Gazeta Transilvaniei, iunie 1906 (Anul 69, nr. 120-143)

1906-06-10 / nr. 128

REDACŢIUHEA« Aliliiiinţiiiiiei ;­ Tlpoerifia Braşov,piaţa mare nr. 30. Srrigori nefrancate cu ce primesc. Mânusc­ripte nu se rotzmU*. INSERATE se P21QS6BC la Admlnl8t*stfHne in Br­aşov si la următor­ele 3IROURI de ANUNŢURI: Xn Viena, la M. Dukes STacMv Nux. Augenioid & Erceric Lea­ner.« Heinrich Sohaiek., A. Op­­pelik Nackt., Anton Oppolik In Budapesta la A. V. Gold­berger, Skstein Bernat, luliu Leopold (TU Erzsébet-körut), PREȚUL IMSERTIUMILOR : o «•­­n­e garmond pe o poloana 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dese după tarifă Si Învoială. — ILKCLAIMK pe pagina 8-a o­feriă 20 bani „GAZETA" iese in De-care ijî Aaoaaineate pentru vnstio-Un­taris Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor.,pe trei luni 6 cor. R-rlI de Dumnnsoi 4 cor. pe an. Pentru Mânia şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 tir. R-rlI de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate ofi­ciale poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Brasov Administrafiunea, Piaţa mare, TSrgul Inului Nr. 30, etagin I.: Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 6 cor. Cu dusul in casă: Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 8 cor. — Un exem­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 128. Braşov. Sâmbătă 10 (23) bnie. 1906. ANUL LXIX. Conjuraţia contra guvernului. Tot mai mare este buimăceala şi tot mai simţibile sunt contrastele ce le­ aduce cu sine situaţiunea ciu­dată şi mult periculosă a poşutismu­­lui guvernamental, îi vede, că pe oi ce merge devin mai îngrijaţi de ceea­­ce poate se iasă din acesta situaţiune pentru coaliţie şi scopurile ei atât în raporturile cu cei de sus, cât şi în acele cu poporul de jos. „Magyarorszag­“, care în urma tradiţiilor sale nu s’a putut guverna­­mentaliza cu totul, ci şi-a păstrat încă, în ce priveşte forma exterioră şi tonul, în care îşi redă părerile, un aer frecare de independenţă a criti­cei sale, dă cea mai viuă expresiune neliniştei şi îngrijirei de care este turmentată adi coaliţia. Este intere­sant chiar a urmări mai de-aproape silinţele, ce şi le dă acest­­ţiar, de a mulcomi pe patrioţii, cari încep a-şî­­ pierde pacienţa, vedend dilema în care a ajuns coaliţia, fiind nevoită a vota miniştrilor comuni de externe şi de resboi şi budgetele presentate. In n-rul ei de Mercur! amintita fete îşi varsă ca de obiceiu necazul prin causa situaţiunei încurcate politice, ce face se crescu tot mai mult nemul­ţumirea în sinul Maghiarilor, car! s’au aşteptat la altceva dela „era cea nouă“ mult glorificată. îşi începe revista cu cu­vintele alarmante, că toţi s’au con­jurat în contra independenţei şi li­bertăţii ungare şi că de aceea posi­­ţia guvernului Wekerle e forte difi­­ficilă. Firesce, că trebue se fie conju­raţie, căci la din contră cum ar în­ţelege Maghiarul de pe pustă, că Kossuth primesce se fie oaspele lui Goluchowski la prânzul dat de acesta în onoarea membrilor delegaţiunei şi că ciocnesce paharul cu Pitreich, cel bănuit ca autor al ordinului de la Clopy. Aşa­der conjuraţie trebue să fie şi încă o grozavă conjuraţie, ce se estinde peste totă Europa centrală şi până în fundul peninsulei balca­nice. Despre Viena și* Austriac! nu mai trebue se se spună, că fac parte din conjurație. Der acum Lueger s’a dus la Bucurescî anume, se agite pe Români în contra Maghiarilor, se în­cheie alianță cu România și se ur­­zeasca în înțelegere cu acesta o nouă politică economică, după care, cu a­­jutorul Austriacilor şi a mijloacelor lor de comunicaţiune, concurenţa română se alunge de pe piaţa austriacă car­nea şi cerealele din Ungaria. După acesta „Magyarorszag“, vrând a arăta cât de supărăcios lu­cru este pentru coaliţie, că sunt atâtea momente şi motive, ca să fie ata­cată cu efect din toate părţile şi mai ales de către cei­ ce fac parte din partidele cădute maghiare a libera­lilor lui Tisza şi a progresiştilor lui Fejervary, isbucnesce în următorea esclamare caracteristică : „Panslavii agită pe Slovaci, Da­coromânii pe Valahi, socialiştii pe secerători, pe servitori şi pe munci­tori, or diarele partidului liberal şi progresist agită pe Maghiarii inde­­pendişti în contra guvernului