Gazeta Transilvaniei, iunie 1906 (Anul 69, nr. 120-143)
1906-06-10 / nr. 128
REDACŢIUHEA« Aliliiiinţiiiiiei ; Tlpoerifia Braşov,piaţa mare nr. 30. Srrigori nefrancate cu ce primesc. Mânuscripte nu se rotzmU*. INSERATE se P21QS6BC la Admlnl8t*stfHne in Braşov si la următorele 3IROURI de ANUNŢURI: Xn Viena, la M. Dukes STacMv Nux. Augenioid & Erceric Leaner.« Heinrich Sohaiek., A. Oppelik Nackt., Anton Oppolik In Budapesta la A. V. Goldberger, Skstein Bernat, luliu Leopold (TU Erzsébet-körut), PREȚUL IMSERTIUMILOR : o «•ne garmond pe o poloana 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă Si Învoială. — ILKCLAIMK pe pagina 8-a oferiă 20 bani „GAZETA" iese in De-care ijî Aaoaaineate pentru vnstio-Untaris Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor.,pe trei luni 6 cor. R-rlI de Dumnnsoi 4 cor. pe an. Pentru Mânia şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 tir. R-rlI de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate oficiale poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Brasov Administrafiunea, Piaţa mare, TSrgul Inului Nr. 30, etagin I.: Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 6 cor. Cu dusul in casă: Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 8 cor. — Un exemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 128. Braşov. Sâmbătă 10 (23) bnie. 1906. ANUL LXIX. Conjuraţia contra guvernului. Tot mai mare este buimăceala şi tot mai simţibile sunt contrastele ce le aduce cu sine situaţiunea ciudată şi mult periculosă a poşutismului guvernamental, îi vede, că pe oi ce merge devin mai îngrijaţi de ceeace poate se iasă din acesta situaţiune pentru coaliţie şi scopurile ei atât în raporturile cu cei de sus, cât şi în acele cu poporul de jos. „Magyarorszag“, care în urma tradiţiilor sale nu s’a putut guvernamentaliza cu totul, ci şi-a păstrat încă, în ce priveşte forma exterioră şi tonul, în care îşi redă părerile, un aer frecare de independenţă a criticei sale, dă cea mai viuă expresiune neliniştei şi îngrijirei de care este turmentată adi coaliţia. Este interesant chiar a urmări mai de-aproape silinţele, ce şi le dă acestţiar, de a mulcomi pe patrioţii, cari încep a-şî pierde pacienţa, vedend dilema în care a ajuns coaliţia, fiind nevoită a vota miniştrilor comuni de externe şi de resboi şi budgetele presentate. In n-rul ei de Mercur! amintita fete îşi varsă ca de obiceiu necazul prin causa situaţiunei încurcate politice, ce face se crescu tot mai mult nemulţumirea în sinul Maghiarilor, car! s’au aşteptat la altceva dela „era cea nouă“ mult glorificată. îşi începe revista cu cuvintele alarmante, că toţi s’au conjurat în contra independenţei şi libertăţii ungare şi că de aceea posiţia guvernului Wekerle e forte difificilă. Firesce, că trebue se fie conjuraţie, căci la din contră cum ar înţelege Maghiarul de pe pustă, că Kossuth primesce se fie oaspele lui Goluchowski la prânzul dat de acesta în onoarea membrilor delegaţiunei şi că ciocnesce paharul cu Pitreich, cel bănuit ca autor al ordinului de la Clopy. Aşader conjuraţie trebue să fie şi încă o grozavă conjuraţie, ce se estinde peste totă Europa centrală şi până în fundul peninsulei balcanice. Despre Viena și* Austriac! nu mai trebue se se spună, că fac parte din conjurație. Der acum Lueger s’a dus la Bucurescî anume, se agite pe Români în contra Maghiarilor, se încheie alianță cu România și se urzeasca în înțelegere cu acesta o nouă politică economică, după care, cu ajutorul Austriacilor şi a mijloacelor lor de comunicaţiune, concurenţa română se alunge de pe piaţa austriacă carnea şi cerealele din Ungaria. După acesta „Magyarorszag“, vrând a arăta cât de supărăcios lucru este pentru coaliţie, că sunt atâtea momente şi motive, ca să fie atacată cu efect din toate părţile şi mai ales de către cei ce fac parte din partidele cădute maghiare a liberalilor lui Tisza şi a progresiştilor lui Fejervary, isbucnesce în următorea esclamare caracteristică : „Panslavii agită pe Slovaci, Dacoromânii pe Valahi, socialiştii pe secerători, pe servitori şi pe muncitori, or diarele partidului liberal şi progresist agită pe Maghiarii independişti în contra guvernului