culturale, d-l Fiorescu. Prin toate gările pănă la graniţă ilustrul primar Lueger a fost salutat în mod oficial de consiliile comunale respective. Stipendii din fundaţiunea Gojdu. Din fundaţiunea fericitului Gojdu se dau stipendii pentru şcule medii, facultăţi, universităţi şi şcole de cădeţi. Concurenţii au să presinte următorele documente: 1) extras de botez, prevădut cu clauzula parochului, că concurentul şi de present aparţine bisericei gr. or. române; 2) testimoniul şcolar pe anul 1904/05, resp. indicele despre cursurile ascultate şi ev. documentul despre progresul făcut; 3) atestat de paupertate, care are să cuprindă date positive despre averea concurentului sau a părinţilor lui. Atestatul acesta trebue subscris şi de preotul local. Daci concurentul a întrerupt studiile, atunci are să presinte şi atestat oficial despre ocupaţiunea sa pe timpul de întrerupere a studiilor şi despre purtarea sa morală în acest timp. Fiecare concurent are să arate în petiţiunea sa specialitatea, la care şi locul unde voesce a continua studiile. Cei ce voesc se studieze în streinătate au se arete necesitatea, de a face studii în streinătate. Terminul de concurs e 5 August n. c. Petiţiunile au să fie trimise la representanţa fundaţiunei lui Gojdu Budapesta VII, Holbputcza 8. Fiecare concurent are să indice în petiţiune locul şi poşta ultimă, unde voesce să i se trimită resoluţiunea representanţei. Intîlnirea împăratului Wilhelm cu Ţarul. In cercurile ofiţerilor de marină din Kiel se afirmă, că întîlnirea între împăratul Wilhelm şi Tar va ave loc în largul mării în presenţa flotei germane. Moartea generalului Popescu. Din Bucurescu ni se scrie: Marţi a încetat din viaţă generalul de divisie Mihail Popescu, fost inspector general al artileriei şi comandant al corpului 1 de armată. Defunctului care a luat parte la resboiul de la 1877—78, i se vor face funerarii imposante. Advocat nou român, d-l Dr. victor Nemeş de Alămar a făcut censura de advocat la Budapesta. Potop asupra oraviţei- Alaltăerî (Miercuri) după armadî la ore 3 s’a descărcat 0 furtună teribilă cu ploie ne maipomenit de mare (ruptură de nori, cum se mai duce) asupra Oraviţei (Comit. Caraş- Severin) Prepeştenia a durat aproape o oră întregă. Valea ce curge pe lângă comună s’a umflat puternic, a eşit din alvie şi a inundat oraşul. Apa noroiosă pe stradă era de 1.2 metru şi a inundat și casele mai sus situate. Comercianții nu mai avură timp a-şî închide prăvăliile, aşa că toate prăvăliile din strada principală s’au umplut cu apă, care a dus cu sineo parte mare a mărfurilor. Suburbii! Ogaz, locuit de Români, a fost total nimicit. Aproape toate casele s'au derimat Curentul de apă a nimicit întregă recoltă din grădini şi câmp. Apa ducea cusine trunchi mari de lemn. Doi copii mici au fost luaţi de curentul apei. Ei au fost aflaţi morţi. Paguba se urcă la mai multe sute de mii corone. Poporaţiunea adusă la sapă de lemn, privesce desperată pustiirea causată de acest potop, ce s’a descărcat asupra Oraviţei. Slovaci pretindendu-şî dreptul de limbă. Din Rózsahegy’ se anunţă: Poporul slovac din împrejurime este grozav de fanatisat în contra şcolei maghiare. Părinţii slovaci nu-şî lasă copii la esamenele de încheierea anului şcolar, şi pretind sus şi tare instrucţie în limba slovacă. — Pretensiune justă! Necrolotf. Domnişoara Silvia Arieşan din Certege a repausat in al 16-lea an alităţii sale la 17 iunie st. n. O jelesc părinţii Iosif Arieşan şi Ana n. Vasiu şi rudele. Neîncredere delegaţilor maghiari, in partidul independist s’a pornit o mişcare cu scop de a se vota neîncredere în proxima şedinţă a dietei acelor membrii ai delegaţiunei ungare, cari nu şî-au împlinit datoria cum cere politica naţională maghiară în decursul desbaterilor delegaţiunei. Schimbârî de fişpanî. Maj. Sa a desărcinat de oficiu pe fişpanul Zoltán Kállay din comitatul Heves. A numit totodată lîşpaniî: pe deputatul Ubul Kallay în comitatul Ciuc, pe Ferdinand Szederkényi în comit Heves, pe Leopold Bornemissza în comit. Hunedóara și pe Grig. Kabdebo în cumit. Timiş. Ministrul Polonyi— bolnav. Ministrul de justiţie Geza Polonyi s’a îmbolnăvit zilele acestea. Starea lui este atât de gravă, încât medicii l-au interzis să părăsescă timp de câteva zile patul şi l’au oprit de la orice lucrare. La patul lui Polonyi s’a ţinut şi un consiliu medical. Tipografia »Basarabiei« arsă. Cetim într’un diar din Bucurescî, că tipografia diacului naţional român »Basarabia«, a cărui apariţie toţi Românii au salutat-o cu bucurie, a ars, şi diarul a fost nevoit a-şî suspenda apariţia. Focul a fost pus de huligani. Mormântul lui Sf. Széchényi profanat. Din Șopron se anunță, că la Nagyczenk cavoul mortuar al familiei contelui Széchényi, a fost găsit spart. Mormintele au fost profanate. Costumul național al contelui Ștefan Széchényi, socotit ca o scumpă religuie a națiunei, a fost furat. Profanatorii au spart două coşciuge spre a fura bijuteriile cadavrelor. Mulţămită publică. Răposând neuitatul preot din Dârstele Braşovului, venera- Nr. 128.—1906