We­kerle. Tote aceste rnse n’ar însemna nici un pericol pentru noi, dece Aus­­tria nu ne-ar fi aşa mare duşmană“. Adevărul este, că deocamdată mai mult îi supără pe cei din coali­ţie pişcăturile şi criticele nimicitoare, ce le întimpină din partea pressei maghiare liberale. Criticele acestea îi ustură mai tare pentru moment, căci prin ele li­ se arată Maghiarilor, că, cu totă sfara un­­era, ce a făcut-o coa­liţia, ea în cele din urmă s’a vedut constrânsă de a­ se supune durei ne­cesităţi întocmai cum a făcut-o şi ar fi făcut-o şi Tisza. La din contră, cum li s’ar pute imputa acestor foi, că aţîţă pe independiştî în contra ca­binetului Wekerle cel ce adi n’are oposiţie maghiară în dietă? Suntem înse numai la început. Puţină răbdare şi vom vedea agitările şi prin urmare şi conjuraţiunea cres­­­­când. Atunci nu va mai fi de-ajuns elocvenţa­­ziarului­ „Magyarorszag“, de a mulcumi spiritele agitate şi ne- m­ilţumite maghiare. Ministrul român de externe şi conflic­tul CU Grecii. Publicistul francez H. Fran­klin, publică în »Journal des Débats« un interview ce i-a fost acordat de d-l. Ia­­cob Lahovary, ministru al afacerilor stră­ine al României, cu privire la conflictul greco-român. D-l Iacob Lahovary a declarat diaris­­tului francez, că Țarul a propus într’ade­­văr, din motive de ordin familiar, pe cari Ie-a priceput guvernul român, de a conti­nua la Petersburg negocierile cu Grecia. Guvernul rus însă a cerut în mod formal atât la Atena, cât și la Bucurescî, să nu divulge oferta amicală ce le-a făcut. De­­oarece ministru­ preşedinte al Greciei d-1 Skuzes s’a arătat idiscret în camera gre­­cescă în acestă privinţă, d-1 Lahovary a declarat, că poate spune fără jenă aceste lucruri. In continuare d-1 Iacob Lahovary a încunosciinţat guvernul rus, că România este gata a primi o apropiere de Grecia sub două condiţiuni sine quibus non, şi anume: prima, ca Grecia să ia angajamentul a lua măsuri rigurose pentru­ ca bandele­­ grecesc! ce urmăresc pe kuţovlahii macen­ţ­i...-enT să nu se mai organiseze pe teri­toriul grecesc; a doua, ca Grecia să influ­­­­enţeze patriarchul economic, pentru­ ca­­ patriarhul să nu mai excomunice preoţii macedoneni ce slujesc în limba română. Grecia retuşând aceste condiţiuni, forte moderate, va duce greutatea ruperei rela­­ţiunilor; ea va fi cu totul exclusă de pe piaţa romănescă. Veniturile ce vor pro­veni din surplusul de taxe vamale, în ur­­urma aplicărei taxelor diferiferenţiale, vor servi la scopuri de binefacere, şi anume vor fi trimise în Macedonia pentru ajuto­rarea victimelor bandelor grecesci. Din delegaţiuni. Delegaţia ungară. Comisiunea pentru afacerile externe a delegaţiunei ungare a ţinut miercuri după amiada şedinţă. Raportorul conte­­ Nic. Torotzkay a presentat raportul în care se ocupă mai întâii­ cu tripla alianţă a cărei necesitate o recunosce, cu cestiunea orientului şi cu accentuarea intereselor e­­conomice ale Ungariei. Comisiunea asigură pe ministrul de externe, că va sprijini şi în viitor insu­­inţele lui îndreptate spre susţinerea păcii, cere însă şi garanţii, ca preţul insuinţelor spre pace să nu fie mai scump, decât pre­ţul păcii însăşi. Propune primirea budgetului în spe­ranţă, că ministeriul de externe va desvolta instrucţia maghiară în academia consulară şi că-şî va împlini tote promisiunile, ce le-a făcut. Comisiunea financiară a desbătut în şedinţa de Miercuri preliminarul budgetu­lui ministeriului comun de finanţe, al Cur­ţii superioare de compturi şi a venitelor după vămile de graniţă. S’a primit între altele moţiunea lui Francisc Busath, după care comisiunea îşî exprimă convingerea, că din punctul de vedere al parităţii nu numai este îndrep­tăţit, ci şi necesar, ca ministeriul comun de finanţe să fie strămutat la Budapesta. Delegaţia austriacă. Comisiunea budgetară a desbătut in şedinţa de Mercur­ cheltueiile ordinare ale armatei şi a continuat desbaterea asupra provinciilor ocupate (Bosnia şi Herţe­­govina). Dr. Sylvester a întrebat pe ministrul de resbolfi, unde s’a împedecat reforma procedurei penale militare. Dobernik îşî esprimă regretele, că statul major a înlocuit numirile germane ale localităţilor din Ungaria cu numiri maghiare pe hartele militare. Din cauza acestei concesiuni regretabile, vor peri numirile germane ale localităţilor din Ardeal. A urmat continuarea discuţiei asu­pra budgetului Bosniei-Herţegovinei. Mi­nistrul comun de finanţe Burlan s’a ocu­pat pe larg cu situaţia economică a Bosniei. Intre altele a a zis, că şi Bosnia va căpăta la timpul său representanţă poporală. Deja adî­s este liberă în Bosnia manifestarea »FOILETONUL GAZ. TRANS.