Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1907 (Anul 70, nr. 1-23)

1907-01-14 / nr. 10

I RED ACŢIUNE­A,­­ Administraţiunea şi Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimit. Inserate se primesc la Administraţiune în Braşov şi la următoarele BIROURI de ANUNŢURI : In Viena la M. Dukes Nachf., Nux. Augen*'eld & Emeric Lea­ner, Heinrich Schalok, A. Op-S elik Nachf., Anton Oppolik.­­ Budapesta la A. Y. Golber­­ster, Ekstein Bernat, Iuliu Le­opold (VII Erzsébet-körút). Preţul inserţiunilor: o serie garmond pe o coloană 10 bani­­ pentru o publicare. Publicări ANUL LXX. „GAZETA“ iese în fiecare zi Abosameste pentru Austro-Unsaru: Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. ■•HI de Duminecă 4 cor. pe an. Pentru România şi străinătate:­ Pe un ft 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.. N.r­l de Dumineca 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate ofi­ciile poştale din intru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov, Administraţiunea, Piaţa mare târgul anului Nr. 30, Stagiu , I. Pe un an 20 cor., pe­ şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu­­dusul acasă . Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe­­ trei luni 6 cor. — Un esem­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele, cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte, mai dese după tarifă şi învo­ială. — RECLAME pe pagina 8­ a o serie 20 bani. Nr. 10, Braşov Duminecă 14 (27) Ianuarie 1007. Comedie întreagă... Este o comedie întreagă ce se desfăşură în jurul afacerei Polonyi, comedie ce nu s’a mai vârjut pănă acum în alt stat cu guvern consti­tutional. Mai întâiu de toate bate la ochi rolul extravagant, ce-l joacă faimoasa baroneasă Schoenberger îrn aceasta afacere, rol care nu se mărginește numai la Budapesta, unde aceasta fiică de cârciumar evreu își are do­miciliul, ci se extinde şi asupra Vienei. Este în adevăr surprinzător şi caracteristic totodată că în oraşul împărătesc se vorbeşte aproape cu mai mare interes de trebile şi ispră­vile faimoase ale lui Polonyi, decât în capitala ungară. De unde vine aceasta ? Răspunsul e uşor de dat. Rela­­ţiunile dintre Viena şi Budapesta, le­găturile dualiste ce mai există încă, deşi sunt mult slăbite şi încurcate, ori tocmai pentru că sunt aşa de în­curcate, fac ca să fie aşa de sensi­bilă Viena pentru ceea­ ce se petrece şi faţă cu guvernul coaliţiei ma­ghiare. Destăinuirile în ce priveşte mai ales relaţiunile lui Polonyi cu baro­neasa Schoenberger, care a făcut pe spioana la curte în interesul lui Ko­ssuth şi al coaliţiei, au produs cea mai viuă senzaţiune în capitala austriacă. Deputatul Holansky a arătat în şe­dinţa camerei austriace cauza, excla­mând: la noi întreg Reichsrathul nu scie câte odată atâta despre ceea­ ce se petrece la curte, câte scie o ba­roneasă de rând Schoenberger! Ii supără mult pe cei din Aus­tria, când văd cu ce mijloace şi apu­cături au ştiut oamenii coaliţiei cu samsarul lor da frunte Polonyi, să proceadă pentru de a afla ce se pe­trece la curte şi a pregăti calea pen­tru primirea în audienţă a lui Ko­ssuth şi a celorlalţi ciraci ai săi; îi su­pără cu atât mai mult, cu cât în urma venirei la putere a coaliţiei s’au înrăutăţit nu numai raporturile eco­nomice, ci şi cele de drept public şi politice între