Wekerle. Tote aceste rnse n’ar însemna nici un pericol pentru noi, dece Austria nu ne-ar fi aşa mare duşmană“. Adevărul este, că deocamdată mai mult îi supără pe cei din coaliţie pişcăturile şi criticele nimicitoare, ce le întimpină din partea pressei maghiare liberale. Criticele acestea îi ustură mai tare pentru moment, căci prin ele li se arată Maghiarilor, că, cu totă sfara unera, ce a făcut-o coaliţia, ea în cele din urmă s’a vedut constrânsă de a se supune durei necesităţi întocmai cum a făcut-o şi ar fi făcut-o şi Tisza. La din contră, cum li s’ar pute imputa acestor foi, că aţîţă pe independiştî în contra cabinetului Wekerle cel ce adi n’are oposiţie maghiară în dietă? Suntem înse numai la început. Puţină răbdare şi vom vedea agitările şi prin urmare şi conjuraţiunea crescând. Atunci nu va mai fi de-ajuns elocvenţaziarului „Magyarorszag“, de a mulcumi spiritele agitate şi ne- milţumite maghiare. Ministrul român de externe şi conflictul CU Grecii. Publicistul francez H. Franklin, publică în »Journal des Débats« un interview ce i-a fost acordat de d-l. Iacob Lahovary, ministru al afacerilor străine al României, cu privire la conflictul greco-român. D-l Iacob Lahovary a declarat diaristului francez, că Țarul a propus într’adevăr, din motive de ordin familiar, pe cari Ie-a priceput guvernul român, de a continua la Petersburg negocierile cu Grecia. Guvernul rus însă a cerut în mod formal atât la Atena, cât și la Bucurescî, să nu divulge oferta amicală ce le-a făcut. Deoarece ministru preşedinte al Greciei d-1 Skuzes s’a arătat idiscret în camera grecescă în acestă privinţă, d-1 Lahovary a declarat, că poate spune fără jenă aceste lucruri. In continuare d-1 Iacob Lahovary a încunosciinţat guvernul rus, că România este gata a primi o apropiere de Grecia sub două condiţiuni sine quibus non, şi anume: prima, ca Grecia să ia angajamentul a lua măsuri rigurose pentru ca bandele grecesc! ce urmăresc pe kuţovlahii macenţi...-enT să nu se mai organiseze pe teritoriul grecesc; a doua, ca Grecia să influenţeze patriarchul economic, pentru ca patriarhul să nu mai excomunice preoţii macedoneni ce slujesc în limba română. Grecia retuşând aceste condiţiuni, forte moderate, va duce greutatea ruperei relaţiunilor; ea va fi cu totul exclusă de pe piaţa romănescă. Veniturile ce vor proveni din surplusul de taxe vamale, în ururma aplicărei taxelor diferiferenţiale, vor servi la scopuri de binefacere, şi anume vor fi trimise în Macedonia pentru ajutorarea victimelor bandelor grecesci. Din delegaţiuni. Delegaţia ungară. Comisiunea pentru afacerile externe a delegaţiunei ungare a ţinut miercuri după amiada şedinţă. Raportorul conte Nic. Torotzkay a presentat raportul în care se ocupă mai întâii cu tripla alianţă a cărei necesitate o recunosce, cu cestiunea orientului şi cu accentuarea intereselor economice ale Ungariei. Comisiunea asigură pe ministrul de externe, că va sprijini şi în viitor insuinţele lui îndreptate spre susţinerea păcii, cere însă şi garanţii, ca preţul insuinţelor spre pace să nu fie mai scump, decât preţul păcii însăşi. Propune primirea budgetului în speranţă, că ministeriul de externe va desvolta instrucţia maghiară în academia consulară şi că-şî va împlini tote promisiunile, ce le-a făcut. Comisiunea financiară a desbătut în şedinţa de Miercuri preliminarul budgetului ministeriului comun de finanţe, al Curţii superioare de compturi şi a venitelor după vămile de graniţă. S’a primit între altele moţiunea lui Francisc Busath, după care comisiunea îşî exprimă convingerea, că din punctul de vedere al parităţii nu numai este îndreptăţit, ci şi necesar, ca ministeriul comun de finanţe să fie strămutat la Budapesta. Delegaţia austriacă. Comisiunea budgetară a desbătut in şedinţa de Mercur cheltueiile ordinare ale armatei şi a continuat desbaterea asupra provinciilor ocupate (Bosnia şi Herţegovina). Dr. Sylvester a întrebat pe ministrul de resbolfi, unde s’a împedecat reforma procedurei penale militare. Dobernik îşî esprimă regretele, că statul major a înlocuit numirile germane ale localităţilor din Ungaria cu numiri maghiare pe hartele militare. Din cauza acestei concesiuni regretabile, vor peri numirile germane ale localităţilor din Ardeal. A urmat continuarea discuţiei asupra budgetului Bosniei-Herţegovinei. Ministrul comun de finanţe Burlan s’a ocupat pe larg cu situaţia economică a Bosniei. Intre altele a a zis, că şi Bosnia va căpăta la timpul său representanţă poporală. Deja adîs este liberă în Bosnia manifestarea »FOILETONUL GAZ. TRANS.