« Spre România, impresiile unui tovarăş de călătorie al lui Dr. Lueger. Bucurescu, 16 Iunie 1906. Impresiile, ce le-am primit despre po­porul român în acăstă călătorie îmi sunt neuitate şi le voim­ păstra pururea în cea mai bună amintire. Ca toate naţiunile romanice, aşa şi Românii sunt de o fire impulsivă şi cu mult temperament. Şi acest temperament viu s’a manifestat la Români şi cu oca­­siunea vizitei, pe care a fâcut-o primarul nostru Dr. Carl Lueger la Bucuresci, spre a asistă la deschiderea exposiţiei jubilare, la care oraşul Viena este representat foarte demn. Nota bene secţia vieneză este termi­nată întru tóte. La ovaţiunile ce ni­ s’ar fi făcut pe teritorul ungar, am renunţat din capul lo­cului şi de aceea am luat ruta prin Gali­ţia şi Bucovina în Ţera românescă mult lăudată. Afară de Dr. Karl Lueger, delegaţiu­­nea oficială vieneză era compusă din di­rectorul magistratului Dr. Richard Weis­­kirehner, secretarul consiliului comunal Dr. Em­eric Klotzberg şi consilierii comu­nali Dr Krenn, Rissaweg şi Schlögl, pre­cum şi consilierul de magistrat Dr. Späth şi directorul de cancelarie Dr. I. Mayer. Cătră aceştia s’au mai alăturat deputaţii Schneider şi Sturm şi consilierii comunali Fr. Grăi şi Wimberger. După ploaie urmeză senin, dice pro­verbul şi aşa s’a întîmplat şi acuma. Din Viena pănă în Cracovia a plouat mereu, timpul răcoros însă era agreabil. Noaptea am dormit şi când ne am deşteptat în di­­mineţa zilei de 15 iunie, ser­ie strălucea splendid. La orele 8 sosirăm în Cernăuţi. In gară ne aşteptau sute şi sute de per­­soane şi studenţii români îmbrăcaţi în pa­radă salutară cu urale pe primarul nostru, amicul călduros al poporului român. In nu­mele studenţilor unul l’a salutat în ter­mini plini de recunoscinţă. Primarul Dr. Lueger emoţionat a mulţumit pentru acestă manifestaţiune, la care nu s’a aşteptat El a asigurat pe stu­denţi că şi în viitor va rămâne amicul Românilor. Primarul şî-a încheiat cuvân­tarea cu vorbele românesc­: „Să trăiască poporul român*. Entusiasmul era la culme şi cele câ­teva figuri cu caftane, cari veniseră să facă contrademonstraţiune au dispărut, căci perciunii lor erau în primejdie. Aici în Cernăuţi şî-a luat începutul mersul triumfal, care s’a potenţat din sta­ţiune în staţiune arătând fiinţa plină de temperament a poporului român în lumina cea mai frumoasa. La fiecare staţiune de la Cernăuţi încolo sute şi mii de oameni aş­teptau să sărbătorescă ca pe un erou pe amicul Românilor. Pretutindenea am fost copleşiţi formal de flori. De o frumseţă extraordinară a fost primirea în Mizil. Un batalion de elevi ai şcolelor primare în uniformă şi cu arme era în gară. Drapelele fâlfăiau şi o capelă de copii a executat marşul Lueger, or mi­cul batalion striga »ura«. Primarul a mul­ţumit atât celor mari, cât şi copiilor în­­demnându-i să-şî iubescă patria. Printre ţarine de păpuşoiui şi sfecle şi prin păduri splendide trecea trenul nos­tru şi ne apropiam de capitala României. Impresiunea de aici a fost grandiosă, im­­posantă. Deşi tot vagonul nostru era plin de flori, primirea ce ne aştepta la Bucu­resci a întrecut ori­ce închipuire. Când un monarch strein, amic al îm­păratului nostru vine la Viena şi când i­ se ridică arcuri de triumf, poporul vienez for­­meză spalii şi aclameză pe înaltul oaspe. Vienezii au şi ei temperamentul lor viu. Dar ce este o asemenea primire, ori­cât de sinceră şi cordială ar fi ea, în compa­raţie cu ceea ce i-a pregătit populaţia ca­pitalei române primarului simplu al Vienei. Când trenul întră în gară din mii de pepturî isbucniră uralele... Societatea co­rală cea mai mare din Bucuresci a cântat un imn festiv după melodia imnului aus­triac, întreg consiliul comunal din Bucu­rești era de față, cr primarul d-l M. Can­­tacuzino ii salută in limba română cu o cuvântare încheiată in limba germană cu

Next