cele două state dualiste. Dar deputaţii de partidul panger­­m­an, Stein şi Iro, au tras consecvenţe şi mai aspre din afacerea Polonyi şi au adresat ori ministrului-preşedinte Beck o interpelare, în care susţin, că susţinerea în cabinetul ungar a unui om, pe care îl cred foarte compromis moraliceşte, ca Polonyi, face imposibilă o înţelegere cinstită între guvernul austriac şi cabinetul Wekerle. Au mai cerut numiţii deputaţi de la baronul Beck, să le răspundă, dacă are de cuget a stărui pe lângă ministru de externe, ca ministru al casei împărăteşti, ca să desmintă afirmarea foilor maghiare, că pe Po­lonyi îl susţin în postul său cercurile competente ale Curţii din Viena. E totodată remarcabil că într’o mare întrunire a creştinilor­ sociali din Viena a ţinut consilierul comunal Kunschak o vorbire, despre cum în­floreşte în Ungaria corupţiunea şi cum şi în afacerea de spionagiu la curte şi în toate celelalte afaceri tot numai Evreii sunt cari joacă rolurile prin­cipale. Aşa mai întâiu pe Polonyi îl declară de Jidov get-beget, pe care l’a chiemat Poliak, apoi vine fata bir­­taşului evreu din Szegzard Rozsika şi aşa mai departe. Baroneasa Schönberger e acum în Viena, dar se dice, că vreau s’o dea afară cu poliţia. Din toate să poate trage învăţă­tura, că renumita coaliţie, cu toate veleităţile ei independiste, atârnă de curtea din Viena şi de ceea­ ce se petrece acolo, poate mai mult chiar decât au atârnat guvernele tisaiste. Wekerle la Maj. Sa Monarchul We­kerle a plecat eri seară la Viena şi va fi primit astăzi în audienţă de Maj. Sa. Din ♦'vo** competent se anunţă, că Wekerle va prezenta Maj. Sale demisiunea mini­­stului Polonyi. FOILETONUL »GAZ. TRANS.« Petru cel mare. De August Strindberg. — Urmare. Ţarul fugi la ţărmurul mărei, nu mer­gea nici­odată, în­totdeauna fugea. »Viaţa sboară repede«, obicinuia el să zică, »şi noi avem mult de lucru«. Când ajunse la valul de năsip, întâlni o barcă cu cinci oameni şi cu prisonierul holandez. Holan­­dezul stătea liniştit la cârmă pufăind tac­ticos din lulea. Când zări pe Ţar, îşi scoase căciula, o aruncă în aer şi strigă: hura! Ţarul îşi umbri ochii cu mâna şi când îşi recunoscu pe vechiul profesor şi prie­ten Jaen Scheerborck din Amsterdam, sări în barcă peste spatele şi genunchii vâsla­şilor, să repezi în braţele lui Jean şi îl să­rută aşa încât îi sparse luleaua, şi focul şi cenuşa să vărsară peste barba cea mare şi albită a marinarului. Apoi îl ridică cu amân­două braţele în sus şi-l duse ca pe un co­pil până la ţărm. »In sfârşit, te-am prins aici la mine, ştrengar bătrân ! Acuma ai să-mi vezi ora­şul şi flota mea pe cari eu le-am zidit eu singur; tu m’ai învăţat doar. Aduceţi ca­brioleta, băieţi , ş’apoi înainte şi la lucru. Iute !« »Scumpul meu«, zise bătrânul scutu­­rându-şi cenuşa din barbă, »că am văzut pe Ţarui, măsar, înainte de ce am mu­rit, e__« »In cabrioletă, bătrânule! Unde să stai? Aicea, iată pe genunchii mei«. In cabrioletă nu era loc decât numai pentru o persoană şi căpitanul trebui să stea în adevăr pe genunchi Ţarului. Trei cai erau înhămaţi unul după altul, iar al patrulea mergea lângă cel dintâiu. Biciul trosni, iar Ţarul zise ca şi când ar fi pe mare : »Avem vânt bun, nu? Douăsprezece noduri, da, da!