« Spre România, impresiile unui tovarăş de călătorie al lui Dr. Lueger. Bucurescu, 16 Iunie 1906. Impresiile, ce le-am primit despre poporul român în acăstă călătorie îmi sunt neuitate şi le voim păstra pururea în cea mai bună amintire. Ca toate naţiunile romanice, aşa şi Românii sunt de o fire impulsivă şi cu mult temperament. Şi acest temperament viu s’a manifestat la Români şi cu ocasiunea vizitei, pe care a fâcut-o primarul nostru Dr. Carl Lueger la Bucuresci, spre a asistă la deschiderea exposiţiei jubilare, la care oraşul Viena este representat foarte demn. Nota bene secţia vieneză este terminată întru tóte. La ovaţiunile ce ni s’ar fi făcut pe teritorul ungar, am renunţat din capul locului şi de aceea am luat ruta prin Galiţia şi Bucovina în Ţera românescă mult lăudată. Afară de Dr. Karl Lueger, delegaţiunea oficială vieneză era compusă din directorul magistratului Dr. Richard Weiskirehner, secretarul consiliului comunal Dr. Emeric Klotzberg şi consilierii comunali Dr Krenn, Rissaweg şi Schlögl, precum şi consilierul de magistrat Dr. Späth şi directorul de cancelarie Dr. I. Mayer. Cătră aceştia s’au mai alăturat deputaţii Schneider şi Sturm şi consilierii comunali Fr. Grăi şi Wimberger. După ploaie urmeză senin, dice proverbul şi aşa s’a întîmplat şi acuma. Din Viena pănă în Cracovia a plouat mereu, timpul răcoros însă era agreabil. Noaptea am dormit şi când ne am deşteptat în dimineţa zilei de 15 iunie, serie strălucea splendid. La orele 8 sosirăm în Cernăuţi. In gară ne aşteptau sute şi sute de persoane şi studenţii români îmbrăcaţi în paradă salutară cu urale pe primarul nostru, amicul călduros al poporului român. In numele studenţilor unul l’a salutat în termini plini de recunoscinţă. Primarul Dr. Lueger emoţionat a mulţumit pentru acestă manifestaţiune, la care nu s’a aşteptat El a asigurat pe studenţi că şi în viitor va rămâne amicul Românilor. Primarul şî-a încheiat cuvântarea cu vorbele românesc: „Să trăiască poporul român*. Entusiasmul era la culme şi cele câteva figuri cu caftane, cari veniseră să facă contrademonstraţiune au dispărut, căci perciunii lor erau în primejdie. Aici în Cernăuţi şî-a luat începutul mersul triumfal, care s’a potenţat din staţiune în staţiune arătând fiinţa plină de temperament a poporului român în lumina cea mai frumoasa. La fiecare staţiune de la Cernăuţi încolo sute şi mii de oameni aşteptau să sărbătorescă ca pe un erou pe amicul Românilor. Pretutindenea am fost copleşiţi formal de flori. De o frumseţă extraordinară a fost primirea în Mizil. Un batalion de elevi ai şcolelor primare în uniformă şi cu arme era în gară. Drapelele fâlfăiau şi o capelă de copii a executat marşul Lueger, or micul batalion striga »ura«. Primarul a mulţumit atât celor mari, cât şi copiilor îndemnându-i să-şî iubescă patria. Printre ţarine de păpuşoiui şi sfecle şi prin păduri splendide trecea trenul nostru şi ne apropiam de capitala României. Impresiunea de aici a fost grandiosă, imposantă. Deşi tot vagonul nostru era plin de flori, primirea ce ne aştepta la Bucuresci a întrecut orice închipuire. Când un monarch strein, amic al împăratului nostru vine la Viena şi când i se ridică arcuri de triumf, poporul vienez formeză spalii şi aclameză pe înaltul oaspe. Vienezii au şi ei temperamentul lor viu. Dar ce este o asemenea primire, oricât de sinceră şi cordială ar fi ea, în comparaţie cu ceea ce i-a pregătit populaţia capitalei române primarului simplu al Vienei. Când trenul întră în gară din mii de pepturî isbucniră uralele... Societatea corală cea mai mare din Bucuresci a cântat un imn festiv după melodia imnului austriac, întreg consiliul comunal din București era de față, cr primarul d-l M. Cantacuzino ii salută in limba română cu o cuvântare încheiată in limba germană cu