« Să vedea o poartă de gard, iar ma­rinarul care cunoştea manevrele sălbatice ale Ţarului, dară şi îndemânarea lui în­cepu să strige : »Poartă de gard in faţă, stai! Dară Ţarul, care îşi regăsise tinere­ţea la bătrânul prietin din timpuri de mult trecute şi care iubea astfel de încercări şi pericole, dădu bice caitor, flueră şi dădu comanda: »Cu toată forţa, în mers bun, aşa, pentru acţiune, hopp !« Poarta de gard era sărită, să rupse cu desăvârşire ; şi bătrânul râdea cu aşa hohot încât începuse să salte pe genunchii Ţarului. Aşa merse pe tot ţărmurul. La poarta oraşului se prezentă arma pentru onor, pe strade strigăte de hura şi când ajunseră la admiralitate, tunurile bubuiră. Dar Ţa­rul crezând sau făcându se că e pe mare, comandă : »Ancora« şi întoarse cabrioleta cu atâta vehemenţă, încât se isbi cu toată forţa de părere. Caii, cari erau în fugă, fură rupţi îndărăt aşa încât căzură în ge­nunchi. Cel dintâiu nici nu să mai sculă, poarta de gard îl omorîse. Trei ceasuri în urmă după ce fură vizitată flota şi şantierele, şedeau Ţarul şi holandezul într’o cârciumă de marinari. Ca­brioleta era afară »ancorată« de coperişul de paie. Pe masă era rachiu, iar din lulele fumul se ridica suluri-suluri. Amândoi prie­tinii vorbiră de lucruri serioase. Ţarul făcuse şase vizite, între ele una foarte importantă la generalitate, de la care venise tulburat de tot. Dar cu priceperea-i de necrezut de a să scutura de lucruri ne­plăcute şi de a-şi schimba dispoziţia, era iarăşi plin de veselie. »Mă întrebi că unde mi voiu găsi lo­cuitori pentru oraşul meu ? întâiu am adus aicea cincizeci de mii de lucrători. Asta a fost baza, apoi am dat ordin tuturor ofi­cianţilor, preoţilor, proprietarilor mai mari să-şi zidească fieştecare câte o casă, fără deosebire dacă locuesc în ea sau nu. Şi acuma sunt o sută de mii. Ştiu, toţi vor­besc şi zic, că zidesc oraşe, fără ca să lo­­cuesc şi eu în ele. Nu, eu nu zidesc pen­tru mine, ci pentru Ruşi. Moscva o urăsc, acolo mireasă a Chan tătăresc, eu şed mai bucuros la ţară. Asta nu impoartă pe ni­meni. Bea, bătrânule! Avem încă toată ziua înaintea noastră, până la cinci. La cinci însă trebue să fiu trează. Bătrânul bea cu băgare de seamă şi nu ştia bine cum să se poarte în societatea asta aleasă, care cu toate acestea era de marinar simplu. »Acuma ai să-mi povesteşti tu mie, ce se vorbeşte despre mine. Tu cunoşti mulţi Jaen ?« »Da cunosc, dar totuşi nu să prea poate ...« »Atunci îţi voiu spune eu. Cunoşti tu povestea cu compasul şi cu brânza? Nu ? Apoi ascultă! Ţarul e atât de sgârcit, încât poartă vecinie în buzunar un compas. Cu compasul măsoară bucata de brânză In afacerea mandatului de la Bocşa se vor întruni astăzi fruntaşii din cercul Bocşei la o conferenţă, în care se va nomina can­didatul naţionalist pentru acest cerc. Din parlamentul austriac, Camera de­putaţilor a adoptat proiectul de lege sti­pulând că creditele militare votate în ul­timii ani de delegaţiuni pentru reorgani­zarea artileriei şi aducerea la îndeplinire a programului naval să fie acoperite cu o emisiune de rentă de 141 milioane. Camera seniorilor a adoptat legile privitoarea la sporirea apantamentelor funcţionarilor şi institutorilor statului. Contele de Beck, fo­stul şef al statului major, a propus, în mijlocul a vii aplauze, o moţiune, invitând guvernul să ia cât mai neîntârziat măsuri pentru a spori şi apantamentele ofiţerilor şi funcţionarilor din armată, marină şi landwelor. Moţiunea a fost adoptată fără di­­scuţiune. Alegerile pentru Dumă în Basarabia. La 6 Februarie vor avea loc alegerile pen­tru Dumă în Chişineu. Ele vor fi prezidate de ajutorul ministrului de interne, Crijia­­novski. * ______ Ce lucră dieta. Şedinţele dietei ungare decurg în mij­locul celei mai depline apatii. Se vede că »părinţii patriei« consideră desbaterea bud­getelor puse la ordinea zilei de lucruri se­cundare. Privirile şi urechile lor sunt în­dreptate spre birourile miniştrilor, în cari se ţin conventicule secrete şi consfătuiri asupra crizei cabinetului, pricinuite de afacerea Polonei. Mai multă politică se face în culoarele camerei decât în sala şe­dinţelor. In dările noastre de samă despre de­cursul ultimilor 3 şedinţe am întrelăsat să amintim că în ultima şedinţă, în care s-a ocupat camera cu budgetul ministeriului de justiţie, a vorbit şi un deputat sas, d-l Dr. Rudolf Schuller, reprezentantul cer­cului electoral al Angiiei şi primul orator al compatrioţilor noştri saşi în sesiunea actuală. Dep. Schuller a vorbit despre pro­blemele moderne ale justiţiei, cerând re­forma codului civil şi penal după concep­ţiile timpului modern şi o reformă so­cială pentru micşorarea claselor sărace. Votează budgetul. Terminându-se desbaterea acestui budget, s’a luat în aceiaşi şedinţă (Marţi) în desbatere budgetul ministrului de hon­vezi, care s’a dat gata în timp de 1 ’/­ oară. A vorbit deputatul Semsey, cerând o instrucţie mai bună pentru subofiţeri în vederea întroducerei serviciului militar de 2 ani, iar dep. Gall Gustav cere supri­marea din budget a pensiei foştilor mi­niştri de honvezi Nyiri şi Papp pe motiv că ei servesc actualmente ca generali ac­tivi în armată. Se înţelege de sine că ambii oratori votează budgetul, care apoi se primeşte în general şi în special. In şedinţa de Mercuri s’a început şi s’a terminat desbaterea budgetului minis­teriului de finanţe, introdus de referentul Hoitsy printr’un amănunţit exposeu. Dep. Bernath cere micşorarea dării pe vinuri, prin ce se va ieftini vinul şi se va reduce consumaţia rachiului şi presintă un proiect de resoluţiune, cerând ca ministrul de fi­nanţe să depună de urgenţă pe biroul ca­merei un proiect de lege pentru ştergerea impositului pe vinuri. Dep Babo se ocupă cu finanţele comitatelor. Ministrul W­e­­kerle răspunde oratorilor şi combate des­fiinţarea impositelor asupra vinului. Spune că va combate cu toate mijloacele vinurile falsificate şi va lua măsuri ca viticultorii să fie ocrotiţi şi stărueşte în fine asupra reformei şi măsurilor cerute la vămi şi la producţiunea terăriilor. Dep. Bernath îşi retrage propunerea sa şi după o scurtă discuţie pe articole, se votează şi acest budget. Ceva mai viitoare a fost şedinţa de joi a dietei. La ordinea zilei a fost des­baterea caşurilor de imunitate. După ve­rificarea procesului verbal, preşedintele Justh anunţă, că mandatul dep. Bredi­­ceanu a fost anulat şi că a dispus să se ordoneze o nouă alegere. Raportorul co­­misiunei de imunitate propune extrădarea dep. Petrovici, care a fost osândit la 8 luni închisoare de stat pentru articole pu­blicaţi în »Drapelul«. Dep. Vlad, luând cu­vântul, se declară contra extrădării pe mo­tiv că în împrejurările de astăzi numai

Next